Hary Brauner s-a născut pe 24 februarie 1908, la Piatra-Neamţ. Profesor universitar, folclorist, etnomuzicolog a fost student la Conservatorul din Bucureşti. În paralel, a urmat cursuri la Facultatea de Litere şi Filozofie. A activat ca secretar al Arhivei de Folclor de pe lângă Societatea Compozitorilor, în acest post fiind numit, în anul 1927, de Constantin […]
Cornel Miftode, unul dintre artiștii fotografi veritabili ai urbei, a făcut la viața sa multă, multă muncă de voluntariat, care, mai nou se numește implicare socială. A însoțit (și s-a însoțit de artiști) mai pe la toate manifestările culturale ale celor două epoci prin care a trecut: înainte de ‘89 și după ’90. Și continuă […]
Marți, 28 Februarie 2023, Centrul pentru Cultură şi Arte „Carmen Saeculare” Neamţ organizează, alături de Televiziunea naţională, etapa preselecţiei zonale pentru emisiunea de largă audienţă, „Vedetă populară”. Evenimentul se va derula la sala „Calistrat Hogaș” a Consiliului Județean Neamț (str. Alexandru cel Bun 27, Piatra Neamț 610089), între orele 10:00 și 16:00. Tuturor candidaților care […]
Constantin Lăcătuşu s-a născut pe 21 Februarie 1961, la Piatra-Neamţ. Viitorul inginer geofizician și alpinist a absolvit Liceul „Petru Rareş” şi Facultatea de Geologie-Geografie, Bucureşti. A organizat cluburi de alpinism în Bucureşti („Prospectorul”) şi Piatra-Neamţ („Petrodava”, devenit „Lynx Alpin Club”). A efectuat expediţii pe cei mai înalți munţi din lume: Caucaz, Elbrus, Himalaya, Broad Peak, […]
În Săptămâna albă femeile nu torc de frică „ca să nu să facă peste an din puzderia ceea viermi în frupt”. În multe locuri este cunoscută prescripţia ca în aceste zile să se mănânce urzici, cu precizarea că „îţi iartă Dumnezeu păcatele; e ca şi cum ai plăti un sălindari”… E posibil ca recomandarea aceasta […]
Săptămâna Albă sau a Brânzei din Calendarul creştin ortodox era numită în Calendarul popular şi Săptămâna Nebunilor. După un important sezon de nunţi început imediat după Bobotează şi încheiat la Lăsatul Secului de Paşti, românii mai acordau o săptămână căsătoriei celor cu şanse mai mici la selecţia marital: handicapaţi, văduvi, fete cu copii din flori […]
La sfărșitul „Săptămânii clisei”, a „Săptămânii vrâstate” sau a … „Hârței”, strămoșii noștri prăznuiau Moșii de iarnă. Acești Moși… mobili erau cunoscuți și ca „Moșii de răcituri”, de „Piftii”, „Moșii de Cârnilegi”, ziua lor fiind numită și „Ziua morților”, a „Părinților” sau „Sâmbătă în Praguri”. Sunt zone ale țării unde „cad întotdeauna pre sâmbăta înainte […]
Centrul pentru Cultură şi Arte „Carmen Saeculare” Neamţ, prin Şcoala Populară de Artă Piatra-Neamţ, organizează, între 27 martie și 14 aprilie 2023, cea de a șaptea ediţie a Concursului naţional de arte plastice „Nicolae Milord”, Scopurile proiectului cultural educativ demarat în 2017 sunt acelea de promovare şi afirmare a creaţiilor elevilor şcolilor de arte din […]
Centrul pentru Cultură şi Arte „Carmen Saeculare” organizează cea de a XXXIII-a ediţie a Festivalului-concurs naţional de muzică populară pentru copii şi tineri „Florile Ceahlăului”, eveniment finanțat de Consiliul Județean Neamț. Concursul, care se va desfăşura în doua etape – preselecţia naţională (18-22 februarie 2023) şi etapa finală (24-26 martie 2023) –, cuprinde două secţiuni: […]
Vasile Postolică s-a născut pe 15 februarie 1955, la Păstrăveni, județul Neamţ. Fost elev şi profesor la Liceul „Petru-Rareş”, prin studiu asiduu ajunge profesor universitar doctor, la Universitatea din Bacău. Matematicianul Postolică are scrise peste 70 de lucrări, mai mult de jumătate fiind publicate în străinătate, pe toate meridianele Globului. A fost inclus în ediţia […]
