PERSONALITATEA ZILEI – „LA MULŢI ANI!” ISTORICULUI IOAN SCURTU

Ioan I. Scurtu s-a născut pe 27 noiembrie 1940, la Dochia, Neamţ. Este absolvent al Liceului „Petru Rareş” din Piatra-Neamţ şi al Facultăţii de Istorie Bucureşti. Cunoscut şi apreciat profesor universitar, doctor, a fost, din 2007,  preşedinte al Secţiei de Ştiinţe Istorice şi Arheologie. De asemenea, este membru al Consiliului Ştiinţific al Asociaţiei Oamenilor de […]

PERSONALITATEA ZILEI – „LA MULŢI ANI!” ARTISTULUI PLASTIC DUMITRU BOSTAN JR.

Dumitru Bostan jr. s-a născut pe 27 noiembrie 1962, la Piatra-Neamţ. Este absolvent al Institutul de Arte Plastice „Nicolae Grigorescu” Bucureşti, secţia Artă monumentală-restaurare (1986) şi lucrează ca restaurator la Complexul Muzeal Neamţ. Debut la Salonul Anual de Artă Piatra-Neamţ (1983). Membru al Uniunii Artiştilor Plastici din România, între 1986 şi 2008 participă la o […]

CREDINŢE POPULARE – SFÂNTUL NICOLAE, OCROTITORUL CORĂBIERILOR

Principalele criterii de ierarhizare a reprezentărilor mitice în Panteonul românesc sunt puterea şi atribuţiile lor: unele dezleagă ploile, altele le leagă; unele căsătoresc fetele şi ajută femeile la naştere, altele îmbolnăvesc şi iau sufletele oamenilor; unele păzesc sau transportă Soarele pe bolta Cerului, altele îl devorează în timpul eclipsele. Astfel, în unele legende şi credinţe […]

PROROCIREA ANULUI

Practicile magice de prorocire a anului, în special de aflare a rodului pomilor fructiferi, se efectuau la una dintre sărbătorile care încheiau Anul Vechi şi deschideau Anul Nou: Sântandrei, Varvara, Sânnicoară, Bobotează. Crenguţele tăiate de la diferiţi pomi fructiferi se puneau, în seara acestor sărbători, într-o oală cu apă la temperatura camerei locuite. După modul […]

SÂNTANDREI, ANUL NOU DACIC

Sărbătorile şi obiceiurile de la sfârşitul lunii noiembrie şi începutul lunii decembrie corespund, ca dată calendaristică, cu Dionisiacele Câmpeneşti ale tracilor şi Saturnaliile romanilor. în această perioadă Părinţii Bisericii creştine au fixat data de celebrare a Apostolului Andrei care a propovăduit credinţa în Iisus la Dunăre şi Marea Neagră în primele decenii ale mileniului întâi […]

NOAPTEA STRIGOILOR

Apariţia celor doi sfinţi-moşi, Moş Andrei şi Moş Nicolae, începutul iernii şi punerea în mişcare a haitelor de lupi sunt semne evidente de îmbătrânire şi degradare a timpului calendaristic. Ordinea se deteriorează neîncetat, astfel că pe 29/30 noiembrie, în Noaptea Strigoilor, se ajunge la starea simbolică de haos, cea de dinaintea creaţiei; noapte de spaimă, […]

PRACTICI POPULARE ROMÂNEŞTI – BOCETUL ANDREIULUI

La cei vechi, moartea şi renaşterea divinităţii adorate era substituită ritual de un sacrificiu (pom, animal, pasăre, om şi chiar a unui obiect însufleţit simbolic). Un obicei care atestă suprapunerea sărbătorii creştine a Apostolului Andrei peste Anul Nou dacic este obiceiul atestat la românii din Transnistria: Bocetul Andreiului. Fetele, după confecţionarea unei păpuşi din cârpe, […]

PRACTICI POPULARE ROMÂNEŞTI – ACTE DE DIVINAŢIE

Spiritele morţilor care mişunau pretutindeni în noaptea de Sântandrei favorizau efectuarea unor acte de divinaţie. Persoanele cele mai interesate să valorifice ocazia oferită de Noaptea Strigoilor erau fetele, cu nelipsita lor grijă, căsătoria. Practicile de divinaţie efectuate la fântână, la coteţul porcului, la gardul şi poarta gospodăriei, la masa încărcată cu usturoi aveau unul şi […]

