Pe vremuri, ziua de 1 mai era aşteptată cu mare bucurie, conotaţia muncitorească apărând de aproximativ un secol. Pe lângă denumirile cele mai cunoscute de Arminden, Armindeni sau Armindul, sărbătoarea se mai numea şi Maiul, Băui sau Păui. Denumirea „Arminden” provine din cuvântul slav ierminden, care nu însemna altceva decât „Ziua Sfântului Irimia”. În ajunul […]
În rafturile Editurii „Nona” se găseşte şi o plachetă a poetei târg-nemţene Luminiţa Elena Botez. „Ultimul joc”, volumul său de debut, conţine versuri scrise în perioada decembrie 1983 – ianuarie 1988. Omniprezentă este poezia de dragoste, versurile fiind dominate de sentimentul denumit, atât de românesc, „dor”. Cartea a apărut la „Nona” în anul 2000. LUMINIŢA […]
Bogăția decorului traforat la casele tradiționale din zona Neamț deține multiple semnificații. Proporția lui atestă, nu numai starea materială a gospodarului și etapa de construire a casei, dar mai ales capacitatea creatoare a meșterilor, dintr-un anumit context istoric și antropo-geografic. Dezvoltarea neobișnuită a dantelăriei în lemn nu a fost o simplă întâmplare. Chiar dacă lemnul […]
Continuăm periplul prin lumea plutăritului, meșteșug dispărut astăzi. În episoadele anterioare, ghidați de învățătorul hangan Teoctist Galinescu, am putut afla cum se contruia o plută, pentru ce era ea folositoare. Episodul anterior ne înfățișa modul cum era îmbrăcat un plutaș. Acum, hâtrul povestitor Teoctist Galinescu ne împărătșește o pățanie a unor plutași aflați în drumul […]
Pentru astăzi am ales să ne reamintim de o personalitate a urbei noastre – EDUARD COVALI – şi o vom face folosind cartea sa intitulată „Crochiuri contemporane”, Editura „Nona”, Piatra-Neamţ, 2003. În filele acestei lucrări poate fi (re)descoperit, deopotrivă, omul cu condeiul la el, jurnalistul, cetăţeanul atent la problemele cetăţii. Dar, cum mulţi dintre Dumneavostră […]
Traista, deși este o componentă propriu-zisă a costumului popular, este socotită totuși piesă de port, întrebuințată zilnic, atât de femei cât și de bărbați. Folosită la transportul diferitelor produse, din cele mai vechi timpuri și până astăzi, ea are forma unui sac de dimensiuni variabile, cu baieră pentru agățat. Traista se face dintr-o țesătură de […]
Continuăm astăzi periplul prin mirifica (pentru noi, cei din mileniul trei) lume a plutăritului, meșteșug dispărut de câteva zeci de ani. În episoadele anterioare, ghidați de învățătorul hangan Teoctist Galinescu, am putut afla cum se construia o plută și pentru ce era ea folositoare. De asemenea, ne-am familiarizat cu termeni specifici precum DĂLCĂUȘ sau ÎNCHISOARE […]
Sculptorul adoptat ca fiind pietrean, recunoscut pentru operele sale monumentale pe care le imaginează și apoi le desăvârșește, s-a născut la 29 aprilie 1965, în comuna Independenţa, județul Galaţi. Referindu-se la începuturile sale, Lucian Tudorache mărturisește: „Zestrea vocației vine din familie; a existat energia unui atelier de creație populară cu tapiserie, dulgherie, tâmplărie, pictură în […]
Autorul, deşi e de acord cu ideea prin care termenul de „privilegiu” este folosit mai ales „în spaţiul pecuniar şi material”, mărturiseşte în materiale-interviu mulţumirea şi mândria care l-a cuprins după fiecare întâlnire cu artişti ai scenei lirice româneşti, stări sufleteşti pe care le consideră drept adevărate PRIVILEGII. În paginile primului volum, autorul ne dă […]
