Piatra Teiului (Piatra Dracului) este o stâncă, un bloc de calcar, aflată în comuna Poiana Teiului, la intersecţia a patru drumuri care vin dinspre Bicaz, Târgu Neamţ, Vatra Dornei şi Topliţa. Ea poate fi văzută în orice anotimp al anului de pe viaductul care traversează apa Bistriţei în zona amiontită. Înainte de formarea lacului de […]
Astăzi, Editura „Nona” îşi propune să aducă în memoria publicului personalitatea poetului nemţean Petru Berea. În 1999, la Editura „Nona”, Petre Berea lansa volumul de versuri „Străin în Purgatoriu”. În prefaţă, omul de cultură pietrean Marcel Drăgotescu afirma: „Parcurgând paginile acestui volum de poezie, pătrundem, fără nici un fir al Ariadnei, prin labirintul gândurilor autorului, […]
S-a născut la 4 iunie 1952, la Făgăraş (Braşov). Pictorul Iosif Haidu a absolvit Facultatea de Artă din Iaşi (1977). A activat ca profesor la Clubul Copiilor şi la Cenaclul „ProArte” din Roman. Este membru al U. A. P., din 1982. Are la activ numeroase expoziţii personale, de grup şi colective. Lucrări ale sale se […]
În panoplia oamenilor de seamă ai ţinutului Neamţ un loc important îl are muzicologul Vasile Vasile. Pasionat de muzică încă din copilărie, domnia sa are contribuţii importante la promovarea imaginii zonei natale nu numai la nivel naţional, ci şi internaţional. Datorită strădaniilor sale se ştie în întreaga lume despre compozitorul şi muzicologul Gavriil Galinescu, originar […]
Cu toţii cunoaştem o parte din ocupaţiile de veacuri ale poporului nostru. Ştim câte ceva despre olărit, tâmplărie, cusut, ţesut, cojocărit şi prelucrarea pieilor de la animale. În ultimele două luni am intrat mai adânc în tainele plutăritului. Ei bine, toate aceste îndeletniciri ale înaintaşilor noştri sunt socotite ca fiind principale. Există, prin urmare, şi […]
Ne aflăm în faţa unei cărţi excepţionale, un adevărat eveniment, chiar dacă despre acea epocă au mai scris şi alţi critici şi istorici literari, de-ar fi să-i amintim doar pe Alexandru Piru (“Panorama deceniului literar românesc 1940- 1950”), I. Negoitescu (“Scriitori contemporani”), Marian Popa (“Istoria literaturii române de azi pe mâine”), Ana Selejan (“Literatura română […]
Târpeşti, în județul Neamţ, nu departe de Humuleştii lui Ion Creangă, la zece kilometri de Târgu Neamţ, este de mult timp un sat celebru. Aceasta, datorită rapsodului și meșterului popular Nicolae Popa. Muzeul folcloric pe care l-a fondat şi l-a administrat timp de câteva decenii este inclus în circuitul turistic naţional şi internaţional. Nicolae Popa […]
În anul 1998, la doar trei ani de la înființare, Editura “Nona” ieșea în fața publicului cititor cu o carte aparte – „Lumea satului – Târpeștii de altădată”. Lucrarea lui Nicoale Popa, rapsodul şi meșterul popular cunoscut nu numai în Neamț sau în țară, ci în lumea largă, este o monografie în versuri a satului […]
Profesorul şi scriitorul Petruş Andrei s-a născut pe 1 iunie 1946, la Goşmani, Neamţ. A absolvit Liceul „Petru Rareş” din Piatra-Neamţ şi Facultatea de Filologie a Universităţii din Iaşi. A predat, până la pensionare, la Liceul din comuna Puieşti, Vaslui. A fost redactor la mai multe publicaţii („Visătorii”, „Amurg sentimental”, „Dor de dor”), precum […]
Carte scrisă cu sufletul unui om care şi-a petrecut o parte din viaţa sa sub oblăduirea lui Constantin Noica. Filosoful din Dan Iacob nu are odihnă, mintea sa fiind într-o căutare permanentă. El se dezvăluie cititorului publicând pagini din jurnalul personal, precum şi prin aşternerea pe hârtie a frământărilor interioare ulterioare perioadei Păltiniş.