PERSONALITATEA ZILEI – VASILE COJOCARU-FILIPIUC

Profesorul universitar Vasile Cojocaru-Filipiuc este om se ştiinţă, inventator, cugetător şi poet. S-a născut în ziua de 26 noiembrie 1952, la Borca, judeţul Neamţ. A absolvit  Liceul „Mihail Sadoveanu” din satul natal şi, apoi, Institutul Politehnic din Iaşi. A fost profesor la Universitatea Tehnică „Gheorghe Asachi” din Iaşi. A publicat mai multe volume de versuri: […]

CREDINŢE ŞI PRACTICI POPULARE – OMUL ŞI POMUL

În anumite contexte rituale şi ceremoniale, omul şi pomul sunt termeni obişnuiţi de comparaţie. Pomul îl poate înlocui şi adăposti simbolic pe om, îi poate deveni frate, soră, soţie. Răspunsul la ghicitoarea megleno-românilor „Pom cu picioarele în sus” este omul. Dacă se înlocuieşte cuvântul picior cu sinonimul său popular crac, atunci textul ghicitoarei ar deveni […]

CREDINŢE ŞI LEGENDE POPULARE – FATA URIAŞULUI

Credinţa în uriaşi (căpcăuni, jidovi) este atestată frecvent în toponimia şi folclorul românesc. Ei ar fi cărat pământul cu poala pentru ridicarea movilelor din zonele extracarpatice, microforme de relief antropice atestate de arheologi ca tumuli funerari din epocile bronzului şi fierului. Tot ei ar fi construit şi locuit în davele şi cetăţile descoperite pe teritoriul […]

OMAGIU ADUS MEMORIEI SCRIITORULUI ION SOFIA MANOLESCU

Ion Sofia Manolescu s-a născut în ziua de 24 noiembrie 1909, la Doamna, azi parte a municipiului Piatra-Neamţ. A absolvit Facultatea de Agronomie din Bucureşti. A fost agronom la Camera Agricolă a Judeţului Roman, profesor la liceele agricole din Alexandria şi Tumu-Măgure, inginer la Institutul de Cercetări Hortiviticole Bucureşti, profesor la mai multe liceele agricole, […]

CREDINȚE POPULARE ROMÂNEȘTI – SPIRITELE PĂDURII

Spiritele pădurii sunt reprezentări mitice care ar sălăşlui în copaci şi în planta numită Muma-pădurii. Acestea ar lua înfăţişare de animal (iapă, bivoliţă, vacă) şi de om înfricoşător (Muma-Pădurii, Fata-Pădurii, Moşul-Codrului, Omul-Pădurii, Pădureana, Ciuma-Pădurii). Ele pot fi întâlnite noaptea, pe lună plină, în păduri şi tufişuri, pe câmpii şi la răscruci de drumuri unde pedepsesc […]

OMAGIU ADUS MEMORIEI MEDICULUI ALEXANDRU M. I. VITZU

S-a născut în ziua de 23 noiembrie 1852, la Săvineşti, Neamț. Viitorul medic și fiziolog şi-a făcut studiile liceale şi universitare la Iaşi (Facultatea de Ştiinţe), unde şi-a luat licenţa în ştiinţele naturale, ca elev al faimoşilor savanţi Grigore Cobălcescu şi Dimitrie Brândză. Bursier al statului român, urmează cursurile Facultăţii de Ştiinţe de la Sorbona […]

SĂRBĂTORI POPULARE – (V)OVIDENIA

Ziua intrării în Biserică a Fecioarei Maria, numită Ovidenia, Obrejenia sau Vovidenia, corespunde în Calendarul popular cu celebrarea unei năprasnice divinităţi a lupilor, Filipul cel Şchiop sau Filipul cel Mare (21 noiembrie). Local, în Bucovina, se credea că în această zi s-ar fi născut Domnul Hristos. Sărbătoarea de Ovidenie împreună cu Filipii de Toamnă, Noaptea […]

PRACTICI POPULARE – NOROCITUL ANULUI

La Sântandrei, după toate probabilităţile Anul Nou dacic, abundau practicile magice de aflare a ursitei, a viitorului soţ. Fata de măritat prepara din faină de grâu o turtiţă subţire şi foarte sărată numită Turtucă de Andrei. În deplină curăţenie trupească şi sufletească, o cocea pe plita sobei şi o mânca înainte de culcare. Băiatul care […]

PRACTICI POPULARE – COVAŞA, BĂUTURĂ RITUALĂ

Prin Colinele Tutovei, la Ovidenie sau la Sântandrei, se prepara din mălai şi făină, uneori numai din mălai de porumb sau de mei, o băutură fermentată numită covaşă. Literatura etnografică descrie două tehnici de preparare a covaşei: din mălai şi făină sau numai din mălai. În primul caz se luau mălai şi făină, în părţi […]

