PROGRAMUL COMPLET AL PRIMEI EDIŢII NEAMŢ ART FESTIVAL, SPAŢIU DESCHIS CULTURII

PROGRAMUL COMPLET AL PRIMEI EDIŢII NEAMŢ ART FESTIVAL, SPAŢIU DESCHIS CULTURII Joi, 3 septembrie 2020 Orele 9:00 – 12:00 şi 17:00-20:00, Curtea Domnească*, Piatra-NeamţSTREET ART, cu LAURENŢIU DIMIŞCĂOra 16:00, Curtea Domnească, Piatra-NeamţLANSARE DE CARTE: „CAIET DE DRAMATURGIE”, PREZINTĂ ACTRIŢA MARIA HIBOVSKI ŞI SCRIITORUL EMIL NICOLAEOra 17:00, Curtea Domnească, Piatra-NeamţATELIER DE MODELAJ LUT, cu IONELA LUNGU […]

CARTEA ZILEI – „PATIMILE SINGURĂTĂŢII”, IORDACHE OLTEANU

În anul 1996, la Editura „Nona” apărea un voluzm de poezie semnat de poetul şi muzicianul Iordache Olteanu. Cunoscut pietrenilor ca un om dedicate muzicii, Iordache Olteanu fiind înaintede pensionare dirijor al fanfare militare din Piatra-Neamţ, iată că acesta îşi dezvăluie o nouă faţă a personalităţii sale, aducând în atenţia public o carte de poezie. […]

SĂRBĂTORI POPULARE – SÂNTION DE TOAMNĂ (29 AUGUST)

Astăzi vom face referire, în avans, asupra unei sărbători pe care românii o respectă cu sfinţenie. Pe 29 august creştinii păzesc o zi de tristă aducere aminte: Tăierea Capului Sfântului Prooroc Ioan Boteză­torul. În popor există numeroase legende despre Sfântul Ioan Botezătorul. O asemenea legendă îl înfăţişează pe Ioan ca pe un beţiv care se […]

ASTĂZI, 27 AUGUST, ÎI SPUNEM „LA MULŢI ANI!” ACTORULUI ŞI TEOLOGULUI MIHAI CAFRIŢA

Mihai Cafriţa s-a născut la 27 iulie 1949, la Bacău. Viitorul actor şi teolog s-a stability, din copilărie, cu părinţii la Piatra-Neamţ. După absolvirea Liceului „Petru Rareş”din Piatra-Neamţ (1968), a urmat I. A. T. C. (promoţia 1973). La absolvire a fost repartizat la teatul din Satu-Mare. A venit la Teatrul Tineretului, unde a evoluat artistic […]

CREDINŢE POPULARE – CEASUL BUN LA NAŞTEREA COPILULUI

Momentul favorabil la naşterea copilului, când se crede că ar apărea pe cer o stea care îi va călăuzi viaţa până la moarte, este numit de popor ceas bun. La venirea şi plecarea omului prin naştere şi moarte participă, prin schimbări spectaculoase (apariţia şi căderea stelelor), întregul Univers. Măreţia astrală a existenţei româneşti este exprimată […]

CREDINŢE POPULARE – DESPRE SOARE

În credinţele populare, Soarele, personificare a astrului zilei, se trezeşte ca orice gospodar dimineaţa şi se odihneşte noaptea. El are trăsături şi calităţi umane; „Soarele dimineaţa când se scoală e copil de şapte ani şi cât umblă toată ziua şi vede răutăţile ce se fac pe lume, până seara capătă o barbă albă, până la […]

CREDINŢE POPULARE – VÂLVA, IPOSTAZE MITICE

Vâlva este o zeiţă telurică cARe însumează atribuţiile mai multor reprezentări mitice feminine. În unele tradiţii, aceasta este asimilată de Varvara, patroana minerilor, celebrată pe 4 decembrie. Ca duh al Pământului, este prezentă în tot şi în toate: în mine (Vâlva-Băilor), în păduri şi în arbori (Vâlva-Pădurii), pe ape (Vâlva-Apelor), pe holde (Vâlva-Bucatelor). Dacă păzeşte […]

CARTEA ZILEI – „MEMORIA MĂŞTILOR”, CORNEL NICOARĂ

În 2011, Editura „Nona” publica cartea de memorii a apreciatului actor pietrean Cornel Nicoară. După mai bine de patru decenii petrecute pe scândura scenei Teatrului Tineretului şi pe diversele platouri de filmare, Cornel Nicoară are ce povesti. Şi o face cu verva sa binecunoscută. „Actorii sunt singurii oameni de pe pământ care trăiesc mai multe […]