Pentru astăzi ne-am propus a vă descreţi frunţile apelând la două scurte texte ale preotului Gheorghe Verşescu, culese din cartea semnată de domnia sa, „Monografia comunei Tarcău, judeţul Neamţ”. Lucrarea cu pricina a fost editată pentru prima dată în anul 1942 la Tipografia Românească „Gheorghe Asachi”, Societate Cooperatistă, Piatra-Neamţ. În anul 2005, Editura „Nona” şi-a […]
În Neamț, casa veche este numită bordei și reprezintă locuința care menține arhaice trăsături constructive și morfo-structurale. Deși bordeiul, în accepțiunea locală, desemnează în general, o locuință de suprafață cu dimensiuni reduse, de obicei monocelulară, aceasta nu înseamnă că pe aceste meleaguri nu au existat și locuințe semiîngropate a căror vechime este atestată încă din […]
În calendarul popular, ziua a opta de după Paşti se numeşte Lunea Morţilor sau Paştele Morţilor, zi în care, pe vremuri, se înălţau rugăciuni şi se făceau sacrificii la mormintele tuturor morţilor din familie. Prin Basarabia, acest fapt este încă o realitate vie, Paştele Blajinilor ţinându-se aici în Duminica Tomii sau în ziua următoare. Se […]
Cele mai simple podoabe de cap, atât pentru femei cât și pentru bărbați, sunt alcătuite din mărgele și penaj, cele mai complicate din metal și os.Podoabele din mărgele de lemn, os, ceramică sau sticlă sunt extrem de variate. Ele împodobesc pălăria și căciula țăranului român în costumul de sărbătoare. La pălărie, flăcăii aplică ,,vîrste” (fâșii) […]
Caracteristica esențială a ceramicii negre – culoarea – este determinată de modul de ardere a vaselor. Arderea este de tip reducător, adică se realizează în condiții în care oxigenul nu poate pătrunde într-un triaj suficient pentru a asigura o oxidare completă.Categoriile de vase negre sunt variate: oale, cănițe, strachini sau alte vase de lut de […]
Săptămâna trecută vă prezentam câteva generalități despre meșteșugul plutăritului din urmă cu două veacuri. Astfel, am putut afla împreună și cum era construită o plută.Pentru astăzi, îl luăm martor pe învățătorul și cărturarul Teoctist Galinescu, din Hangu, cel care are pregătită în tolba sa cu amintiri câteva întâmplări povestite de un înaintaș de-al său. Totodată, […]
Lunea Paştelui mai era numită şi Ziua Vălăritului sau Ziua Udatului, obişnuindu-se ca acum flăcăii să ude cu apă pe fetele mari, iar băieţandrii pe fetiţe. Mai demult, flăcăii erau organizaţi în cete, având ca şef un vătaf. Umblau prin sat cu lăutari după ei, oprindu-se mai ales la casele fetelor mari, aici făcând urări […]
Două dintre cele mai de seamă griji ale omului de abia trezit în Duminica Paştelui constau în uitatul într-o cofă cu apă, pentru a vedea bine peste an, şi în pusul mâinii pe un cleşte de fier sau pe clanţa uşii, spre a fi sănătos şi tare până la Paştele următor. Despre morţi se credea […]
Pentru oamenii de altădată, unul din momentele trăite cu cea mai mare intensitate era Noaptea Sfântă a Învierii, în noaptea aceasta desfăşurându-se o mulţime de datini şi obiceiuri mai mult sau mai puţin legate de învierea Domnului. Se considera că după o perioadă de degradare a timpului, de instaurarea chiar a haosului atunci când trupul […]
Biserica este cea mai veche , mai importantă și mai frumoasă construcție de interes comunitar, în jurul căreia s-au format pricipalele edificii culturale și sociale.Bisericile de lemn fac parte din categoria formelor arhaice ale cultului creștin, a căror vechime este atașată în documentele istorice, încă din secolul al XIV-lea. Acestea menționează că bisericile trainice din […]