Ioan Zenembisi s-a născut pe 15 februarie 1925, la Piatra-Neamț. A absolvit Liceul „Petru Rareş” din localitatea natală şi Facultatea de Matematică-Fizică a Universităţii „Victor Babeş” din Cluj. După absolvire, a predat aproape trei decenii (1957-1985), la liceul unde a fost elev, obţinând rezultate deosebite în activitatea didactică. A fost numit membru al Comisiei centrale […]
Mircea Bostan, poet, prozator, publicist, s-a născut pe 15 februarie 1955, la Bacău. După clasele primare, gimnaziale şi două liceale frecventate în oraşul natal, iar următoarele la Liceul „Roman-Vodă” din Roman, a devenit elev al Şcolii Militare de Ofiţeri de Artilerie Antiaeriană şi Radiolocaţie „Leontin Sălăjan” din Braşov (azi, „Henri Coandă”). Urmează Academia Militară Generală, […]
Elena Uţă-Chelaru s-a născut în ziua de 14 februarie 1930, la Chişinău. A copilărit şi a finalizat studiile liceale la Piatra-Neamţ, unde tatăl său era profesor la Liceul de Fete. A absolvit Institutul de Artă Plastică „Nicolae Grigorescu” Bucureşti (1956) şi tot atunci devine membră a U. A. P. A fost cadru didactic până în […]
VASILE SPIRIDON s-a născut pe 14 februarie 1958 la Căciuleşti, comuna Girov, județul Neamţ. A absolvit Facultatea de Filologie (secţia Franceză – Română) a Universităţii din Bucureşti. Debutul publicistic în „Suplimentul literar-artistic al Scânteii tineretului“, nr. 26/01.07.1989, cu eseul critic Heliotropul soarelui negru la Eminescu şi Nerval. Este autor al cărților Cuprinderi (eseuri critice), Bucureşti, […]
„Dan Iacob scrie clar, senin, cu o tentă reculeasă, într-o sintaxă de tăietură eseistică, fără dantelării simandicoase. Comentariile sale, de un calm halkionic, servesc ca act de mijlocire culturală, fără a avea pretenţia nuanţelor originare. Dan Iacob nu e original sub unghiul gîndurilor, ci autentic sub unghiul gradului de regăsire: e valoros acel scriitor în […]
Îl cunoşteam încă de pe vremea când eu eram elev (într-a şaptea, ca la Drumeş!),iar EL venea prin clase în căutare de talente artistice. Îndruma, la rugămintea profesoarei de română, un mic teatru de amatory al şcolii. În adolescenţă, mă captivase cu „Şaptehohote de râs”, „Mireasa mută”, „Trolius şi Cresida”, „Bine mamă, dar ăştia povestesc […]
Alexandru Dabija s-a născut pe 13 februarie 1955, la Bicaz. Cunoscutul regizor a urmat Liceul la Bicaz şi la Piatra-Neamţ, apoi Facultatea de Teatru, secţia regie, a I. A. T. C. Bucureşti. A fost repartizat la Teatrul Tineretului, Activitate profesională (regie), la T. T. din Piatra Neamţ: „Răfuiala”, „O noapte furtunoasă”, „D’ale carnavalului”, „Baba Hârca”, […]
Ghinionul este o personificare a răului care îşi anunţă sosirea prin diferite semne: iepurele care traversează drumul, femeia ieşită în cale cu găleata fără apă, zbaterea ochiului. Cel mai cunoscut ghinion în România şi, în general pe mapamond, este numărul 13. O asemenea superstiţie care înconjoară lumea are una şi aceeaşi cauză: numărul lunilor lunare […]
Sărbătoarea dragostei la români, Dragobetele, va fi celebrat anul acesta de Centrul pentru Cultură și Arte „Carmen Saeculare” Neamț prin organizarea Concertului extraordinar „Drag de Dragobete” susținut de Ansamblul folcloric „Floricică de la munte”, avându-l drept invitat special pe îndrăgitul artist FUEGO. Evenimentul se va desfășura vineri, 24 februarie 2023, la Casa de Cultură a […]
