Pentru românii de altădată, Timpul diurn era compartimentat de două orologii, unul cosmic, poziţia Soarelui pe bolta Cerului, şi altul biologic, mesele zilei. Unităţile diurne de măsurat timpul se numeau: faptul zilei, moment matinal pentru aprecierea timpului, sinonim cu dis-de-dimineaţă şi dimineaţă. Faptul zilei are durata timpului scurs între răsărit şi prânzul mic, când soarele […]
S-a născut la 30 iulie 1931, în oraşul Galaţi. Viitorul ziarist, romancier şi scenarist a fost absolvent al Facultăţii de Istorie-Filosofie din Iaşi şi al Facultăţii de Drept din Cluj. A fost muncitor, miner pe şantierul Hidrocentralei de la Bicaz, în a cărei publicaţie a debutat ca ziarist. A fost redactor la: „Flacăra” din Moineşti […]
Fiul învăţătorului-folclorist Simion Teodorescu-Kirileanu, Todică S. Kirileanu s-a născut la 29 iulie 1921, la Holda, Broşteni, Neamţ. A absolvit Liceul „Petru Rareş” şi Liceul Militar, Facultatea de Medicină din Bucureşti. Şi-a luat doctoratul în medicină în anul 1947. A fost medic intern la Sanatoriul Moroeni, medic secundar, apoi medic primar, din 1949, director al Sanatoriului […]
„Demult, pământul acesta era locuit de zâne. Dar ele or pierit pe rând, odată cu credinţa oamenilor. Care or mai fi rămas, se ascund prin văgăuni şi locuri neumblate. Dansează pe crestele munţilor neostenite până în zori, când teama de oameni le împrăştie. într-o noapte, în vârtejul dansului, o zână o căzut într-o gură de […]
Marcel Lutic s-a născut la 28 iulie 1967, în Cordăreni, judeţul Botoşani. A absolvit în 1993 Facultatea de Istorie a Universităţii „Al. I. Cuza” din laşi. Din acelaşi an este angajat ca muzeograf la Muzeul Etnografic al Moldovei din cadrul Complexului Muzeal Naţional „Moldova” din Iaşi. Principalele teme de cercetare ale autorului privesc Ocupaţiile tradiţionale, […]
„Timpul sacru. Sărbători de altădată.” (Editura Fundaţiei Academice AXIS, Iaşi, 2004) s-a născut în 1995, în acelaşi timp cu începutul unei rodnice colaborări a autorului cu Radio Iaşi. Apoi s-a maturizat de-a lungul multor ani, în perioada 2000-2002 tot la Iaşi, la Radio Hit, dar şi la Chişinău, acolo unde ziarul „Ţara” a găzduit săptămânal […]
Pentru a despărţi anotimpurile între ele şi pentru a le da nume, românii din vechime au ţinut sub observaţie veacuri la rând natura înconjurătoare. Aşa, spre exemplu, au ajuns să considere, la un moment dat, că sărbătoarea lui Pintilie Călătorul era hotarul dintre vară şi toamnă, că tocmai acum, pe 27 iulie, „se întoarce crângu’ […]
S-a născut în ziua de 23 iulie 1950, la Petroşani, Hunedoara, Profesor, doctor în filologie, scriitor, critic literar şi de artă, este absolvent al Facultăţii de Filologie a Universităţii Bucureşti. Desfăşoară activitate pedagogic, fiind profesor la şcoli din Tazlău şi Piatra-Neamţ. După 1990, deţine funcţia de director la Casa Franţei, apoi este funcţionar la cele […]
S-a născut în ziua de 22iulie 1955, la Gherăeşti (Neamţ). A absolvit Liceul de Muzică şi Arte Plastice „Octav Băncilă” din Iaşi şi, ulterior, Institutul de Arte Plastice „Ion Andreescu” din Cluj-Napoca. Membru al Uniunii Artiştilo Plastici din România, a debutat pe simeze la Cluj-Napoca, cu ocazia unei expoziţii studenţeşti (1979). Are în portofoliu numeroase […]
