Credinţa că în nopţile marilor sărbători calendaristice, în special în noaptea de Revelion, se deschid cerurile şi mormintele, vorbesc animalele şi ard comorile, a larg răspândită. Privind Cerul, oamenii aveau şansa să surprindă acest moment şi să vadă pe Dumnezeu stând la masa împărătească înconjurat de cei mai apropiaţi sfinţi. Atunci, orice dorinţă aleasă le […]
Revelionul este sărbătoarea nocturnă dedicată celui mai vechi zeu al omenirii, Anul, personificare a Soarelui. El este numit An Vechi înainte de a muri la miezul nopţii de Revelion, şi An Nou imediat după renaştere. Anul, tată al marilor zei ai omenirii (Zeus, Saturn, Crăciun, Shiva, Mithra), se naşte, creşte, îmbătrâneşte, moare şi renaşte după […]
În cadrul obiceiului denumit TURCĂ, rolul zeiţei preistorice în ipostază zoomorfă este interpretat, la Crăciun şi Anul Nou, de feciorul cetei de colindători care îmbracă o mască bovină numită, în raport de zona etnografică, Turcă, Boură, Cerb, Capră, Brezaie. Turca se naşte simbolic la confecţionarea măştii cu acelaşi nume, petrece şi se desfată împreună cu […]
Buhaiul este un obicei agrar structurat după modelul colindelor, practicat la Anul Nou, sinonim cu Pluguşorul (în Moldova). Buhaiul, denumire populară a taurului, a fost, înainte de apariţia creştinismului, unul dintre substitutele zoomorfe ale zeului trac Dionysos şi ale zeului iranian Mithra, jertfit în ziua de 25 decembrie. Acelaşi nume, buhai, îl poartă şi piesa […]
Parodia înmormântării Anului Vechi şi a renaşterii Anului Nou, care se organiza de cetele de feciori pe data de 28 decembrie, se numea îngroparea Crăciunului. Feciorii, adunaţi la casa jocului, alegeau pe cel care va interpreta rolul Crăciunului mort. Acesta era aşezat pe o scară de lemn (targă funerară) şi acoperit pentru a nu fi […]
Aşa cum s-a observat în materialele anterioare, schimbarea datei de celebrare a trecerii în noul an de la 25 decembrie la 1 ianuarie, a făcut ca noaptea dintre ani – 31 decembrie spre 1 ianuarie – să preia cu sine şi practicile de sfârşit de an atribuite până atunci datei care acum celebrează Naşterea Domnului. […]
Jocul caprei, al cerbului, căiuţii, cârcelul şi arnăuţii Capra. Jocul caprei, joc ritual practicat în ziua Ajunului Sfântul Vasile şi noaptea Anului Nou, este caracterizat prin vitalitate excesivă, captând atenţia asistenţei printr-un dans vioi şi prin multitudinea de ornamente (oglinzi, cârpe colorate, beteală, ciucuri, panglici multicolore, flori uscate). Capra este însoţită de personaje care simbolizează […]
Jocul măştilor, pluguşorul, jocul ursului Pluguşorul domină sărbătoarea Anului Nou. Urarea propriu-zisă, un poem plin de întâmplări ce spun despre întreaga muncă a câmpului de la arat şi semănat până la coptul colacilor, este spusă de un actor, în timp ce ceilalţi hăiesc la comanda urătorului şi activează instrumentele şi elementele de recuzită din dotare. […]
Prima zi de după Crăciun, cea de 26 decembrie, este destinată Soborului Maicii Domnului şi pomenirii sfântului şi dreptului Iosif logodncicul. Acesta, fiul al lui Iacov, din neamul lui David, de meserie tâmplar, a fost hărăzit de Dumnezeu drept logodnic al Fecioarei Maria şi, în consecinţă, fiind rânduit cu purtarea de grijă a Pruncului Sfânt, […]
Zilele de sărbători în comuna Tarcău Preotul Gheorghe Verşescu istoriseşte atmosfera din Ajun de Crăciun din casele ţăranilor, dar şi obiceiurile de Anul Nou Pe 24 decembrie, în dimineaţa de Ajun deci, „preotul şi cu dascălii, de pe la patru dimineaţa, umblă cu icoana Naşterii Domnului Iisus Hristos din casă în casă, începând cu [satul, […]
MOŞ AJUNZiua de ajun a Ajunului; asemănările lui Moş Ajun cu Moş Crăciun Pătrunşi deja în cadrul zilei de ajun a Naşterii Domnului, merită subliniat faptul că această zi este patronată de Moş Ajun, cel care, sub influenţa creştinismului, cu timpul, a decăzut ca importanţă o dată cu apariţia lui Moş Crăciun. Cu toate astea, şi […]
PRACTICI POPULARE DIN SEARA AJUNULUI LUI MOȘ AJUN – CALENDARUL DE CEAPĂ ȘI COLINDEAȚA În seara ajunului lui Moş Ajun se face aşa zisul calendar de pâine. Adică, este unsă lama cuţitului cu suc de ceapă şi apoi este înfiptă într-o pâine. După vreo trei-patru ore este examinată lama. Dacă o faţă va fi mai […]
CRĂCIUNUL LA ROMÂNI În creștinismul primitiv Sărbătoarea lui Christos nu exista, nu era serbată. În schimb, la romani, erau celebrate sărbătorile de sfârșit de an, Saturnaliile, care atingeau apogeul pe 24 Decembrie, când era considerat finalul anului administrativ. Mai târziu, a fost adoptată o perioadă de sărbătoare, până pe 6 ianuarie. Pentru stabilirea acestei date […]