Toiagul de ceară, lumânare de mărimea mortului

Lumânarea de mărimea mortului încolăcită ca o spirală şi aprinsă în momente ale ceremonialului funerar este simbolul drumului lung care separă lumea de aici de lumea de dincolo. în raport de zona etnografică, el se numeşte privighetoare, stat, toiag, boi etc. în cântecele funerare Zorile sunt rugate să dea răgaz defunctului să-şi facă statul, numit, […]

CREDINŢE POPULARE – DESCÂNTEC PENTRU CEASUL RĂU

Duhul malefic care umblă, îmbolnăveşte, îndeamnă la rău şi poceşte sau omoară pe cei care îi ies în cale este numit de popor Ceasul rău sau Ceasul slab. El poate apărea în orice moment al zilei şi în orice moment al anului. Dar, spre deosebire de zilele de duminică, luni, miercuri, joi şi vineri care […]

DIN CREDINŢELE ŞI MITURILE POPULARE – GĂDINEŢII. VÂNTUL, FECIOR DE ÎNSURAT.

Gădineţii este un eufemism folosit pentru lupi. În perioada sărbătorilor dedicate lupilor (Filipii de Iarnă şi de Toamnă, Filipul cel Mare, Sântandrei, Sânpetru de Iarnă) se evita pronunţarea cuvântului lup sau dacă era. necesar, i se spunea Gădineţ. Numai la simpla pronunţare a cuvântului lup, acesta auzea şi venea „în vizită” prin grajdurile vitelor şi […]

PERSONALITATEA ZILEI – PROFESOARA ŞI POETA NATALIA RUSU

Natalia Rusu s-a născut în ziua de 16 noiembrie 1931, la Tighina. Ulterior, împreună cu familia, s-a refugiat în dreapta Prutului (1944). Viitoarea profesoară şi poetă a urmat cursurile liceale în mai multe locuri, încheiate, apoi, la Roman, în 1950. A absolvit Facultatea de Filologie a Universităţii ieşene (1954). A profesat la Liceul „Roman-Vodă” şi […]

PERSONALITATEA ZILEI – SCRIITORUL MIHAI HANGANU

Astăzi îi spunem „LA MULŢI ANI!” scriitorului Mihai Hanganu. S-a născut în ziua de 12 noiembrie 1946, la Hânţeşti, Suceava. Viitorul profesor, poet şi eseist, a absolvit Facultatea de Matematică, la Suceava, Facultatea de Studii Economice şi Social Politice (Academia „Ştefan Gheorghiu”, Bucureşti); Facultatea de Management. Până în 1989, a fost profesor şi a îndeplinit […]

PERSONALITATEA ZILEI – PICTORUL NICOLAE MILORD

Astăzi, 11 noiembrie, îl sărbătorim pe Nicolae Milord, artist plastic apreciat în întreaga ţară. Datorită renumelui său, din anul 2017, Centrul pentru Cultură şi Arte „Carmen Saeculare” organizează anual, prin Şcoala Populară de Artă Piatra-Neamţ, Concursul naţional de artă plastică care poartă numele marelui pictor născut pe aceste meleaguri. Nicolae Milord s-a născut la 11 […]

PERSONALITATEA ZILEI – ŞTEFAN CAZIMIR

Ştefan Cazimir s-a născut pe 1932 , la Iaşi, (la naştere, prenumele Ştrul). A fost un apreciat specialist în literatura secolului al XlX-lea. A absolvit Liceul la Piatra-Neamţ, apoi Facultatea de Filologie din Bucureşti (1955). Cadru didactic, doctor în filologie (1967), a fost vicepreşedinte al Asociaţiei Umoriştilor Români, iar după 1990, deputat în Parlamentul României, […]

SĂRBĂTORI POPULARE ROMÂNEŞTI – FILIPII DE TOAMNĂ ŞI LĂSATUL SECULUI DE CRĂCIUN

Filipii de Toamnă, haită divină Filipii de Toamnă, năprasnice personificări ale lupilor, sunt o haită divină a cărei căpetenie, Filipul cel Mare sau Filipul cel Şchiop, este sărbătorit la Ovidenie (21 noiembrie) sau la Sântandrei (30 noiembrie). La încheierea perioadei de gestaţie a lupilor, la Circovii de Iarnă (16-18 ianuarie), crescătorii de animale sărbătoreau o […]

