Principalele criterii de ierarhizare a reprezentărilor mitice în Panteonul românesc sunt puterea şi atribuţiile lor: unele dezleagă ploile, altele le leagă; unele căsătoresc fetele şi ajută femeile la naştere, altele îmbolnăvesc şi iau sufletele oamenilor; unele păzesc sau transportă Soarele pe bolta Cerului, altele îl devorează în timpul eclipsele. Astfel, în unele legende şi credinţe […]
Un exemplu care demonstrează cum putea o reprezentare mitică să câştige funcţii polivalente în Calendarul popular este Varvara. Aceasta este prăznuită de mineri ca patroană a minelor şi de agricultori şi păstori ca stăpână a bubatului (variolei) şi a altor boli ale copilăriei. Varvara a preluat numele şi data de celebrare ale Sfintei Muceniţe Varvara […]
Călugăriţa, insecta carnivoră cu picioarele din faţă în formă de cange pentru prinderea prăzii, apare în unele legende populare ca o personificare, fată a Dracului: „Zice că Dracul, ducă-se pe pustii, a avut o fată foarte rea, aşa de rea, că nu mai avea pereche pe lume. Văzând de la o vreme Dracul, că el, […]
Practicile magice de prorocire a anului, în special de aflare a rodului pomilor fructiferi, se efectuau la una dintre sărbătorile care încheiau Anul Vechi şi deschideau Anul Nou: Sântandrei, Varvara, Sânnicoară, Bobotează. Crenguţele tăiate de la diferiţi pomi fructiferi se puneau, în seara acestor sărbători, într-o oală cu apă la temperatura camerei locuite. După modul […]
Sărbătorile şi obiceiurile de la sfârşitul lunii noiembrie şi începutul lunii decembrie corespund, ca dată calendaristică, cu Dionisiacele Câmpeneşti ale tracilor şi Saturnaliile romanilor. în această perioadă Părinţii Bisericii creştine au fixat data de celebrare a Apostolului Andrei care a propovăduit credinţa în Iisus la Dunăre şi Marea Neagră în primele decenii ale mileniului întâi […]
La cei vechi, moartea şi renaşterea divinităţii adorate era substituită ritual de un sacrificiu (pom, animal, pasăre, om şi chiar a unui obiect însufleţit simbolic). Un obicei care atestă suprapunerea sărbătorii creştine a Apostolului Andrei peste Anul Nou dacic este obiceiul atestat la românii din Transnistria: Bocetul Andreiului. Fetele, după confecţionarea unei păpuşi din cârpe, […]
Spiritele morţilor care mişunau pretutindeni în noaptea de Sântandrei favorizau efectuarea unor acte de divinaţie. Persoanele cele mai interesate să valorifice ocazia oferită de Noaptea Strigoilor erau fetele, cu nelipsita lor grijă, căsătoria. Practicile de divinaţie efectuate la fântână, la coteţul porcului, la gardul şi poarta gospodăriei, la masa încărcată cu usturoi aveau unul şi […]
Profesorul universitar Vasile Cojocaru-Filipiuc este om se ştiinţă, inventator, cugetător şi poet. S-a născut în ziua de 26 noiembrie 1952, la Borca, judeţul Neamţ. A absolvit Liceul „Mihail Sadoveanu” din satul natal şi, apoi, Institutul Politehnic din Iaşi. A fost profesor la Universitatea Tehnică „Gheorghe Asachi” din Iaşi. A publicat mai multe volume de versuri: […]
În anumite contexte rituale şi ceremoniale, omul şi pomul sunt termeni obişnuiţi de comparaţie. Pomul îl poate înlocui şi adăposti simbolic pe om, îi poate deveni frate, soră, soţie. Răspunsul la ghicitoarea megleno-românilor „Pom cu picioarele în sus” este omul. Dacă se înlocuieşte cuvântul picior cu sinonimul său popular crac, atunci textul ghicitoarei ar deveni […]