Elena Niculiţã-Voronca s-a născut la Bârlad la 5 mai 1862. Tatăl ei, Gheorghe Niculiţă, publicist şi poet, colaborator al unor publicaţii din Cernăuţi şi Botoşani, provenea dintr-o familie aromână, originară din localitatea Niculiţa din Macedonia. Această familie a ajuns în Moldova pe la 1777 şi s-a stabilit în oraşul Suceava. Gheorghe Niculiţă a învăţat la […]
Din cartea „Datinele şi credinţele poporului român, adunate şi aşezate în ordine mitologică” (reeditată la Editura „Polirom”, Iaşi, 1998) cităm „POVESTEA CU MINCIUNI ŞI MORARUL CU PĂRUL ROŞ”, din ciclul „ÎNCERCĂRILE DIN MOARĂ”. „Un om a fost trimes pe ficiorul său la moară să macine, dar i-a spus ca să nu să ducă la moara […]
Din lucrarea învăţătorului ion Luca, „Folclor literar din judeţul Neamţ”, ediţie îngrijită de profesorul George Brăescu vă propunem spre lectură un Cţntec de concetrare. Cartea cuprinde texte culese de-a lungul întregii vieţi de către regretatul învăţător Ioan Luca, cu cântece din Farcaşa – de înstrăinare, de sărăcie şi de revoltă, de voinicie şi de haiducie, […]
„Folclor literar din judeţul Neamţ”, Ioan LUCA Ediţia îngrijită de profesorul George Brăescu cuprinde texte culese de-a lungul întregii vieţi de către regretatul învăţător Ioan Luca. În cuprinsul lucrării se află cântece culese din Farcaşa – de înstrăinare, de sărăcie şi de revoltă, de voinicie şi de haiducie, de cătănie, de război, de jale şi […]
În veacul trecut, în comuna Farcaşa din judeţul Neamţ, a activat în domeniul folcloristicii învăţătorul nemţean Ion Luca. Născut la 19 septembrie 1909, în localitatea Cuza Vodă (judeţul Iaşi), el a activat în domeniul pedagogic la Farcaşa aproape patru decenii (1947-1983). Aici a cules un bogat material care a fost, ulterior publicat în reviste de […]
Astăzi, Centrul pentru Cultură şi Arte „Carmen Saeculare” îşi propune să omagieze memoria unuia dintre pictorii importanţi de la Piatra-Neamţ – AUREL BĂEŞU. AUREL BĂEŞU S-a născut la 26 mai 1896, la Fălticeni. A urmat Şcoala de Belle Arte din Iaşi, apoi, cu sprijinul lui G. T. Kirileanu şi al lui D. Lalu, studiază la […]
Pentru astăzi am ales un text cules de folclorista Elena Niculiţă-Voronca, care a activat în domeniu la finalul veacului al XIX-lea şi începutul celui de al XX-lea, material care ne vorbeşte despre NOROC. NOROCUL „A fost o babă care avea casă şi trăia foarte bine. Sta toată ziulica pe cuptor şi oamenii vineau la dânsa […]
Din lucrarea Elenei Niculiţă-Voronca, „DATINILE ŞI CREDINŢELE POPORULUI ROMÂN – adunate şi aşezate în ordine mitologică” – gândită şi realizată acum un veac –, desprindem astăzi mitul „DE CÂND E TOACA”, legendă culeasă de la un anume Grigoraşciuc din satul Mahala de lângă Cernăuţi. Elena Niculiţă-Voronca a fost o scriitoare şi folcloristă originară din Nordul […]
Romanul ”Emisferele de Brandenburg” a apărut la Editura „Nona”, în 2001. Despre carte și autor redăm câteva referințe ale profesorului Constantin Tomșa: “Lectura acestui roman se constituie într-o suită de surprize, chiar din primele zece pagini aşezate sub nilul Prefaţă din care aflăm: ce se vrea şi ce nu se vrea, ce este şi ce […]
„Sprijinit pe o carte înflorită – Încercare de a cânta un nor” este o dublă antologie bilingvă de poezie scrisă de poeţi români din judeţul Neamţ şi poeţi italieni din regiunea Liguria. „Sprijinit pe o carte înflorită” – titlul este dat de o poezie a lui Liviu Ioan Stoiciu (pagina 100) –, este un corolar […]
