Cuvânt mic la ceremonie mare Acordarea și în 2021, adică la a cincea ediție, a Premiului național pentru proză „Ion Creangă”, în organizarea Centrului pentru Cultură și Arte „Carmen Saeculare” din județul Neamț, demonstrează că mai există încă măsură în lucruri chiar și atunci când marasmul ne copleșește și că – vorba cronicarului – „nasc […]
În organizarea Centrului pentru Cultură şi Arte „Carmen Saeculare” Neamţ se va desfăşura, luni, 1 martie 2021, Gala Premiului naţional pentru proză „Ion Creangă”, Opera omnia, ediţia a V-a, eveniment programat la ora 12:00, la sala „Calistrat Hogaş” a Consiliului Judeţean Neamţ. În cadrul aceleiaşi ceremonii de la sala „Calistrat Hogaş”, scriitorul Dan Stanca, laureat […]
Mătrăguna este personificarea unei plante miraculoase, folosită din Antichitate până astăzi de medicina empirică. Local, este numită Cireaşa Lupului, Marea Doamnă, Împărăteasa, Împărăteasa Ierburilor. Ca reprezentare mitică, aceasta este invocată pentru dragoste, căsătorie, bogăţie, fericire sau, dimpotrivă, să despartă îndrăgostiţii, să semene ură, duşmănie, sărăcie, moarte. Culegerea şi utilizarea ei se desfăşurau după un ritual […]
Urzica (Urtica dioica L), local numită Buruiana lui Marţ, este prima plantă a primăverii culeasă direct din natură. Puţine plante necultivate din flora României au aşa de numeroase întrebuinţări ca urzica. Aceasta era, printre altele: aliment fortifiant pentru persoanele slăbite şi subnutrite pe timpul iernii, de unde şi zicala că „Urzica se dă în gura […]
Zilele Babei reprezintă un timp ritual de nouă sau douăsprezece zile la începutul lunii martie egal cu durata urcuşului Dochiei cu oile la munte. Repartizarea celor nouă sau douăsprezece zile ale Babei Dochia pe persoanele de sex feminin dintr-o colectivitate (familie, vecinătate, serviciu) pentru a afla, pe principiul similarităţii, cum le va fi firea de-a […]
Obiceiul mărţişorului este inseparabil de tradiţia Dochiei carpatice, sfântă creştină care a uzurpat o zeiţă lunară şi echinocţială. Firul mărţişorului ar fi fost tors de Baba Dochia în timp ce urca cu oile la munte. Firul sau aţa toarsă înseamnă timpul care se scurge neîncetat: Ursitoarele torc firul vieţii omului la naştere, Dochia toarce firul […]
Teodor-Varahil Moraru s-a născut la 26 februarie 1913, la Neagra Şarului, Suceava. Viitorul preot, artist plastic, poet, prozator a efectuat cursuri secundare la Liceul „Petru Rareş” din Piatra-Neamţ. Între anii 1935 şi 1937, a participat, alături de studenţii conduşi de N. N. Tonitza, la pictarea Mănăstirii Durău, iar în 1938, devine student la Academia de […]
În practicile magice oala din lut este un substitut ritual manipulat, de la caz la caz, de persoane iniţiate: vrăjitoare, moaşă, nănaşă, mut, vătaf (în cazul cetelor de căluşari). Aruncată în fântână sau în râu în zilele caniculare ale verii, oala devine mesagerul oamenilor pe lângă divinitatea care dezleagă ploile; prin spargerea ei la prima […]
Chiar dacă anul acesta nu numără 366 de zile, aflându-ne aproape de finalul lunii februarie, vă propunem să află, una dintre multele variante ale legendei populare a anului bisect. „Odată, sfntul Casian, cel care îşi are hramul la 29februarie, s-a dus la Dumnezeu şi a început să se plângă Ziditorului că oamenii nu-1 cinstesc şi […]
De veți fi văzut, oricând, imagini de pe la spectacolele anilor 80 ale T. T. -ului, vă veți fi bucurat de parfumul unei epoci artistice apuse. De v-ar fi încăput pe mână albume tratând subiecte precum bisericile de lemn din județul Neamț, portul popular din același ținut, ia Neam(ț)ului, ori fotografii-document marca Adolphe Chevallier adunate […]
Poetul, prozatorul, dramaturgul, publicistul Liviu-Ioan Stoiciu s-a născut pe 19 februarie 1950, la Dumbrava Roşie, Neamţ. Cursurile liceale le-a efectuat la Adjudu Vechi şi Adjud (Vrancea), apoi anii de studenţie – Facultăţile de filologie şi filozofie, cu întreruperi, la Baia Mare, Bucureşti, Cluj. Căsătorit cu prozatoarea Doina Popa, s-a stabilit la Focşani (1975-1990), fiind bibliotecar […]
Psihoterapia, fitoterapia, chinoterapia, meloterapia, balneoterapia sunt denumiri moderne ale unor tehnici străvechi de tămăduire a bolilor cu ajutorul plantelor de leac, trasului (masajului), bioenergiei, apelor minerale. Multe dintre aceste mijloace de vindecare a suferinţelor făceau parte din terapia descântatului, tehnică preistorică confundată pe nedrept cu vrăjitoriile şi escrocheriile paranormalilor de tot felul. Descântecul se bazează […]