CREDINŢE POPULARE – PĂMÂNTUL, MAMA NOASTRĂ

Personificarea neolitică a Pământului, Mama Glie, este atestată în cele mai neaşteptate unghere ale spiritualităţii româneşti. Pentru valoarea lor documentară reproducem câteva credinţe: „Pământul s-ar jelui lui Dumnezeu de neplăcerile care i le aduce omul: « – Doamne, mă zgârie, mă taie, nu mai pot! – Rabdă, zice Dumnezeu, că acuma se îngraşă omul de […]

OMAGIU ADUS SAVANTULUI CONSTANTIN BORŞ

Constantin I. Borş s-a născut pe 24 august 1928, la Borşeni, Războieni, Neamţ. A fost un eminent profesor universitar, doctor docent, om de ştiinţă, publicist, care a absolvit Liceul „Petru Rareş” din Piatra-Neamţ, Facultatea de Matematică-Fizică şi Facultatea de Construcţii, Iaşi. A avut contribuţii deosebite în domeniile: mecanica mediilor continue, teoria elasticităţii, mecanica cerească şi […]

CREDINŢE POPULARE – BOZUL, DIVINITATE FITOMORFĂ

Bozul, din familia Caprifoliaceae, este o divinitate fitomorfă, invocată să dezlege ploile în ceremonialul Paparudei, să vindece muşcătura de şarpe şi să alunge fulgerele pe timp de furtună. Tulpinile sale verzi sunt, în ceremonialul Paparudei, odăjdii îmbrăcate de persoana care joacă rolul zeiţei pluviometrice, ramurile uscate adunate de copii, femei curate sau iertate devin ruguri […]

ASTĂZI, 21 AUGUST, ÎI SPUNEM „LA MULŢI ANI!” ARHEOLOGULUI MARIUS ALEXIANU

Marius Alexianu s-a născut pe 21 august 1950, la Piatra-Neamţ. Viitorul arheolog şi publicist a absolvit Institutul de Limbi Străine, Secţia limbi clasice, la Universitatea Bucureşti. A fost pofesor şi muzeograf la Piatra-Neamţ, apoi cercetător la Institutul Român de Tracologie şi cadru universitar la Iaşi. Este co-fondator al Centrului de Studii Egeo-Mediteraneene (2003), la care […]

OMUL ŞI OALA ÎN PROVERBELE ROMÂNEŞTI

În graiul popular oala şi strachina de pământ sunt termeni obişnuiţi de comparaţie pentru trupul şi sufletul omului. Oala are gură, buză, gât, burtă, toartă, mănuşă, mână, picior; când e bine arsă are glas frumos, când e ciobită sună răguşit; fecioara este asemuită cu oala nouă, neîncepută, fata greşită cu oala dogită, iar femeia bătrână […]

ASTĂZI, 20 AUGUST LE SPUNEM „LA MULŢI ANI!” PICTORILOR PARASCA AGAPE ŞI LUCIAN GOGU-CRAIU

PARASCA AGAPE (BOCA) s-a născut în ziua de 20 august 1944, în satul Răchiţi, judeţul Suceava. A absolvit: şcoala elementară la Botoşana, o şcoală de surori sanitare. A lucrat în domeniul medical, apoi la Institutul de Arte Plastice „Nicolae Grigorescu” Bucureşti, (1975). A predat desenul şcoli din Neamţ. Prima expoziţie personal are loc la Galeria […]

OMAGIU ADUS PICTORULUI LASCĂR VOREL

S-a născut pe 19 august 1879, la Copou, Iaşi. Viitorul pictor postimpresionist şi-a petrecut prima parte a vieţii la Piatra-Neamţ. După absolvirea studiilor liceale şi ale Şcolii de Arte Frumoase din Iaşi, ia lecţii de pictură cu Alexandru D. Atanasiu. Apoi, a continuat studiile în Germania, unde s-a stabilit în 1899, şi si-a petrecut apoi […]

DIN JOCURILE ŞI FOLCLORUL COPILĂRIEI – „DE-A MAMA GAIA”

Asemănător limbii vorbite, jocurile şi folclorul copiilor sunt mari depozitare de relicve preistorice. Un exemplu este jocul „De-a Gaia” („De-a Mama Gaia”, „De-a Baba Gaia”, „Gaia şi Cloşca”, „De-a Puia Gaia”). Semnificaţia funerară a jocului şi valoarea documentară se desluşesc din prezentarea lui sumară: „după ce se aleg doi copii mai voinici, aceştia îşi împart […]

CARTEA ZILEI – CÂNTECE DE JOC, GRIGORE NIŢĂ

În anul 1997, Editura „Nona” aduce pe piaţa cărţii, ca noutate, lucrarea violonistului Grigore Niţă, „Cântece de joc”. La acea vreme, şi mulţi ani după, Grigore Niţă era dirijorul tarafului (orchestrei, mai apoi) Ansamblului folcloric „Floricică de la munte”. Despre cartea în cauză, profesorul George Podani, metodist la Centrul Creaţiei Populare Neamţ, afirma: „Cântecele populare […]