Credinţa în uriaşi (căpcăuni, jidovi) este atestată frecvent în toponimia şi folclorul românesc. Ei ar fi cărat pământul cu poala pentru ridicarea movilelor din zonele extracarpatice, microforme de relief antropice atestate de arheologi ca tumuli funerari din epocile bronzului şi fierului. Tot ei ar fi construit şi locuit în davele şi cetăţile descoperite pe teritoriul […]
Ion Sofia Manolescu s-a născut în ziua de 24 noiembrie 1909, la Doamna, azi parte a municipiului Piatra-Neamţ. A absolvit Facultatea de Agronomie din Bucureşti. A fost agronom la Camera Agricolă a Judeţului Roman, profesor la liceele agricole din Alexandria şi Tumu-Măgure, inginer la Institutul de Cercetări Hortiviticole Bucureşti, profesor la mai multe liceele agricole, […]
Spiritele pădurii sunt reprezentări mitice care ar sălăşlui în copaci şi în planta numită Muma-pădurii. Acestea ar lua înfăţişare de animal (iapă, bivoliţă, vacă) şi de om înfricoşător (Muma-Pădurii, Fata-Pădurii, Moşul-Codrului, Omul-Pădurii, Pădureana, Ciuma-Pădurii). Ele pot fi întâlnite noaptea, pe lună plină, în păduri şi tufişuri, pe câmpii şi la răscruci de drumuri unde pedepsesc […]
S-a născut în ziua de 23 noiembrie 1852, la Săvineşti, Neamț. Viitorul medic și fiziolog şi-a făcut studiile liceale şi universitare la Iaşi (Facultatea de Ştiinţe), unde şi-a luat licenţa în ştiinţele naturale, ca elev al faimoşilor savanţi Grigore Cobălcescu şi Dimitrie Brândză. Bursier al statului român, urmează cursurile Facultăţii de Ştiinţe de la Sorbona […]
Virginia Rogin s-a născut în ziua de 19 noiembrie 1951, la Buhalniţa, Neamţ, actriţă, absolventă a Liceului de Fete din Piatra-Neamţ şi a I. A. T. C. Bucureşti (1977). A fost repartizată la Teatrul Tineretului din Piatra-Neamţ, instituţie condusă, în acea vreme, de Emil Mandric. Virginia Rogin venea la T. T. împreună cu alţi tineri […]
La Sântandrei, după toate probabilităţile Anul Nou dacic, abundau practicile magice de aflare a ursitei, a viitorului soţ. Fata de măritat prepara din faină de grâu o turtiţă subţire şi foarte sărată numită Turtucă de Andrei. În deplină curăţenie trupească şi sufletească, o cocea pe plita sobei şi o mânca înainte de culcare. Băiatul care […]
Prin Colinele Tutovei, la Ovidenie sau la Sântandrei, se prepara din mălai şi făină, uneori numai din mălai de porumb sau de mei, o băutură fermentată numită covaşă. Literatura etnografică descrie două tehnici de preparare a covaşei: din mălai şi făină sau numai din mălai. În primul caz se luau mălai şi făină, în părţi […]
Lumânarea de mărimea mortului încolăcită ca o spirală şi aprinsă în momente ale ceremonialului funerar este simbolul drumului lung care separă lumea de aici de lumea de dincolo. în raport de zona etnografică, el se numeşte privighetoare, stat, toiag, boi etc. în cântecele funerare Zorile sunt rugate să dea răgaz defunctului să-şi facă statul, numit, […]
Duhul malefic care umblă, îmbolnăveşte, îndeamnă la rău şi poceşte sau omoară pe cei care îi ies în cale este numit de popor Ceasul rău sau Ceasul slab. El poate apărea în orice moment al zilei şi în orice moment al anului. Dar, spre deosebire de zilele de duminică, luni, miercuri, joi şi vineri care […]