Semnele identitare exprimate de pielea trupului la naştere au fost preluate de haina confecţionată şi îmbrăcată de om. Acest fenomen este bine exprimat de zicala „după coajă cunoşti pomul, după haină cunoşti omul”. Chiar şi la începutul secolului trecut sexul, vârsta, starea socială, etnia, zona etnografică de provenienţă a unei persoane erau apreciate prin croiul, […]
În volumul semnat de Elen Niculiţă-Voronca – „Datinile şi credinţele poporului român” – găsim o serie de credinţe şi legende populare care se referă la Soare, culese de autoare de la oamenii de priun satele botoşenene. „Soarele, zice că numai de două ori pe zi se hodineşte: de amiază-zi curat, atunci când şi oamenii hodinesc […]
Cu excepţia descântecului de deochi, care era făcut la orice oră din zi sau din noapte, mai ales pentru copiii care nu puteau fi lăsaţi să sufere, timpul optim pentru incantaţie, şi deci pentru prinderea leacului, diferea în raport de boală şi meşteşugul descântătoarei. Acestea se făceau la Lună Nouă sau la Lună Veche, dimineaţa […]
Nu trebuie reabilitate superstiţiile, dar nici să se generalizeze că orice gest uman sau credinţă populară căreia nu îi putem găsi o explicaţie pe moment, să fie catalogată prejudecată sau superstiţie. Un exemplu este superstiţia că pruncul care plânge înainte de a se naşte devine moroi sau strigoi. În spatele acestei credinţe se ascunde un […]
Ieri, 10 februarie 2021, Centrul pentru Cultură şi Arte „Carmen Saeculare” Neamţ a organizat, alături de Televiziunea naţională, etapa preselecţiei zonale pentru emisiunea de largă audienţă, „Vedetă populară”. Evenimentul derulat de-a lungul întregii zile s-a bucurat de mare succes, producătorii emisiunii fiind încântaţi atât de numărul mare de participanţi, cât şi de calităţile lor vocale […]
Sfântul mucenic Vlasie, celebrat pe 11 februarie, este protector al păsărilor de pădure şi al femeilor gravide. În această zi, păsărilor nemigratoare, cele care iernează în spaţiul carpato-danubian, li s-ar deschide ciocul şi ar începe a cânta. Sărbătoarea este respectată de agricultori pentru a preveni stricăciunile aduse de păsările pădurii recoltelor şi de femeile gravide […]
Haralambie, sfântul mucenic prăznuit de Biserica ortodoxă în ziua de 10 februarie, este considerat un mare apărător împotriva bolilor. El le-ar ţine legate în lanţ ca sa le sloboade când oamenii îi nesocotesc puterea. Ca personaj profan, Haralambie ar fi fost păstor, motiv pentru care a fost ales patron al animalelor domestice. În aceasta calitate, […]
Iarba fiarelor sau iarba tâlharilor este oplantă imaginară invocată de răufăcători să înmoiae metalul şi să deschidă lăcătele. Ea ar creşteîn locuri greu accesibile, de obicei în locuri bântuite de incendii. Noaptea, ea străluceşte ca soarele (ca aurul, ca lumânarea aprinsă), iar peste zi este tristă şi înrourată. Pentru ca ascunde în pământ, este greu […]
Panaite Popovici, născut în ziua de 9 februarie a anului 1884, la Geoseni, Bacău, a fost cunoscut ca profesor şi publicist. După absolvirea Facultăţii de Ştiinţe din Bucureşti, secţia geografie, a fost, timp de treizeci şi trei de ani, profesor la Liceul „Petru Rareş” din Piatra-Neamţ, apoi director al Şcolii Normale de Băieţi „Gheorghe Asachi” […]
Pregătirea şi desfăşurarea unei nunţi tradiţionale solicita timp şi pregătire psihică adecvată, aşa cum spune o zicală populară: „Când e vremea de însurat,/ Nu ai vreme de lucrat,/ Că mergând ca să lucrezi/ Din inimă mereu oftezi!” Ciclurile de reproducţie ale plantelor şi animalelor au generat, împreună cu regulile impuse de Biserică, două importante sezoane […]
Dragomir Oprea s-a născut pe 5 februarie 1943, la Răstoaca, Vrancea. Este cunoscut ca profesor şi publicist. A absolvit Liceul „Unirea” (Focşani, 1961), Facultatea de Istorie-Filosofie a Universităţii din Iaşi (1966), fiind repartizat ca profesor la Liceul din Bicaz, unde a rămas până la pensionare (2006) şi unde a fost şi director (1987-2005). A fost […]
Dracul este cel mai periculos demon al Panteonului românesc, mare zeu indo-european uzurpat de creştinism. malefică („un drac de fată” este o tânără deşteaptă, descurcăreaţă; „a face pe dracul în patru” înseamnă o realizare, o reuşită a unei persoane în viaţă etc.). El se metamorfozează în numeroase vietăţi sau obiecte de pe Pământ. Nu se […]