CREDINŢE POPULARE – MAMA GAIA, ZEIŢĂ CU CHIP DE PASĂRE

În textele de Zori, cântate la înmormântările oamenilor din unele sate din Oltenia, Banat şi sudul Transilvaniei, Zeiţa morţii apare în ipostaza unei păsări de pradă de zi sau de noapte: corboaica, gaia, vulturul. În sprijinul ipotezei existenţei unei zeiţe-pasăre a Morţii, Gaia (Gaea!?), în Panteonul carpato-dunărenilor sunt textele funerare din Cartea românească a morţilor, […]

ASTĂZI, 16 AUGUST, ÎI SPUNEM „LA MULŢI ANI!” ARTISTULUI PLASTIC MIRCEA TITUS ROMANESCU

S-a născut pe 16 august 1950, la Piatra-Neamţ. A absolvit Institutul Politehnic Bucureşti şi Universitatea de Arte. Master în „management şi impresariat în arte vizuale”, este membru al Uniunii Artiştilor Plastici din România, al Asociaţiei Internaţionale a Artiştilor Plastici UNESCO şi ARIPA din Torino. Expoziţii: Bacău, Bârlad, Bucureşti, Chişinău. Piatra-Neamţ, Timişoara, Austria, Bruxelles, Cehia, Veneţia, […]

CREDINŢE POPULARE – ÎNTRE SÂNTĂMĂRII, PERIOADĂ OPTIMĂ PENTRU SEMĂNATUL GRÂULUI

Perioada secetoasă a anului, dar favorabilă semănatului grâului, secarei şi orzului, cuprinsă între Sântămăria Mare (15 august) şi Sântămăria Mică (8 septembrie), este numită în Calendarul popular între Sântămării. După eşecuri şi reuşite îndelung repetate, românii au descoperit perioadele cele mai indicate pentru semănatul păioaselor pe care aveau să le transmită apoi din generaţie în […]

CREDINŢE POPULARE – ATRIBUŢII ALE ZEIŢEI-MAMĂ PRELUATE DE SÂNTĂMARIA MARE

Fecioara Maria apare în Panteonul românesc sub nume diferite: Sântămăria Mare (15 august), Sântămăria Mică (8 septembrie), Maica Precista, Precista Mare şi Precista Mică. Sântămăria Mare este cea mai îndrăgită divinitate feminină de către români. Este invocată de fete pentru grăbirea căsătoriei, de femei pentru uşurarea naşterii, de păgubiţi pentru prinderea hoţilor, de descântătoare pentru […]

MAICA DOMNULUI ÎN CALENDARUL POPULAR

La trecerea de la vară la toamnă, Calendarul popular păstrează amintirea morţii şi renaşterii Zeiţei-Mumă peste care Părinţii Bisericii creştine au suprapus moartea (Adormirea) şi naşterea Fecioarei Maria. Prin inversarea evenimentele care deschid şi închid viaţa Sfintei creştine, mai întâi moare (15 august) şi apoi se naşte (8 septembrie), Biserica creştină a preluat, de fapt, […]

TÂRG DE SFÂNTA MARIE – „LA CASÎ DI GOSPODARI, AVEM DI TĂTI!”

La sfârşitul acestei săptămâni, între 14 şi 16 august 2020, în Parcul Tineretului din Piatra-Neamţ, Centrul pentru Cultură şi Arte „Carmen Saeculare” Neamţ va organiza Târgul de Sfânta Marie. Desfăşurat sub logoul „La casî di gospodari, avem di tăti!”, târgul va reuni produse din domenii diverse, meşteşugite de oameni pricepuţi. Astfel, vizitatorii vor putea găsi […]

CREDINŢE POPULARE – ALEGEREA NAŞULUI DIN DRUM, PRACTICĂ MAGICĂ DE STOPARE A MORTALITĂŢII INFANTILE

În cazurile de mortalitate infantilă ridicată, numele de botez era adesea schimbat prin diferite mijloace. Cel mai obişnuit, alegerea naşului din drum, a fost identificat în mai multe zone. Ţara Almăjului: „dacă face muierea băieţi mulţi şi mor şi face unul mai pe urmă şi-l face viu, atuncea îl înfăşuie şi-l ia o muiere şi-l […]

SATUL ROMÂNESC ARHAIC – FORMA ŞI MĂRIMEA SA

Asemănător întemeierii vetrei satului, moşia din jurul său se stabilea după ritualuri consacrate. Principala grijă a întemeietorilor era ocuparea unui teritoriu productiv suficient de mare pentru satisfacerea nevoilor de hrană, să poată fi muncit şi apărat de locuitorii satului. Documentele istorice consemnează în anul 1411 „(…) şi hotarul locului aceluia pustiu să fie cât va […]