Gădineţii este un eufemism folosit pentru lupi. În perioada sărbătorilor dedicate lupilor (Filipii de Iarnă şi de Toamnă, Filipul cel Mare, Sântandrei, Sânpetru de Iarnă) se evita pronunţarea cuvântului lup sau dacă era. necesar, i se spunea Gădineţ. Numai la simpla pronunţare a cuvântului lup, acesta auzea şi venea „în vizită” prin grajdurile vitelor şi […]
Astăzi, 11 noiembrie, îl sărbătorim pe Nicolae Milord, artist plastic apreciat în întreaga ţară. Datorită renumelui său, din anul 2017, Centrul pentru Cultură şi Arte „Carmen Saeculare” organizează anual, prin Şcoala Populară de Artă Piatra-Neamţ, Concursul naţional de artă plastică care poartă numele marelui pictor născut pe aceste meleaguri. Nicolae Milord s-a născut la 11 […]
Se povesteşte că în vremea de demult Sfântul Petre era pescar. El se mai ocupa, împreună cu Sfântul Andrei, cu creşterea oilor. Auzind ei de minunile Mântuitorului, s-au lăsat de pescuit şi de păstorit şi au intrat în rândurile ucenicilor Domnului Iisus Hristos. Oile le-au lăsat în paza câinilor. Dar, alţi păstori au alungat câinii […]
Ziua din Calendarul popular dedicată personajului doveditor al răufăcătorilor, Mina, care a preluat din Calendarul ortodox numele şi data de celebrare ale Sfântului Mucenic Mina (11 noiembrie), este numită, prin Moldova, Ziua Tâlharilor. Dintre practicile magice efectuate pentru aflarea adevărului în perioada 11 noiembrie (sărbătoarea Sfîntului Mina) – 25 decembrie (Sărbătoarea de Crăciun) despre hoţi, […]
În unele legende populare Dumnezeu nu este unicul ziditor al Pământului. Pentru împlinirea creaţiei, cere ajutorul diferitelor vietăţi, în special ariciului, înzestrat cu inteligenţă de demiurg: „Când Dumnezeu a urzit Pământul, i-a rămas olecuţă şi nu ştia ce să facă cu el. Atunci a trimis albina la arici, că ştia că-i isteţ, să-l întrebe ce […]
Element indispensabil vieţii, sarea era considerată în Antichitate un dar primit de la zei. La rândul lor, oamenii o presărau pe ofrandele aduse zeilor. Funcţia rituală se păstrează şi în zilele noastre când, împreună cu pâinea, alcătuieşte simbolul ospitalităţii, al respectului şi preţuirii de care se bucură un musafir. În multe regiuni ale Terrei, lipsa […]
În legătură cu exploatarea sării s-a dezvoltat o reţea de drumuri care, pe hărţile vechi şi în toponimia actuală, poartă diferite denumiri, rintre ele: Drumul Sării, Drumul Sărarilor, Drumul Ocnei. Economia păstoritului transhumant nu se putea dezvolta fără sistemul drumurilor de sare pe care se transporta produsul indispensabil turmelor duse la iernat în ţinuturile pericarpatice. […]
Adolphe Ad. Chevallier s-a născut la 7 noiembrie 1881, în satul Barnar, Broşteni, fiind fiu al inginerului elveţian Adolphe Chevallier, administrator al pădurilor de pe Domeniile Regale din nordul Judeţului Neamţ. Deprinde de la tatăl său mânuirea aparatului de fotografiat. A început şcoala primară în satul natal, apoi a urmat cursurile Şcolii Nr.1 din Fălticeni, […]
Una dintre personalitățile marcante ale culturii nemțene din zilele noastre este profesorul, scriitorul, memorialistul Consantin Tomșa. Cadru didactic apreciat de colegi și de elevi (lucru, poate, cel mai important pentru un cadru didactic), promotor mereu al culturii nemțene, atât în perioada comunistă (1970 – 1983), dar și după Decembrie 1989, autor al multor lucrări în […]