S-a născut în ziua de 21 iulie 1959, la Podoleni, Neamţ. A urmat cursurile Facultăţilor de Teologie din Bucureşti şi Iaşi, pe ultima absolvind-o în 1993. A fost preot paroh la bisericile din Fundu-Herţei, Dorohoi, Mirceşti (Iaşi), la Hlăpeşti (Neamţ). A urmat cariera didactică, fiind profesor la Seminarul Teologic din Baia Mare. A fost inspector […]
Hramul păstrează numele unui sfânt sau al unui mister creştin dat la încheierea construcţiei unui lăcaş de cult, biserică sau mănăstire. De multe ori, hramul bisericii a devenit nume al aşezării şi al târgului organizat de aceasta. Sub pavăza sfântului protector se desfăşura întreaga activitate a locuitorilor unei aşezări. Hramul bisericii devenea sărbătoarea întregului sat. […]
Elena Ionescu s-a născut în ziua de 20 iulie 1945, la Comăneşti, Suceava. Absolventă a Liceului Teoretic din Gura-Humorului, a Facultăţii de Chimie Industrială din Iaşi şi a Facultăţii de Informatică din Bucureşti, a obţinut Doctoratul în anul 1983. A lucrat la Institutul de Cercetări din Săvineşti, apoi, din 1994, la „Plantavorel” din Piatra-Neamţ. Este […]
S-a născut în ziua de 17 iulie 1934, în comuna Şagani, judeţul Cetatea Albă din Basarabia. Fiică a preotului martirizat Anton Cernăuțeanu, Veronica Filip s-a refugiat în timpul Primului Război Mondial la mătușa sa, Nadia Petcov, în satul Margina, împreună cu mama și cu cele două surori. Ajunsă la Piatra Neamț în anul 1951, a […]
Despre artistul nemţean, criticul de artă Valentin Ciucă spune: „Tânărul pictor Ciprian Istrate, răsplătit cu distincţii onorante pentru calitatea picturii religioase pe care o face, pentru însufleţirea vechilor canoane bizantine, în spaţiul picturii de şevalet caută o desprindere şi asumarea imaginaţiei ca formă de libertate. Din această perspectivă, compensativ parcă, explorează dimensiunea imaginarului şi compune […]
S-a născut în ziua de 15 iulie 1977, la Piatra-Neamţ. Absolvent al Facultăţii de Istorie din Bucureşti, profesorul Daniel Dieaconu a obţinut catedra de specialitate la Şcoala din Grinţieş. Este cercetător ştiinţific în cadrul Centrului de Cercetare pentru Dezvoltare Regională şi Integrare Europeană al Universităţii Bucureşti, profesor mentor pentru istorie. A obţinut doctoratul în istorie […]
Fost angajat,până la pensionare, al Centrului pentru Cultură şi Arte „Carmen Saeculare”, pictorul Ioan Popei nu este cunoscut doar în ţinutul de baştină, Neamţ, ci şi peste hotare, publicul din Franţa, Olanda, Marea Britanie, Belgia, Australia, Ungaria, Germania, Slovacia şi Austria putând admira picturi semante de el. Faima sa de artist plastic dăruit cu har […]
„Am găsit de cuviinţă să elaborez această lucrare deoarece consider că în abordarea problematicii mediului înconjurător utilizarea mijloacelor de învăţământ este indispensabilă, putând aduce serioase modificări, în sens favorabil, condiţiilor în care are loc organizarea şi desfăşurarea procesului de învăţământ.” (autorul)
În această zi, mamele împărţeau mături de pelin verde, câte un pui de găină, porumb fiert şi flori, confecţionau cercuri din tulpinile de pelin, prin care treceau copiii ca să-i apere de boli. Cu măturile de pelin păstrate în podul casei se măturau încăperile şi curţile gospodăriilor (Oltenia, Muntenia). Moşii de Săntilie sunt ofrandele date […]