#carmensaeculare #daruimzambete Dragi credincioși, primiți-ne în casele și sufletele dumneavoastră! Venim cu gând curat, să ne bucurăm împreună de Învierea Domnului! Alături de colegii mei de la Centrul pentru Cultură și Arte Carmen Saeculare, vă doresc să vă tihnească sfânta sărbătoare a Paștelui, să vă bucurați de gustul bucatelor tradiționale și să trăiți cu încredere […]
De Paști în Moldova se face pască , frumos ornamentată prin împletituri și ornamente suprapuse. În zona Teleorman, de exemplu, există o întreagă suită de pâini rituale mai mult sau mai puțin ornate, care se dau la anumite ocazii. Astfel sunt colacii pentru mireasă, pentru ,,băiat” –mire, apoi ,,căpețele„ ce însoțesc prescura sau ofranda pentru […]
Încondeierea ouălor ocupă un loc deosebit în arta populară românească. În ceea ce privește vechimea obiceiului încondeierii ouălor, este neîndoios că a fost cunoscut și practicat la români din cele mai vechi timpuri, continuându-se până în zilele noastre în întreaga țară, dar fiind viu mai cu seamă într-o serie de zone etnografice din arcul Carpaților, […]
În comunităţile tradiţionale se considera că Vinerea Mare deschide un timp al haosului şi întunericului, oamenii rămânând astfel fără protecţie divină. Se spunea că Vinerea Mare ar echivala cu 12 vineri obişnuite, denumirea Vinerea Seacă fiind explicată prin postul negru pe care mulţi oameni obişnuiau să-l ţină acum. Cei care aveau bube, obişnuiau ca acum, […]
Clasa de pictură a Școlii Populare de Artă Piatra-Neamț se adaptează noilor condiții sociale și invită publicul iubitor de frumos, pe platforma facebook.com/culturaneamt, la vernisarea primei sale expoziții on-line. Discipolii profesorului Radu Macavei, artist plastic cunoscut în țară și peste hotare, au pictat în atmosfera propriilor locuințe. Pe simezele virtuale expun săptămâna aceasta cele mai recente […]
În vechime, ziua de joi era serbată în fiecare săptămână ca o zi de duminică, la romani joia fiind închinată lui Jupiter, zeul cerului. Nu întâmplător, joia era dedicată cultului şi odihnei, în Maramureş joia făcându-se până astăzi nunţi. Ne putem închipui ce importanţă are ziua de joi, aducându-ne aminte de cele nouă joi de […]
“Tot aşa mi-a fost în gândCa s’aud cucul cântândŞi mierluşca fluierând;Pluta pe vale trecând,Fete cu mâna făcând:-Dă, bade, pluta la mal,Să mă sui, să-mi iau tulpan.Dă, bade, pluta la ştele,Să mă sui, să-mi iau mărgele…” Acest fragment din “Cântecul plutaşului”, text cules de la Vasile Pipirigeanu, “flăcău plutaş din Hangu” şi publicat pentru prima dată […]
În seria creațiilor artistice țărănești, un loc bine precizat îl au și obiectele din metal. Arta prelucrării artistice a metalului nu se reduce la bijuterii sau podoabe de costum. Nu există produs de fier-forjat indiferent de destinația lui: unealtă, obiect de uz, simplă garnitură – fără ca un adaos decorativ să nu-și facă apariția pe […]
Al treilea tablou a fost achiziționat!#ajutcumpot#ajutdinatelierSuferința unor semeni, în vremuri de pandemie, nu ne lasă indiferenți!Colegul nostru, profesorul Cristian Bistriceanu, profesor al clasei de pictură de la Școala Populară de Artă Piatra-Neamț (din cadrul Centrului pentru Cultură și Arte „Carmen Saeculare” Neamț), a venit cu ideea de a scoate la vânzare cinci lucrări semnate de […]
Al doilea tablou vândut este „Micul print” (ulei pe pânză, 50×70 cm) pictat de Cristian Bistriceanu.Mulțumiri, Giorgio Graesan & Friends care a achiziționat tabloul cu suma de 900 lei. Citeste si: http://www.culturaneamt.ro/suferinta-unor-semeni-in-vremuri-de-pandemie-nu-ne-lasa-indiferenti/