Astăzi, 10 februarie, întreg colectivul Centrului pentru Cultură şi Arte „Carmen Saeculare” Neamţ îl sărbătoreşte pe profesorul Constantin Horia Alupului-Rus, director al instituţiei între anii 1980 şi 2018. O VIAŢĂ PUSĂ ÎN SLUJBA CULTURII LOCALE „A oferi cultură înseamnă a oferi setea”, iar „restul a fost o consecinţă”. Acesta este un crez personal al profesorului […]
În anul 2005, profesorul de fizică Viorel Cap lansa la Editura „Nona” volumul de poezie intitulat „Fântâna cocorului rănit”, demonstrând încă o dată talentul artistic cu care era înzestrat. Cu această ocazie se consemna debutul său editorial. Volumul de faţă „este o cronică monocordă a dragostei scurtcircuitată mai mult sau mai puţin accidental de insule […]
Cel care declara că „cea mai mare satisfacţie a mea e să compun muzică” s-a născut în anul 1943 la Câlnic – Reşiţa (Caraş-Severin). Deşi este îndrumat spre studiul ştiinţelor pozitive (a urmat cursurile Liceului de Matematică din Reşiţa), devine, în 1965, absolvent al Conservatorului „Ciprian Porumbescu” din Bucureşti. Acolo i-a avut ca dascăli pe […]
La început de aprilie 1968, odată cu reorganizarea adminstrativ teritorială a ţării, odată cu formarea judeţelor, a apărut o instituţie nouă, Casa de creaţie a judeţului Neamţ. Primul director al Casei de creaţie a fost profesorul George Podani. El a stat pe această funcţie doar câteva luni, până ce forul tutelar, Comitetul judeţean pentru cultură […]
S-a născut la Craiova în ziua de 4 februarie 1934, tatăl său – Sabin Dragotescu – fiind comisar de poliţie, iar mama – Ecaterina – casnică. A urmat cursurile Şcolii primare „Oteteleşanu”, iar după absolvirea primelor patru clase, cu cunună, cum se spunea pe atunci, a fost admis la Colegiul „Carol I” (clasele V – […]
Gheorghe Vadana s-a născut în ziua de 3 februarie 1931, la Poiana Largului, judeţul Neamţ. Personalitate complexă, a fost profesor de desen inspector şcolar, director de şcoală (1967-1993), artist plastic. A absolvit Facultatea de Arte Plastice, Iaşi (1967), fiind membru al Uniunii Artiştilor Plastici din România. A participat la taberele de creaţie din ţară şi […]
Nicu N. Albu s-a născut, la Piatra-Neamţ. A urmat cursurile primare în Piatra-Neamţ, iar apoi, pe cele secundare la Academia Mihăileană de la Iaşi. A absolvit Facultatea de Medicină din Berlin. Arendaş al moşiilor din Roznov, Turtureşti şi Mărăţei, se va consacra exploatărilor forestiere, construind drumuri, şosele, căi ferate (Bacău – Piatra-Neamţ, şi Piatra-Neamţ – […]
Primele trei zile ale lunii februarie sunt dedicate unor divinităţi preistorice numite Martinii de Iarnă, patroni ai urşilor. Cel mai puternic şi mai periculos dintre ei, Martinul cel Mare, este sărbătorit în ziua de 2 februarie, Stretenia sau Ziua Ursului. Este un timp favorabil pentru observaţii meteorologice şi astronomice, pentru prorocirea belşugului viţei-de-vie şi pomilor […]
În unele aşezări din sudul României se desfăşura, la început de februarie, un ceremonial bahic de origine tracică, numit Arezanul sau Gurbanul Viilor. Dimineaţa, bărbaţii mergeau la plantaţiile de viţă-de-vie, de obicei în săniile trase de cai. Înainte de plecarea din sat se striga: „Hai să mergem la Gurbanu!” Ajunşi în câmp, fiecare proprietar tăia […]
Este un volum de memorii al deţinutului politic Grigore Caraza. Un exemplu de păstrare a demnităţii umane în cei mai grei ani ai erei comuniste, cei de început. Autorul explică alegerea titlului prin faptul că „Aiud este cea mai însângerată temniță a neamului românesc, este mormântul atâtor luptători anticomuniști, este o metaforă a morții. Acolo […]