OMAGIU ADUS SCRIITORUL LAURIAN ANTE

S-a născut în ziua de 10 august 1931,  la Cluj. A a fost absolvent al Şcolii Superioare de Cinematografie, Bucureşti. Stabilit la Piatra-Neamţ, a frecventat Cenaclul literar „Slova nouă”. În 1995, se mută la Roman, oraş în care a fost redactor 1a „Cronica romaşcană” şi „Gazeta de Roman“. A realizat colaborări cu „Luceafărul”, „Urzica”, „Contemporanul”, […]

PRACTICI POPULARE – BRAZDA SATULUI

Tragerea brazdei de plug în jurul vetrei satului a fost o practică magică obişnuită pentru apărarea simbolică a aşezărilor, cetăţilor şi statelor. O legendă a Antichităţii romane spune că „Gloria întemeierii Romei revenindu-i lui Romulus, acesta a trecut imediat la fapte, trăgând o brazdă în jurul Palatinului. Pământul aruncat afară simboliza zidul cetăţii, brazda şanţul […]

O NOUĂ APARIŢIE EDITORIALĂ LA „NONA” – „CAIET DE DRAMATURGIE”

Editura „Nona” a Centrului pentru Cultură şi Arte „Carmen Saeculare” Neamţ vine cu o nouă propunere de lectură, de data aceasta adresându-se publicului cititor foarte tânăr. Datorită unui proiect mai vechi al actriţei Maria Hibovski, coordonatoarea clasei de actorie din cadrul Şcolii Populare de Artă Piatra-Neamţ, la Editura „Nona” a ieşit pe piaţa  cărţii un […]

ASTĂZI, 6 AUGUST, ÎI SPUNEM „LA MULŢI ANI!”! CERCETĂTORULUI VASILE AVĂDANEI

S-a născut în ziua de 6 august 1957, la Fântâna Mare, Suceava. Viitorul inginer, cercetător ştiinţific, doctor în chimie (1998) a fost absolvent al Facultăţii de Inginerie Chimică, Iaşi. Este cercetător științific gradul III în cadrul Institutului Național de Cercetări Economice „Costin C. Kirițescu” al Academiei Române, Centrul de Economie Montană (CE-MONT), Vatra Dornei. Este […]

SĂRBĂTORI POPULARE ROMÂNEŞTI – PROBEJENIA. MOŞII SCHIMBĂRII LA FAŢĂ.

Sărbătoarea din Calendarul ortodox din 6 august, Probejenia sau Schimbarea la Faţă marca în Calendarul popular hotarul între vară şi toamnă. La Probejenie se spunea, în unele zone, că începe călătoria berzelor, stârcilor şi a altor păsări migratoare. De acum, frunza codrului îşi schimbă culoarea, iarba încetează să crească, apele se răcesc şi sunt „spurcate” […]

CREDINŢE POPULARE ROMÂNEŞTI – ALUATUL, ARHETIP AL GENEZEI

Aluatul, materie sacră din care femeia prepară pâinea şi colacul, este, precum lutul, un arhetip al genezei. Ciclul vegetal al grâului, deschis de sămânţa semănată şi închis de sămânţa recoltată (seceratul), a fost asemuit cu naşterea, căsătoria şi moartea omului. Conform gândirii magice, spiritul grâului locuieşte în corpul plantei-mamă până când aceasta face sămânţă, după […]

CARTEA ZILEI – „MONOGRAFIA ŞCOLII PRIMARE CHIRIŢENI, COMUNA HANGU, JUDEŢUL NEAMŢ”, DE TEOCTIST GALINESCU

Dintre multele lucrări monografice cu care Editura „Nona” a ieşit în faţa publicului cititor, astăzi vă supunem atenţiei „Monografia Şcolii Primare Chiriţeni”, realizată în anul 2008 de către regretatul învăţător Teoctist Galinescu, om al locului. Nepot al unei mari personalităţi didactice şi muzicale româneşti (Gavriil Galinescu), Teoctist Galinescu – şi el cadru didactic o viaţă […]

CREDINŢE POPULARE ROMÂNEŞTI – CALUL ŞI LUPUL VĂZUŢI CA OROLOGII CALENDARISTICE

Dacă vorbeam săptămâna trecută  despre modul cum îşi împărţeau românii din vechime timpul zilei, astăzi ne propunem să aflăm împreună despre măsurarea timpului dintr-un an prin personificarea a două anotimpuri – vara şi iarna –, văzute prin intermediul a două animale – calul, respectiv lupul. Calul şi lupul, sunt două orologii preistorice de măsurat timpul […]