Colegul nostru, profesorul Cristian Bistriceanu, coordonator al Clasei de pictură din cadrul Centrului pentru Cultură și Arte „Carmen Saeculare”, a venit cu ideea de a scoate la vânzare, deocamdată, 5 lucrări, semnate de către artiștii: Irina Moldovan, Radu Macavei, Alex Nechita, Petru Diaconu și Cristian Bistriceanu. Așteptăm colaboratori în proiectul nostru!Fondurile care se vor aduna […]
În cadrul proiectului ETERNUL EMINESCU, Centrul pentru Cultură şi Arte „Carmen Saeculare” Neamţ a organizat, duminică, 17 ianuarie 2016, un recital poetic extraordinar susţinut de actorul Dorel Vişan. Prin acest proiect, perpetuat în timp de Centrul pentru Cultură şi Arte „Carmen Saeculare”, se doreşte omagierea personalităţii complexe a celui care este considerat, pe drept cuvânt, […]
Prin caracteristicile sale, xilogravura populară de la Hașdate –singurul centru cunoscut în care s-au lucrat în trecut la noi în țară tablouri cu tipar de lemn – reprezintă un gen de artă țărănească. Acesta nu numai datorită faptului că a fost practicată exclusiv de meșteri săteni, ci și prin aceea că ea corespunde mentalității țărănimii […]
Astăzi, Centrul pentru Cultură și Arte „Carmen Saeculare” își propune să omagieze memoria unui artist plastic de valoare al ținutului Neamț – Mircea Răsvan Ciacâru, dar și a Omului care a fost, unul cald și de o bunătate rar întâlnită. Un artist care la fiecare expoziție – personală sau de grup – venea mereu cu […]
Catrința este una dintre cele mai simple piese de port , formată dintr-o țesătură dreaptă, dreptunghiulară, de culoare închisă, cu care femeia își înfășura trupul de brâu în jos, suprapunând capetele în față.În zona Neamț ca și în alte zone moldovenești putem urmări evoluția catrinței. Cea mai veche catrință întâlnită de noi în satele Cândești […]
Alături de prima săptămână a Postului Mare, această săptămână avea o importanţă deosebită pentru comunităţile arhaice, oamenii trăind acum într-un timp mult mai purificat, aproape sacru, din moment ce, din punct de vedere bisericesc, Săptămâna Mare sau Săptămâna Patimilor aparţinea Sărbătorii Paştelui. Potrivit Sfântului Ioan Chrisostomos „această săptămână se numeşte «mare» nu pentru că zilele […]
În şirul sărbătorilor populare de primăvară, una care bucură sufletul ţăranului român este Duminica Floriilor, bucuria fiind cu atât mai mare cu cât sărbătoarea aceasta vesteşte apropierea sfârşitului Postului Mare şi, mai ales, învierea Domnului Hristos.Salcia sau răchita, simboluri ale regenerării şi nemuririi, rămân şi azi elementele esenţiale ale sărbătorii Floriilor; se crede despre salcie […]
Încheiem astăzi ciclul de șapte episoade închinat semnificației zilelor săptămânii. Am luat drept ghid, în această incursiune lucrarea etnologului și folcloristului Ion Ghinoiu, “Mică enciclopedie de tradiții românești” (Editura “Agora”, București, 2008). DUMINICĂZi a săptămânii care poartă un nume creştin (Dies Dominica – Ziua Domnului), dedicată celui mai îndrăgit astru de către pământeni, Soarelui. Este […]
Din nou călăuză ne va fi folcloristul Ion Ghinoiu, pe cărarea pe care pășim în aflarea semnificațiilor populare ale zilelor săptămânii. În cartea sa, “Mică enciclopedie de tradiții românești” (Editura “Agora”, București, 2008), ziua de astăzi este descrisă așa:“Sâmbăta, ziua Zeului şi a planetei Saturn. Personificarea ultimei zile a săptămânii dedicată de romani Zeului şi […]