Demetru (Dimitrie) I. Ierinici (Iernici) s-a născut în 1869, la Galaţi). Viitorul medic chirurg, cercetător ştiinţific, publicist, a fost absolvent al Facultăţii de Medicină din Bucureşti. Ulterior a efectuat un stagiu de specializare în Franţa. A fost medic intern al spitalelor civile din Bucureşti, precum medic şi director al spitalului din Piatra-Neamţ, unde organizează primele […]
Trifonul Viilor, sărbătorit în Calendarul popular pe data de 1 februarie, este o reprezentare mitică mai mare peste omizi, lăcuste, viermi şi gândaci. în Muscel ziua se numea şi Trifonul Viermilor. Activitatea obişnuită din această zi era sfinţirea apei la biserică, apă cu care se stropeau apoi pomii din livezi. Celebrat cu o zi înainte […]
Denumirea populară a lunii februarie, Faur, este legată de meşterii fauri, lucrători ai fierului, care pregăteau uneltele de muncă, ascuţeau sau confecţionau fiarele sau cuţitele de plug înainte de deschiderea sezonului agrar. Personificare a celei mai scurte luni a anului, 28 de zile în anii normali, 29 în cei bisecţi, Faur este, dintre cei 12 […]
Lascăr A. Vorel, s-a născut pe 25 Ianuarie 1851, la Piatra-Neamţ. Unul dintre reprezentanții celebrei familii Vorel, Lascăr A. Vorel este fiul unui dintre primii farmaciști de pe teritoriile locuite de români, Anton Vorel și, totodată, tatăl pictorului Lascăr Vorel (născut în august 1879, la Iași, decedat în februarie 1918, la München). După ce tatăl […]
Traían Cicoare s-a născut în ziua de 25 ianuarie 1925, la Vâgiuleşti, Mehedinţi. O altă sursă, „Traian Cicoare – Oameni, fapte şi comori spirituale din ţinutul Neamţ” (Editura Acţiunea, Piatra-Neamţ, 2012, ediţie îngrijită de Constantin Bostan şi Cristina Catana), menţionează ca dată a naşterii profesorului, publicistului şi istoricului Cicoare ca fiind 9 februarie 1925. Aşa […]
Sărbătoarea populară a Sfântului Grigore Teologul făcea parte din ciclul Filipilor de iarnă. În cartea sa, „Timpul sacru. Sărbătorile de altădată”, etnologul Marcel Lutic arată că românii din vechime făceau o conexiune curioasă între termenul „teolog” – cuvântător de Dumnezeu – și beteșugul cunoscut în popor drept ologeală. Astfel, spre a nu suferi de ologeală, […]
Filip Brauner, cel care avea să semneze în Cartea de aur a reportajului românesc cu pseudonimul F. Brunea-Fox, s-a născut la 18 ianuarie 1898, la Roman (conform lui Constantin Tomșa, în „Personalități ale culturii din județul Neamț”, Editurile Crigarux și Cetatea Doamnei, Piatra-Neamț, 2014). A urmat școala primară în localitatea natală, urmând apoi cursurile Liceului […]
În noaptea de 15/16 ianuarie, la Circovii de Iarnă, se spune că lupii s-ar strânge în haite la urlători unde încep să cânte urlând, ca să vină marea lor divinitate, Sânpetrul de Iarnă, să le împartă tainul, adică prada ce li se cuvine pentru un an de zile. Acesta soseşte pe un cal alb la […]
Miezul sau puterea iernii pastorale, anotimp de şase luni deschis de Sâmedru la 26 octombrie şi închis de Sângiorz la 23 aprilie, este marcat de o sărbătoare de trei zile (15-17 ianuarie) dedicată unor năprasnice divinităţi meteorologice, Circovii de Iarnă. Aceştia ar fi răspunzători de manifestările violente ale naturii (viscole, vârtejuri, grindină, trăsnete) şi de […]