DIN CALENDARUL POPULAR AL ROMÂNILOR – SĂRBĂTOAREA SFÂNTULUI MUCENIC MINA SAU ZIUA TÂLHARILOR

Ziua din Calendarul popular dedicată personajului doveditor al răufăcătorilor, Mina, care a preluat din Calendarul ortodox numele şi data de celebrare ale Sfântului Mucenic Mina (11 noiembrie), este numită, prin Moldova, Ziua Tâlharilor. Dintre practicile magice efectuate pentru aflarea adevărului în perioada 11 noiembrie (sărbătoarea Sfîntului Mina) – 25 decembrie (Sărbătoarea de Crăciun) despre hoţi, […]

LEGENDE POPULARE ROMÂNEŞTI – ARICIUL, SFETNIC AL DOMNULUI

În unele legende populare Dumnezeu nu este unicul ziditor al Pământului. Pentru împlinirea creaţiei, cere ajutorul diferitelor vietăţi, în special ariciului, înzestrat cu inteligenţă de demiurg: „Când Dumnezeu a urzit Pământul, i-a rămas olecuţă şi nu ştia ce să facă cu el. Atunci a trimis albina la arici, că ştia că-i isteţ, să-l întrebe ce […]

CREDINŢE POPULARE – DESPRE ARHANGHELI. TURTA ARIEŢILOR.

Sfinţii Mihail şi Gavril, sărbătoriţi pe 8 noiembrie, sunt numiţi de popor Arhangheli. În tradiţiile populare, arhanghelii sunt conducători ai cetei îngerilor şi responsabili cu transportul sufletelor morţilor. Unde sunt consideraţi patroni ai turmelor de oi, Arhanghelii se prăznuiau două zile la rând (8 şi 9 noiembrie). Unde se credea că aceştia preiau şi conduc […]

DIN VIAŢA ROMÂNILOR DIN VECHIME – SAREA-N BUCATE

Element indispensabil vieţii, sarea era considerată în Antichitate un dar primit de la zei. La rândul lor, oamenii o presărau pe ofrandele aduse zeilor. Funcţia rituală se păstrează şi în zilele noastre când, împreună cu pâinea, alcătuieşte simbolul ospitalităţii, al respectului şi preţuirii de care se bucură un musafir. În multe regiuni ale Terrei, lipsa […]

DIN VIAŢA ROMÂNILOR DE ALTĂDATĂ – DRUMURILE SĂRII

În legătură cu exploatarea sării s-a dezvoltat o reţea de drumuri care, pe hărţile vechi şi în toponimia actuală, poartă diferite denumiri, rintre ele: Drumul Sării, Drumul Sărarilor, Drumul Ocnei. Economia păstoritului transhumant nu se putea dezvolta fără sistemul drumurilor de sare pe care se transporta produsul indispensabil turmelor duse la iernat în ţinuturile pericarpatice. […]

OMAGIU ADUS MEMORIEI LUI CAROL ZANI

Carol Zani s-a născut pe 6 noiembrie 1878, la Bazzana, Italia. Absolvent al şcolii profesionale, în tinereţe a lucrat în nordul Italiei ca muncitor apoi ca maistru zidar. Dispunea de temeinice cunoştinţe tehnice privind rezistenţa materialelor de construcţii şi tehnologia prelucrării şi folosirii acestora. A venit în România în anul 1900, obţinând „diploma de încetăţenire”  […]

OMAGIU ADUS MEMORIEI FOTOGRAFULUI ADOLPH CHEVALLIER

Adolphe Ad. Chevallier s-a născut la 7 noiembrie 1881, în satul Barnar, Broşteni, fiind fiu al inginerului elveţian Adolphe Chevallier, administrator al pădurilor de pe Domeniile Regale din nordul Judeţului Neamţ. Deprinde de la tatăl său mânuirea aparatului de fotografiat. A început şcoala primară în satul natal, apoi a urmat cursurile Şcolii Nr.1 din Fălticeni, […]

ASTĂZI, 3 NOIEMBRIE, ÎI URĂM “LA MULȚI ANI, CU SĂNĂTATE” PROFESORULUI CONSTANTIN TOMȘA

Una dintre personalitățile marcante ale culturii nemțene din zilele noastre este profesorul, scriitorul, memorialistul Consantin Tomșa. Cadru didactic apreciat de colegi și de elevi (lucru, poate, cel mai important pentru un cadru didactic), promotor mereu al culturii nemțene, atât în perioada comunistă (1970 – 1983), dar și după Decembrie 1989, autor al multor lucrări în […]