Istoric

Înfiinţat în 1971, Ansamblul folcloric „Floricică de la Munte” s-a consacrat, în timp, ca unul dintre cei mai importanţi păstrători de cultură tradiţională românească. De patru decenii, Ansamblul nemţean cutreieră Europa, ducând cu el frumuseţea dansurilor, cântecelor şi a costumelor populare româneşti. Indiferent că au venit în faţa publicului român, a celui francez ori a celui turc, dansatorii nemţeni s-au remarcat prin originalitatea şi autenticitatea repertoriului alcătuit din dansuri reprezentative pentru toate zonele etnofolclorice ale României. Au impresionat, prin cromatica şi frumuseţea costumelor populare, virtuozitatea, ritmul şi acurateţea interpretării, publicul din Franţa, Italia, Polonia, Grecia, Egipt, Bulgaria, Ungaria, Serbia, Muntenegru, Austria, Finlanda, Belgia sau Olanda. Peste tot au pus în valoare frumuseţea folclorului acestui colţ de lume, în care autenticul rămâne încă puternic înrădăcinat în realitate, dar, mai ales, în suflete.

Palmares

Ansamblul „Floricică de la Munte” a participat la prestigioase festivaluri din Franţa, Italia, Polonia, Grecia, Egipt, Bulgaria, Ungaria, Serbia şi Muntenegru, Austria, Finlanda, Belgia, Olanda, precum şi din România (Bistriţa Năsăud, Constanţa –unde a câştigat trei premii I, un premiu II şi Marele Trofeu, la Iaşi – Festivalul „Trandafir de la Moldova”, Cluj – „Serbări Transilvane”, Bacău – „Bobocelul”, Suceava, Harghita – „Subcetate în sărbătoare”, Voşlobeni etc.)
A obţinut premiul Le Sacre du Choreographie la Festivalul Internaţional de Folclor Reims – Franţa, Marele Premiu „Toporaşul de aur” la Zakopane - Polonia, precum şi distincţii la Festivalul de la Zavet –Bulgaria, Festivalul de Folclor de la Krakowia – Polonia, Festivalul de la Lovec -  Bulgaria, Festivalul Internaţional de Folclor de la Kikinda – Serbia, Festivalul de la Champtoce – Franţa, Festivalul de la Quartu Santa Elena din Sardegna – Italia sau Festivalul Internaţional Olympus Katerini – Grecia, Festivalul de la Adapazari – Turcia.

1. Suită de jocuri din Neamţ

• Valea Bistriţei
• Ciobănaşul-Gârcina
• Brâul Gârcina
• Hora fetelor de la Dămuc
• Maria
• Hangu
• Sârba

2. Suită de jocuri de pe Valea Bistriţei

• Joc de doi
• Leşasca
• Măriuţa-Davideni
• Bătuta
• Bătuta de la Ştefan cel Mare
• Bătuta de la Iugani

3. Suită de jocuri de pe Valea Moldovei

• Raţa
• Coasa
• Hora-Ion Creangă
• Foaie verde de-alior (cântec)
• Sârba
• Bătuta de la Pildeşti

4. Suită de jocuri din Neamţ

• Mărunţica-Bârgăoani
• Hora-n două părţi – Boteşti
• Ciobănaşul – Pipirig
• Bătuta de la Mădei
• Ruseasca
• Bătuta de la Munteni

5. Suită de jocuri din Maramureş
Comuna Bogdana

• Doină
• Horă
• Tropotitul flăcăilor
• Tropotită învârtită

6. Suită de jocuri din Oaş

• Intrare
• Roata flăcăilor
• Paleta
• Joc de doi

7. Suită de jocuri din Bistriţa- Năsăud

• Purtata fetelor-De-a lungu’
• Bărbuncul
• Învârtita

8. Dans bărbătesc din Bistriţa Năsăud

• Fecioresc de câmpie
• Rar ardelenesc
• Chimitelnic

9. Suită de jocuri din Sibiu
Mărginimea Sibiului

• Doină
• Jiana
• Haţegana
• Feciorescul bacilor
• Tontoroiul
• Învârtita

10. Sucitoarele
Dans cu beţe din zona Clujului

11. Feciorescul fetelor
Crihalma
Joc de fete din zona Braşov

12. Suită de jocuri din Oltenia

• Hăulita
• Horă
• Rustem
• Trei păzeşte
• Sârba oltenească – Galaon

13. Suită de jocuri bărbăteşti din Oltenia
Căluşul

• Hora plimbată
• Jurământul
• Mişcarea
• Floricica
• Tarapanaua
• Sârba din Căluş

14. Suită de jocuri munteneşti

• Breaza
• Brâul muntenesc
• Hora fetelor
• Hodoroaga
• Sârba fetelor

15. Suită de jocuri din Dobrogea

• Geampara 1
• Păpuşelele
• Geampara 2
• Pandelaşul
• Cadâneasca

16. Suită de jocuri din Bacău

• Horă
• Fata mamei
• Floricica
• Berzunţi

17. Suită de jocuri din Bucovina

• Trilişeşti
• Arcan
• Coşencuţa
• Ţărăneasca

 

in constructie