Cinefilii îl cunosc datorită rolului titular din filmul „Felix şi Otilia”. Radu Boruzescu a fost considerat la începutul anilor ’70 ai veacului trecut drept un actor carismatic şi foarte talentat. Profeţia avea să fie confirmată în timp. Născut pe 16 ianuarie 1944, la Secuieni, judeţul Neamţ, Radu Boruzescu avea să se impună şi ca scenograf […]
Cele mai recente puneri în scenă ale grupelor clasei de actorie de la Școala Populară de Artă Piatra-Neamț vor putea fi urmărite de către publicul tânăr din Târgu Neamț, pe scena Casei Culturii „Ion Creangă”. Astfel, luni, 16 ianuarie 2023, începând cu ora 11:00, grupa claselor I-IV va prezenta spectacolul „Făt-Frumos multiplicat”, de Iuliu Rațiu. […]
Devenit tradițional, proiectul ETERNUL EMINESCU deschide seria anuală a spectacolelor cultural artistice aflate în organizarea Centrului pentru Cultură și Arte „Carmen Saeculare” Neamț. Anul acesta, în parteneriat cu Asociația Culturală „Pro Valores”, vă oferim un recital pe poezie și muzică inspirat de creația eminesciană în interpetarea a doi artiști de primă mărime a vieții culturale […]
Ion Petriţa s-a născut în ziua de 11 ianuarie 1932, la Pângăraţi, Neamţ. A fost argat la familia lui Klaus şi a Evei Ritth (1946-1948), apoi ucenic la cizmăria lui Titel Ioniţă din satul Straja, Neamţ. A urmat cursurile şcolii elementare din comună, s-a înscris la Şcoala Medie Tehnică de Energie Electrică, Iaşi. Profesional, a […]
În cele cincisprezece capitole ale volumului de proză scurtă „Dreptul la viaţă”, Ion N. Petriţa abordează o tematică ancorată ilustrativ şi expresiv în febrila realitate românească a primelor decenii de la instaurarea regimului bolşevic. Avem acum la dispoziţie o scriere care are meritul de a ne delecta şi în acelaşi timp să se constituie într-o […]
Duminică, 2 iulie 2023, Piața Turnului, ora 21:00 CONCERT SIMFONIC Orchestra simfonică a Filarmonicii „Serghei Lunchevici” Chișină, Republica Moldova Soliști: IOANA ANDREESCU (pian) DANIEL CIOBANU (pian) Dirijor: MIHAIL AGAFIȚA Program: Ionel Ceobanu – Turnul lui Ștefan cel Mare Nicolae Kirculescu – Moment muzical pentru pian și orchestră George Gershwin – Concert în Fa pentru pian […]
Aurelia Ghiaţă-Vasiliu s-a născut la 9 ianuarie 1896, la Piatra-Neamţ. A fostun artist plastic de renume naţional. A absolvit Academia de Arte Frumoase Iaşi (1921). O perioadă a profesat ca profesor de desen la Şcoala Normală de Învăţătoare din Piatra-Neamţ. A deschis prima expoziţie de artă decorativă (panouri pe pânză de in şi proiecte) la […]
Iordănitul Femeilor este o petrecere de pomină a nevestelor organizată în ziua şi în noaptea Sfântului Ion (7 şi 7/8 ianuarie), reminiscenţă a manifestărilor antice dionisiace. Femeile se adunau în cete la câte o gazdă, unde aduceau alimente (ouă, faină, carne) şi băutură pentru ospăţ. Toată noaptea mâncau şi beau din belşug, spunând că se […]
Începând numărătoarea zilelor de la Anul Nou, 6 ianuarie este creaţia biblică a omului. Pornind de la acest mit biblic al creaţiei omului de către Dumnezeu, Părinţii Bisericii creştine au fixat dubla naştere a Pruncului Iisus: fizică şi spirituală (Botezul). Comasarea celor două mari evenimente creştine într-o singură zi, logică din punctul de vedere al […]
Azi e ajunul Bobotezei, zi în care, aşa cum ne transmite peste timp părintele Verşescu, „fetele mari, cam cu ruşine, cam cu obrajii roşii de sfială, ca să se poată mărita, roagă părintele să le îngăduie puţin să-şi ia câteva fire de busuioc din fiştocul noduros de gheaţă cu care el stropeşte casele şi pe […]