Marți, 27 decembrie 2022, în organizarea Centrului pentru Cultură şi Arte „Carmen Saeculare” Neamţ, va avea loc a LII-a ediţie a tradiţionalului Festival de datini şi obiceiuri de iarnă „Steaua sus răsare. Aşa cum se întâmplă de mulţi ani, străzile din centrul municipiului Piatra-Neamţ vor fi luate cu asalt de colindători, urători, mascaţi, urşi, capre, […]
În pragul Sfintelor Sărbători ale Crăciunului, Centrul pentru Cultură și Arte „Carmen Saeculare” invită publicul nemțean la Concertul extraordinar de colinde susținut de membrii apreciatei corale bărbătești „ARMONIA“. Evenimentul va avea loc joi, 22 decembrie 2022, ora 17:00, la Casa de Cultură a Sindicatelor din Piatra-Neamț. Prețul biletelor este: 50 lei, zona A; 40 lei, […]
Deși creștinismul a asociat porcul necumpătării și lăcomiei, pentru comunitățile arhaice acest animal, mai ales prin sângele său, constituia unul dintre cele mai importante ajutoare întru revigorarea Sfântului Soare. Începând cu echinocțiul de toamnă, oamenii observau cum astrul ceresc intra într-un aparent proces de disparițe, consecința directă fiind micșorarea zilei și răcirea timpului. Românii din […]
Parteneriatul dintre Centrul pentru Cultură și Arte „Carmen Saeculare” Neamț și Academia Națională de Muzică „Gheorghe Dima” Cluj-Napoca, Extensia Piatra-Neamț, care s-a materializat prin desfășurarea Stagiunii artistice 2022-2023, aduce în fața publicului nemțean ultimul recital al anului 2022: „De Crăciun, de Anul Nou”. Protagoniști vor fi membrii grupurilor „DIMAcord” și „DIMAestro”, pregătiți muzical de lector […]
La sfârșitul anilor ’80, în cadrul cenaclului literar din Piatra-Neamț impresiona o adolescentă. Născută la 15 Decembrie 1972, elevă a Școlii Generale nr. 3 și, ulterior, ale Liceelor Industrial nr. 1 (treapta întâi) și „Calistrat Hogaș” (treapta a doua), Ioana Mihaela Balaban se dovedea o fire sensibilă și o foarte talentată poetă. Doar că destinul […]
Parteneriatul dintre Centrul pentru Cultură și Arte „Carmen Saeculare” Neamț și Academia Națională de Muzică „Gheorghe Dima” Cluj-Napoca, Extensia Piatra-Neamț, care s-a materializat prin desfășurarea Stagiunii artistice 2022-2023, aduce în fața publicului nemțean tradiționalul Concert de colinde. Protagoniști vor fi mambrii Ansamblului de Muzică Tradițională „Icoane Moldave”, pregătit muzical de conf. univ. dr. Delia Stoian-Irimie […]
Pentru finalul anului 2022 și începutul celui viitor, Centrul pentru Cultură și Arte „Carmen Saeculare” Neamț a pregătit un mănunchi de zece spectacole dedicate publicului din județ. Astfel, sâmbătă, 10 Decembrie 2022, la Sala Unirii din cadrul Muzeului de Istorie din Roman (ora 17:00), în organizarea de Centrul pentru Cultură și Arte „Carmen Saeculare” Neamț, […]
S-a născut pe 6 decembrie 1949, la Buhuși. A absolvit Liceul „Petru Rareș” din Piatra-Neamț, iar apoi, în 1972, I. A. T. C., ca șef de promoție, magistru fiindu-i Ion Cojar. A fost angajat imediat de Teatrului Tineretului. Aici, debutează… în străinătate: „«Harap-Alb» era în turneul în Danemarca. Eu am intrat doar pentru că unul […]
În organizarea de Centrul pentru Cultură și Arte „Carmen Saeculare” Neamț, a Asociației Cultural-Științifice „Urbana” din Roman și Complexului Muzeal Național Neamț, la sfârșitul acestei săptămâni se va desfășura în municipiul de pe malurile Moldovei Recitalul Café-Concert susținut de membrii cvartetului de coarde „Allegria”. Acesta este primul dintr-o serie de evenimente muzicale care fac parte […]
La începutul lunii Undrea, românii arhaici aveau o perioada de trei zile, cuprinsă între 3 și 5 Decembrie, în care celebrau Sărbătoarea bubatului, numită, prin diferite regiuni românești ori Sărbătoarea bubelor, Sărbătoarea vărsatului, Savele sau Savele bubatului. Pe 4 și pe 5 Decembrie, Sărbătoarea bubatului oamgia Sfânta Varvara, respectiv Sfântul Sava Prima, numită și Barbara […]
Divinitatea din generaţia sfinţilor-moşi care a preluat numele şi data de celebrare a Sfântului Nicolae din Calendarul creştin (6 decembrie) este numită în Calendarul popular Sânnicoară (Transilvania), Moş Nicolae (Muntenia). Sfântul Nicolae a fost un personaj real: episcop din Myra, mort probabil în anul 342, apărător al dreptei credinţe în Iisus. În tradiţiile româneşti are […]