Centrul pentru Cultură și Arte ”Carmen Saeculare” Neamț vă propune ca vreme de câteva zile să intrăm, virtual, în viața de zi cu zi a strămoșilor noștri, în lumea plină de farmec a meșteșugurilor populare.Vom porni în demersul nostru de la o lucrare a reputatului etnolog Romulus Vulcănescu intitulată “ETNOGRAFIA: știința culturii populare” (Editura Științifică, […]
Centrul pentru Cultură și Arte ”Carmen Saeculare” Neamț vă propune ca vreme de câteva zile să intrăm, virtual, în viața de zi cu zi a strămoșilor noștri, în lumea plină de farmec a meșteșugurilor populare.Vom porni în demersul nostru de la o lucrare a reputatului etnolog Romulus Vulcănescu intitulată “ETNOGRAFIA: știința culturii populare”. Meșteșuguri – […]
Centrul pentru Cultură și Arte ”Carmen Saeculare” Neamț continuă și astăzi periplul virtual în viața de zi cu zi a strămoșilor noștri, în lumea plină de farmec a meșteșugurilor populare.Luăm drept îndrumător lucrare a reputatului etnolog Romulus Vulcănescu intitulată “ETNOGRAFIA: știința culturii populare”. Meșteșuguri – Ţesutul. Îmbrăcămintea populară.Pe teritoriul patriei noastre, încă din comuna primitivă, […]
Centrul pentru Cultură și Arte ”Carmen Saeculare” Neamț vă propune ca vreme de câteva zile să intrăm, virtual, în viața de zi cu zi a strămoșilor noștri, în lumea plină de farmec a meșteșugurilor populare.Vom porni în demersul nostru de la o lucrare a reputatului etnolog Romulus Vulcănescu intitulată “ETNOGRAFIA: știința culturii populare” (Editura Științifică, […]
Săptămâna dinaintea Floriilor este numită Săptămâna Floriilor. Sâmbăta acestei săptămâni, ca orice sâmbătă din preajma marilor sărbători aşezate la praguri de timp, stă sub semnul morţilor şi al strămoşilor. În această zi, numită Sâmbăta Floriilor sau Sâmbăta lui Lazăr, se practica datina Lăzărelului, practică care amintea de un străvechi zeu al vegetaţiei ce murea şi […]
Invitat : Mario – Doro Ciucanu- Preot paroh Biserica,, Sfântul Dumitru” Cotu Vameș Foto: arhiva personală Preot Mario-Doro Ciucanu
În a sa carte, “Timpul sacru – Sărbătorile de altădată” (Editura Fundației Academice AXIS, Iași, 2006), etnologul ieșean Marcel Lutic ne transmite:“Ziua de 11 aprilie era numită altădată Ziua Dinţilor, sfântul comemorat acum, Mucenicul Antipa, fiind socotit tămăduitorul durerilor de dinţi şi de măsele. În consecinţă, cei care nu-şi doreau să aibă probleme cu dinţii […]
Din nou călăuză ne va fi folcloristul Ion Ghinoiu, pe cărarea pe care pășim în aflarea semnificațiilor populare ale zilelor săptămânii. În cartea sa, “Mică enciclopedie de tradiții românești” (Editura “Agora”, București, 2008), ziua de vineri este este descrisă așa: „Vineri, personificare feminină a celei de a cincea zi a săptămânii, dedicată de romani zeiţei […]
Centrul pentru Cultură și Arte ”Carmen Saeculare” Neamț continuă și astăzi periplul virtual în viața de zi cu zi a strămoșilor noștri, în lumea plină de farmec a meșteșugurilor populare.Luăm drept îndrumător lucrare a reputatului etnolog Romulus Vulcănescu intitulată “ETNOGRAFIA: știința culturii populare”. Meșteșuguri – Ţesutul. Îmbrăcămintea populară.Pe teritoriul patriei noastre, încă din comuna primitivă, […]
Un alt domeniu interesant al artei noastre populare este acela al prelucrării artistice a produselor din caș și cocă.Ca parte integrantă a patrimoniului artistic popular, formele plastice despre care vorbim s-au născut și au evoluat pe teritoriul României ca produse ale capacității creatoare a țăranului nostru, în scopul înfrumusețării lucrurilor înconjurătoare, al practicării unor rituri […]