Prin Ţara Oaşului, vinerea dinaintea Înălţării Domnului era numită Vinerea de Ispas. Era momentul în care, în zori, patru-cinci fete mari, însoţite de o babă atoateştiutoare, se duceau într-o pădure având asupra lor pălincă, vin, apă sfinţită, plăcintă, ouă roşii de la Paşti şi o drâmbă. În pădure, fetele se dezbrăcau în pielea goală şi […]
„Cucul vine la Buna-Vestire (Blagoviștene) și cântă până la Sânziene. Atunci el mãnîncã cireșe și rãgușește, astfel că nu mai poate cânta. «Legea ta de cuc balan, Te-am nămit sã-mi cânți un an. Tu ai simțit a Sânziene Și ț-ai vârăt pliscu-n pene.» (la Ilișești) «Cucușorule balan, De ce nu-mi cânți câte-un an? Ai cântat […]
Plachetă conţine creaţii ale poetului italian Salvatore Fava, în care „totul este structurat într-o serie de întrebări implicite, înrădăcinate în căutarea unei inspiraţii pline de promisiuni şi de semne aluzive într-o căutare continuă a absolutului care poate calma neliniştile, sfâşierile şi conflictele cotidianului.” (Emanuele Schembari, în prefaţa cărţii).
S-a născut la 25 mai 1936, la Piatra-Neamţ. A absolvit Institutul de Arte Plastice „Nicolae Grigorescu” Bucureşti (1967). Din 1978, a fost profesor la Școala Populară de Artă Piatra-Neamț, dar și la alte şcoli din județ. A lucrat pictura monumentală, religioasă, pentru bisericile din Zapodeni (Iaşi), Muncel (Alba), Drăgeşti (Bihor), Verşeşti (Neamţ), Tigveni Bârseşti (Argeş). […]
Antoaneta Ralian s-a născut la 24 mai 1924, la Bucureşti, într- familie de evrei din Roman, numele ei la naștere fiind Antoinette Stein. Viitoarea traducătoare de limbă engleză a fost elevă a Liceului „Roman-Vodă” din Roman, apoi a urmat Facultatea de Litere şi Filozofie din Bucureşti (1944-1948). A coordonat secţia de traduceri a Direcţiei Generale […]
Am ales astăzi să ne referim la o carte – „Adela” – întrucât vrem să omagiem memoria scriitorului Garabet Ibrăileanu, născut într-o zi de 23 mai. Între scriitorii români care au scris pagini memorabile despre iubire se află şi Garabet Ibrăileanu, autorul romanului „Adela”, apărut în 1933. Scris sub forma unor fragmente din jurnalul protagonistului, doctorul Emil […]
S-a născut la 23 mai 1883, la Fălticeni, Suceava. Viitorul inginer, specialist în energetică, profesor universitar, om de ştiinţă, a absolvit Liceul „Mihai Viteazul”, din Bucureşti. În studenţie (absolvent al „Politehnika” din Charlotenburg, 1903-1908), a conceput proiectul Metropolitanului din Bucureşti. S-a întors în ţară (1908), angajat la Primăria Capitale. S-a ocupat de introducerea iluminatului electric […]
Ziaristul Constantin Cucu, cunoscut în cadrul comunității nemțene pentru activitatea sa bogată din domeniul presei locale – „Ceahlăul”, „Acțiunea”, „Informația Primăriei”, Revista „Asachi” – a fost câțiva ani, consilier pe probleme de carte, în cadrul Editurii „Nona”, la Centru de Cultură şi Arte „Carmen Saeculare” Neamţ. S-a născut pe 21 mai 1936, la Solonţ, Bacău. […]
„Breviar matematic – Algebră pentru liceu” (Editura „Nona”, Piatra-Neamț, 2010), lucrare a profesoarei Daniela Diaconu, se adresează elevilor de liceu, filiera tehnologică şi teoretică. Este concepută pe baza curriculumului şcolar elaborat pentru clasele IX – XII, vizând formarea de competenţe în actul învăţării. Noţiunile prezentate oferă elevilor o vedere de ansamblu asupra elementelor de algebră […]