Credinţa că în nopţile marilor sărbători calendaristice, în special în noaptea de Revelion, se deschid cerurile şi mormintele, vorbesc animalele şi ard comorile, a larg răspândită. Privind Cerul, oamenii aveau şansa să surprindă acest moment şi să vadă pe Dumnezeu stând la masa împărătească înconjurat de cei mai apropiaţi sfinţi. Atunci, orice dorinţă aleasă le […]
Revelionul este sărbătoarea nocturnă dedicată celui mai vechi zeu al omenirii, Anul, personificare a Soarelui. El este numit An Vechi înainte de a muri la miezul nopţii de Revelion, şi An Nou imediat după renaştere. Anul, tată al marilor zei ai omenirii (Zeus, Saturn, Crăciun, Shiva, Mithra), se naşte, creşte, îmbătrâneşte, moare şi renaşte după […]
În cadrul obiceiului denumit TURCĂ, rolul zeiţei preistorice în ipostază zoomorfă este interpretat, la Crăciun şi Anul Nou, de feciorul cetei de colindători care îmbracă o mască bovină numită, în raport de zona etnografică, Turcă, Boură, Cerb, Capră, Brezaie. Turca se naşte simbolic la confecţionarea măştii cu acelaşi nume, petrece şi se desfată împreună cu […]
Buhaiul este un obicei agrar structurat după modelul colindelor, practicat la Anul Nou, sinonim cu Pluguşorul (în Moldova). Buhaiul, denumire populară a taurului, a fost, înainte de apariţia creştinismului, unul dintre substitutele zoomorfe ale zeului trac Dionysos şi ale zeului iranian Mithra, jertfit în ziua de 25 decembrie. Acelaşi nume, buhai, îl poartă şi piesa […]
Parodia înmormântării Anului Vechi şi a renaşterii Anului Nou, care se organiza de cetele de feciori pe data de 28 decembrie, se numea îngroparea Crăciunului. Feciorii, adunaţi la casa jocului, alegeau pe cel care va interpreta rolul Crăciunului mort. Acesta era aşezat pe o scară de lemn (targă funerară) şi acoperit pentru a nu fi […]
Aşa cum s-a observat în materialele anterioare, schimbarea datei de celebrare a trecerii în noul an de la 25 decembrie la 1 ianuarie, a făcut ca noaptea dintre ani – 31 decembrie spre 1 ianuarie – să preia cu sine şi practicile de sfârşit de an atribuite până atunci datei care acum celebrează Naşterea Domnului. […]
Jocul caprei, al cerbului, căiuţii, cârcelul şi arnăuţii Capra. Jocul caprei, joc ritual practicat în ziua Ajunului Sfântul Vasile şi noaptea Anului Nou, este caracterizat prin vitalitate excesivă, captând atenţia asistenţei printr-un dans vioi şi prin multitudinea de ornamente (oglinzi, cârpe colorate, beteală, ciucuri, panglici multicolore, flori uscate). Capra este însoţită de personaje care simbolizează […]
Jocul măştilor, pluguşorul, jocul ursului Pluguşorul domină sărbătoarea Anului Nou. Urarea propriu-zisă, un poem plin de întâmplări ce spun despre întreaga muncă a câmpului de la arat şi semănat până la coptul colacilor, este spusă de un actor, în timp ce ceilalţi hăiesc la comanda urătorului şi activează instrumentele şi elementele de recuzită din dotare. […]
Prima zi de după Crăciun, cea de 26 decembrie, este destinată Soborului Maicii Domnului şi pomenirii sfântului şi dreptului Iosif logodncicul. Acesta, fiul al lui Iacov, din neamul lui David, de meserie tâmplar, a fost hărăzit de Dumnezeu drept logodnic al Fecioarei Maria şi, în consecinţă, fiind rânduit cu purtarea de grijă a Pruncului Sfânt, […]
Zilele de sărbători în comuna Tarcău Preotul Gheorghe Verşescu istoriseşte atmosfera din Ajun de Crăciun din casele ţăranilor, dar şi obiceiurile de Anul Nou Pe 24 decembrie, în dimineaţa de Ajun deci, „preotul şi cu dascălii, de pe la patru dimineaţa, umblă cu icoana Naşterii Domnului Iisus Hristos din casă în casă, începând cu [satul, […]