Nedeile pastorale se ţineau pe plaiurile Carpaţilor şi aveau legătură cu celebrarea unei sărbători precreştine dedicată zeului focului şi al Soarelui. După creştinarea carpato-dunărenilor peste această sărbătoare creştinii au suprapus pe Sf. Ilie (20 iulie), numit de popor Sântilie. Deşi numele vechi al zeului s-a pierdut, oamenii au continuat să-i păstreze cultul pe înălţimile munţilor, […]
Ciurica este o năprasnică reprezentare mitică ce dădea femeilor dreptul să-şi pedepsească bărbaţii în ziua ei de celebrare, 15 iulie. În această zi se evitau loviturile de orice fel, certurile şi neînţelegerile din familie pentru a nu avea parte de ele în cursul anului. Amintirea acestei patroane a bătăii este păstrată de unele expresii adresate […]
Într-o legendă se povesteşte că Marina l-ar îl bătut pe dracu-n cap cu un ciomag şi un ciocan pentru simplul motiv că acesta ar fi vrut să toace la o biserică. Prin popor se spune că Sfânta Mare Muceniţă Marina ar fi sora Sfântului Ilie, fiind o sfântă cam nestatornică şi cu hachiţe, pedepsind pe […]
Pe vremuri, perioada cuprinsă între 14 şi 22 iulie era marcată de popor prin odihnă şi petreceri, sărbătorindu-se aşa-numiţii Circovi de Vară sau Circovii Marinei. În timp, perioada s-a restrâns la numai trei zile, cel mai adesea acestea fiind 16-18 sau 17-19 iulie; iniţial, Ciurica, Marina şi Sântilie, cele mai importante divinităţi ale perioadei, aveau […]
Ştefan Cucoş s-a născut în ziua de 13 iulie 1936, la Bârlad. Absolvent al Şcolii Pedagogice din localitatea natală şi al Facultăţii de Istorie a Universităţii din Iaşi (1962), arheologul Ştefan Cucoş a devenit doctor în istorie în anul 1983. A fost, pe rând, profesor la Liceul din Comăneşti, muzeograf şi apoi director la Complexul […]
În Calendarul popular şi în Panteonul românesc, Panteliile (13 şi 27 iulie) sunt surorile lui Sântilie (20 iulie), năprasnice reprezentări meteorologice care pârjolesc şi ard fără milă recoltele în luna lui Cuptor. Se credea că forţa lor distrugătoare putea fi diminuată prin diferite interdicţii de muncă instituite cu 7 zile înainte şi cu 7 zile […]
După credinţele vechi ale românilor, eclipsele ar fi provocate de din trupul Soarelui ar curge şiroaiele de sânge, scenă apocaliptică ce s-ar reflecta în acel moment într-un vas umplut cu apă în curte. Din fericire, astrul zilei se reface imediat din bucăţile care cad din gura vârcolacilor. Vârcolacii care mănâncă sau întunecă Luna şi Soarele […]
Astăzi ne amintim de doi oameni care şi-au desfăşurat activitatea profesională în zona Neamţ şi care au lăsat urme adânci în conştiinţa comunităţii nemţene: inginerul şi publicistul Iustin Bălan şi profesorul Ioan Nica. Primul, un reputat om de presă, care putea fi văzut în ultimii ani de viaţă umblând foarte încet, din cauza beteşugului de […]
Se spune că un împărat umblând prin împărăţia sa, a văzut câte pricini pornesc de la vinul tulburător de minte. A hotărât atunci să stârpească copăcelul blestemat al viţei-de-vie. Împăratul a murit şi alţii i-au luat locul în scaun. Odată, un crai din ţara aceea a pornit la vânătoare de sălbăticiuni prin codru. Şi-mpuşcă, şi-împuşcă, […]