Din cartea hâtrului rapsod popular, regretatul Nicolae Popa – „Lumea satului. Târpeștiul de altădată” (Editura „Nona”, Piatra-Neamț, 1998) – am desprins un obicei strămoșesc practicat în ziua de Sfântul Gheorghe, atunci când această sărbătoare urma celor Pascale – Cu mielul de Sfântul Gheorghe. „Dacă se-ntâmpla să fie,Sfântul Gheorghe-n sărbători,Flăcăii mergeau cu mielul, la popă şi […]
De-a lungul timpului mulți au fost aceia care, prin munca lor, au dus renumele ținutului natal, Neamț, dincolo de granițele județului și ale țării. Mulți dintre ei au fost dați uitării. Centrul pentru Cultură și Arte „Carmen Saeculare” Neamț a încercat să-i readucă în memoria colectivă, chiar dacă unii nu mai sunt în viață – […]
„Cu căula treci strâmtura…” Vă mai aduceți aminte de căula cu ajutorul căreia pietrenii treceau Bistrița înainte de a fi instalată actuala punte din dreptul ștrandului municipal? Am găsit o serie de referiri la această căulă în cartea concetățeanului nostru, Ion H. Ciobanu – „Plutăritul pe Bistrița”, Editura „Nona”, Piatra-Neamț, 2004. „Căula (luntrea) era mijlocul […]
Astăzi ne aducem aminte de Vladimir Lașcu, profesor eminent al urbei noastre. S-a născut la 15 mai 1909, la Samara, Rusia. Tatăl său, medicul psihiatru Gheorghe Laşcu, a fost directorul Spitalului Coştiugeni din Chişinău, senator liberal şi vicepreşedinte al Senatului României, în perioada interbelică, iar mama sa, Ecaterina Laşcu, a fost actriţă de teatru. De-o […]
În ultimele săptămâni Centrul pentru Cultură şi Arte „Carmen Saeculare” Neamţ a intrat în lumea plutăritului, un meşteşug dispărut de multe decenii. Ţinutul Neamţ a beneficiat, datorită aşezării geografice, mai ales prin curgerea Bistriţei de-a lungul judeţului, de plutaşi destoinici, experimentaţi. După construirea barajului de la Bicaz şi a lacului de acumulare, pe Bistriţa plutăritul […]
„Plutăritul pe Bistriţa”, lucrare apărută la Editura „Nona” în anul 2004, nu este o lucrare de cercetare ştiinţifică sau de istorie a unei ocupaţii, cunoscută la vremea sa sub numele de plutărit. Autorul nu şi-a propus decât să reconstituie atmosfera acelor timpuri pe care le-a trăit cu intensitate, copil fiind, cu atât mai mult cu […]
Sărbătoarea Todorusalelor făcea parte din acea lume considerată primitivă de mulţi, dar care fascinează pe tot atât de mulţi. Ea este în strânsă legătură cu Paştele, căzând întotdeauna la 24 de zile după Paşti, împărţind în două părţi perfect egale perioada dintre Paşti şi Rusalii, numindu-se de aceea şi Strat de Rusalii. Cuvântul „strat” este, […]
Pentru comunitatea nemţeană, profesorul Constantin Borş a fost o mare personalitate, care şi-a consacrat întreaga viaţă activităţii didactice. A fost considerat, pe drept cuvânt, întemeietorul şcolii de matematică din Neamţ, de sfaturile şi îndrumările sale beneficiind o serie de profesori care i-au urmat la catedră. Constantin Borş s-a născut în ziua de 13 mai 1912, […]
