PRACTICI POPULARE – NOROCITUL ANULUI

La Sântandrei, după toate probabilităţile Anul Nou dacic, abundau practicile magice de aflare a ursitei, a viitorului soţ. Fata de măritat prepara din faină de grâu o turtiţă subţire şi foarte sărată numită Turtucă de Andrei. În deplină curăţenie trupească şi sufletească, o cocea pe plita sobei şi o mânca înainte de culcare. Băiatul care […]

PRACTICI POPULARE – COVAŞA, BĂUTURĂ RITUALĂ

Prin Colinele Tutovei, la Ovidenie sau la Sântandrei, se prepara din mălai şi făină, uneori numai din mălai de porumb sau de mei, o băutură fermentată numită covaşă. Literatura etnografică descrie două tehnici de preparare a covaşei: din mălai şi făină sau numai din mălai. În primul caz se luau mălai şi făină, în părţi […]

Toiagul de ceară, lumânare de mărimea mortului

Lumânarea de mărimea mortului încolăcită ca o spirală şi aprinsă în momente ale ceremonialului funerar este simbolul drumului lung care separă lumea de aici de lumea de dincolo. în raport de zona etnografică, el se numeşte privighetoare, stat, toiag, boi etc. în cântecele funerare Zorile sunt rugate să dea răgaz defunctului să-şi facă statul, numit, […]

CREDINŢE POPULARE – DESCÂNTEC PENTRU CEASUL RĂU

Duhul malefic care umblă, îmbolnăveşte, îndeamnă la rău şi poceşte sau omoară pe cei care îi ies în cale este numit de popor Ceasul rău sau Ceasul slab. El poate apărea în orice moment al zilei şi în orice moment al anului. Dar, spre deosebire de zilele de duminică, luni, miercuri, joi şi vineri care […]

DIN CREDINŢELE ŞI MITURILE POPULARE – GĂDINEŢII. VÂNTUL, FECIOR DE ÎNSURAT.

Gădineţii este un eufemism folosit pentru lupi. În perioada sărbătorilor dedicate lupilor (Filipii de Iarnă şi de Toamnă, Filipul cel Mare, Sântandrei, Sânpetru de Iarnă) se evita pronunţarea cuvântului lup sau dacă era. necesar, i se spunea Gădineţ. Numai la simpla pronunţare a cuvântului lup, acesta auzea şi venea „în vizită” prin grajdurile vitelor şi […]