Astăzi, Centrul pentru Cultură și Arte „Carmen Saeculare” își propune să omagieze memoria unui artist plastic de valoare al ținutului Neamț – Mircea Răsvan Ciacâru, dar și a Omului care a fost, unul cald și de o bunătate rar întâlnită. Un artist care la fiecare expoziție – personală sau de grup – venea mereu cu […]
Muzica lui Claude Debussy provoacă imaginaţia ascultătorului prin modernitatea formei. Faptul că opera sa este oricând actuală se datorează faptului că opera sa îmbrăţişează o categorie de o largă expresivitate, o categorie multiplă şi complexă. Viaţa unui om nu cuprinde şi cheia operei sale. Crâmpeie din ceea ce priveşte educaţia, formarea sa tehnică, se regăsesc […]
În fiecare an, pe 8 iulie, românii de altădată ţineau o sărbătoare numită Pricopul, Precup, Pricoche sau Procopii. Se crede că Pricopul pricopeşte grâul, secara, orzul, ovăzul, „pricopitul” nefiind altceva decât datul în copt a grânelor. Dacă unii oameni uitau cumva să serbeze cum se cuvine ziua Pricopului, aceştia aveau surpriza neplăcută să constate că […]
În anul 2005, la Editura „Nona” apărea al doilea volum al PRIVILEGIILOR lui Ioan Amironoaie, în care autorul continua călătoria sentimentală prin amintirile sale, dezvăluind caracterul uman, dar şi artistic, al unei alte pleiade de stele al scenei lirice autohtone: Elena Butnaru – Botez, Caterina Cellia Costea, Aurel Marc, Alexandru Moroşanu, Ludovic Spiess, Iulian Arcadi […]
Se ştie că strămoşii noştri, traco – geto-dacii, aveau o altă percepţie asupra a două momente bornă ale vieţii omeneşti: naşterea şi moartea. Spre deosebire de contemporaneitate, în antichitate înaintaşii românilor se bucurau la decesul unei persoane, în credinţa că Zamolxe a luat-o lângă el, şi plângeau la naşterea pruncilor, gândindu-se la chinul vieţii pământeşti. […]
Centrul pentru Cultură şi Arte „Carmen Saeculare” şi Fundația „Mircea Titus Romanescu”, având ca partener Complexul Muzeal Judeţean Neamţ, organizează vernisajul expoziţiei de pictură intitulată „Întâlnire”, eveniment deosebit care reuneşte un grup de pictori români cu o remarcabilă activitate artistică naţională și internaţională: Alexandru Antonescu, Crina Antonescu, Cristian Diţoiu, Constantin Flondor, Matei Lăzărescu, Dan Mohanu, […]
În imaginarul popular Moartea este o femeie fioroasă cu coasa pe umăr sau cu secera în mână, cu care seceră, precum spicele de grâu, vieţile oamenilor. Simboluri ale morţii vegetale, coasa şi secera au devenit, treptat, unelte ale morţii omului, în vremurile preistorice cultura grâului a fost asemuită cu lacunara formulă a vieţii omului: naşterea, […]
Pentru a afla diferite momente ale zilei şi ale nopţii oamenii observau pe cer Soarele şi Luna, stelele şi planetele. Însă, din cauza timpului noros, aceşti aştri nu puteau fi observaţi întotdeauna, iar aprecierea poziţiei lor pe bolta cerească cu ochiul liber era aproximativă. Ca să le indice orele pe timpul nopţii, oamenii aveau nevoie […]
S-a născut în ziua de 2 iulie 1933, în satul Chilia, comuna Talpa (Neamţ). A urmat Şcoala Primară din Talpa, Liceul„Petru Rareş” din Piatra-Neamţ şi Facultatea de Educaţie Fizică şi Sport din Bucureşti. A fost profesoară la Liceul „Carol I” din Bicaz, la Şcoala gimnazială „Elena Doamna” şi la Colegiul Naţional „Petru Rareş”, dobândind gradele […]