Marțea a treia de după ziua de Paște mai era cunoscută, în vechime, și sub numele de Răpotinul țestelor. Sub denumirea aceasta exotică se ascunde o sărbătoare străveche din ciclul postpascal, sărbătoare cunoscută mai ales în sudul României şi sub alte denumiri, precum: Ropotimul, Repotinii, Cerina sau Ziua ţestelor. Cuvântul „repotin” ar proveni din latinescul […]
Pentru urbea noastră, numele Doamnei Elena Florescu este sinonim cu Muzeul de Etnografie din cadrul Complexul Muzeal județean. Ideea este confirmată de înuși siteul instituției: “Începând cu 1974, datorită achiziţiilor importante realizate de dr. Elena Florescu, numărul pieselor a crescut continuu, contribuind la realizarea unei imagini complete a ceea ce reprezintă, din punct de vedere […]
Am selectat pentru astăzi o tradiție a românilor din timpul sărbătorilor pascale – hora de Paști. O vom afla prin cuvintele așternute pe hârtie (în cartea “Lumea satului – Târpeștii de altădată”, Editura “Nona”, Piatra-Neamț, 1998) de Nicolae Popa, vestitul meșter și rapsod popular din Târpești, cel care ne transmite peste timp, în versuri, imaginea […]
În anul 1998, la doar trei ani de la înființare, Editura “Nona” ieșea în fața publicului cititor cu o carte aparte – “Lumea satului – Târpeștii de altădată”. Lucrarea lui Nicoale Popa, meșterul popular cunoscut nu numai în Neamț sau în țară, ci în lumea largă, este o monografie în versuri a satului său drag, […]
În ținutul Neamț, zonă de trecere dintre Moldova și Transilvania, între Bucovina și Muntenia, cu o mare circulație de oameni și mărfuri, cu mari atracții turistice montane și culturale, au fost construite numeroase hanuri. Dintre hanurile mari, amintim pe cele din satele: Șerbești (Ștefan cel Mare), Oșlobeni-Bodești, Girov, Urecheni, Răbâia – Petricani, Roznov și în […]
Omul de teatru și ziaristul Mircea Zaharia s-a născut pe 10 mai 1947, la Muncelul de Sus (Iaşi). A absolvit Facultatea de Filologie din Iaşi. Stabilit la Piatra-Neamţ, a îndeplinit diferite funcţii la Teatrul Tineretului: referent şi secretar literar, director (ianuarie 1989 – noiembrie 1991). Despre perioada sa de directorat, Mircea Zaharia afirmă: „Faţă de […]
Piesele cojocărești din zona Neamț reușesc să se distingă prin calități artistice deosebite, completând în mod plăcut costumele populare . Pielea și blana animalelor au fost printre primele materiale folosite de om, pentru a-i proteja corpul de intemperii. Din cele mai vechi timpuri și până astăzi ele s-au întrebuințat la confecționarea unui număr însemnat de […]
Scriitorul Vladimir (Vlad) Vlas s-a născut pe 9 mai 1946, la Cigoreni, Orhei, Basarabia. A fost şeful Direcţiei de Cultură din Raionul Dondoşeni (Republica Moldova), redactor-şef al Revistei „Aurora” din Criuleni, apoi al primei reviste independente, în limba română, „Casa şi grădina” din Chişinău şi redactor la Editura „Litera”. Stabilindu-se la Piatra-Neamţ, urmează carieră didactică. […]
„Eminescu este asemenea unui quasar, un subiect inepuizabil. Opera sa este ca și Biblia, cu sensuri în toate și în întregul ei. Pentru mulți dintre noi viața a însemnat Eminescu și Opera Lui, sorbindu-ne puterea de a trăi din acest izvor de veșnicieprezent în toate cu fericirea de a fi în universul limbii române. Am […]
Lucrarea de faţă (Editura „Nona”, Piatra-Neamţ, 2004) este o aducere la zi, o actualizare, cu date noi, a unei ample monografii scrisă în anii 70 ai veacului trecut de către învăţătorul din satul Talpa (Bârgăoani), Alexandru Dabija. Autorii acestei trude, deopotrivă literară şi socială, sunt Alexandrina Camelia Mancaş (fiica învăţătorului amintit) şi Ion Sandu (născut […]