Continuăm demersul nostru de a afla semnificațiile populare ale zilelor săptămânii. În cartea sa, “Mică enciclopedie de tradiții românești” (Editura “Agora”, București, 2008), folcloristul Ion Ghinoiu descrie ziua de joi astfel:“Personificarea celei de a patra zile a săptămânii, dedicată de romani Zeului și a planetei Jupiter, este Joi. În credințele populare, Sfânta Joi este o […]
Din nou călăuză ne va fi folcloristul Ion Ghinoiu, pe cărarea pe care pășim în aflarea semnificațiilor populare ale zilelor săptămânii. În cartea sa, “Mică enciclopedie de tradiții românești” (Editura “Agora”, București, 2008), ziua de miercuri este este descrisă așa:“Miercuri, ziua Zeului și a Planetei Mercur, este, în Calendarul poporului român, o personificare a timpului […]
Astăzi îl luăm din nou drept călăuză pe folcloristul Ion Ghinoiu, în cel de al doilea episod dedicat semnificațiilor populare ale zilelor săptămânii în care să aflăm semnificația fiecărei zile a săptămânii, desprinsă din lucrarea “Mică enciclopedie de tradiții românești” (Editura “Agora”, București, 2008). Astfel, ziua de marți este prezentată așa:“Marți, personificare a zilei a […]
MIERCURI, 8 APRILIE 2020, ORA 19:00, LIVE, CONCERTUL CORULUI BĂRBĂTESC DIN FINTEUȘUL MAREMiercuri, 8 aprilie, Centrul pentru Cultură și Arte „Carmen Saeculare” Neamț programează, pe platforma on-line (facebook.com/culturaneamt), concertul extraordinar susținut în cadrul proiectului Armonii pascale 2018 de Corul bărbătesc din Finteușul MareUna profund spirituală, manifestarea ARMONII PASCALE din 2018, prilejuia întâlnirea publicului pietrean cu […]
S-a încheiat și cea de a patra ediție a Concursului național de artă plastică “Nicolae Milord”. Reamintim componența juriului: criticul de artă Emil Nicolae (președinte al juriului), Ștefan Potop (președintele U.A.P. – Filiala Neamț), Arcadie Răileanu (artist plastic), Ciprian Istrate (artist plastic) și Carmen Elena Nastasă (managerul instituției organizatoare). Despre această ediție a concursului și […]
Începând de astăzi, luându-l drept călăuzitor pe etnologul și folcloristul Ion Ghinoiu, Centrul pentru Cultură și Arte “Carmen Saeculare” vă propune un ciclu de șapte episoade în care să aflăm semnificația fiecărei zile a săptămânii, semnificație desprinsă din credințele populare românești.În lucrarea semnată de Ion Ghinoiu, “Mică enciclopedie de tradiții românești” (Editura “Agora”, București, 2008), […]
Pentru duminică, 5 aprilie (ora 19:00), am programat unul dintre multele concerte ale “Vacanțelor Muzicale la Piatra-Neamț” care au adunat mai tot orașul sub zidurile secularului Turn ctitorit de voievodul Ștefan cel Mare: SEARA MUZICII CROSS-OVER de la ediția din 2017.Atunci, în seara zilei de 7 iulie, trei muzicieni apreciați peste tot în lume, tenorii […]
Vineri, 3 aprilie, de la ora 19:00, petrecem împreună cu publicul nostru fidel pe ritm de jazz. Vom programa atunci concertul susținut la Cetatea Neamț, în septembrie 2019, de trioul Omri Mor, Karim Ziad, Gilad Abro, cu toții prieteni ai pianistului nemțean Daniel Petrică Ciobanu, invitați la a treia ediție a Neamț Piano Festival. Prefaţând […]
Concursul naţional de arte plastice „Nicolae Milord”, ediţia a patra, organizat de Centrul pentru Cultură şi Arte „Carmen Saeculare” Neamţ își va desemna laureatul luni, 6 aprilie 2020. Proiectul, care are ca scop o mai bună cunoaştere a creaţiei pictorului pietrean, precum și omagierea operei şi personalităţii artistice a acestuia, se adresează cursanţilor şcolilor populare […]