Astăzi parcurgem Joia Caloianului, care este a treia zi de de joi din ciclul de sărbători cunoscute în popor sub denumirea de CELE NOUĂ JOI DE DUPĂ PAȘTI. În general, cele nouă joi de după Paşti erau numite Joile Oprite. Uneori, aceste nouă joi mai sunt pomenite, Legate sau Grele. Alteori, chiar fiecare joi din […]
Cingătorile de lungimea taliei se lucrau din piele de vită cu ornamente ștanțate sau țesute cu fâșii din piele, diferit colorate în motive fitomorfe, zoomorfe sau abstracte, aduse din Transilvania, sau cusute cu mărgele pe pânză și aplicate pe piele, de influență bucovineană, sau curelele cu ținte originale și specifice zonei Neamț. Curelele late din […]
Ițarii reprezintă îmbrăcămintea specifică pentru bărbați, de mare simplitate și vechime. Două bucăți de postav formează cracii, iar pava pătrată îi unește în partea de sus, alcătuind turul. O sfoară se trece prin îndoitura de sus a cracilor, care rămân separați. Lungimea lor variază între 1 și 2 m, după destinație și bunul plac al […]
Tehnica de legare a plutelor de diverse categorii prezintă un deosebit interes pentru cunoaşterea aspectelor etnografice particulare regiunii în care plutăreau şi locuitorii din satele zonei Bicaz. Plutele erau formate din una, două sau mai multe căpătâie (acestea erau denumite şi table, iar la unele categorii de plute – dulapuri, dulăpaşi şi racle), în funcţie […]
Matematicianul Daniel-Ioan Tătaru s-a născut pe 6 mai 1967, la Piatra-Neamţ, A absolvit Liceul„Petru Rareş” (1985) şi Facultatea de Matematică din Iaşi (1990), cu o lucrare despre ecuaţiile Hamilton- Jacobi în spaţii Banach, premiată cu Premiul „Gheorghe Ţiţeica” al Academiei Române de Ştiinţe (1994). Din 1992 este profesor universitar doctor.S-a remarcat la olimpiadele internaţionale (Premiul […]
Una dintre ocupațiile de bază ale locuitorilor din Neamț, pe lângă agricultură, a fost și creșterea animalelor. Această îndeletnicire a fost dezvoltată în zonă, datorită bogatelor pășuni și fânețe. În trecut, marii proprietari dețineau stânele de oi, cirezile de vite sau hergheliile de cai, pe când țăranii săraci aveau doar câteva animale pe lângă casă, […]
Această lucrare a profesorului pietrean Gheorghe Ţigău a fost lansată pe piaţa de carte de Editura „Nona” a Centrului pentru Cultură şi Arte „Carmen Saeculare” Neamţ în anul 2015. Motivaţia autorului este enunţată chiar din debutul cărţii: „Cei aproape opt ani petrecuţi la Borca au fost suficienţi pentru a mă lega pentru totdeauna de spaţiul […]
În general, plutele erau împărţite în două mari grupe: plute alcătuite din lemne rotunde, respectiv plute din lemne fasonate. La rîndul lor, acestea din urmă erau de mai multe feluri sau categorii, care se deosebeau după dimensiunile lemnului, după destinaţia de întrebuinţare şi după felul materialului. Pe Valea Bistriţei se trasportau plute de mai multe […]
Este un roman de dragoste al regretatei scriitoare pietrene, cea trecută la cele veşnice în plin avânt creator. Cartea a fost lansată pe piață în anul 2007 (cu trei ani înainte de dispariția fulgerătoare a autoarei) de Editura „Nona”. Impresionat la prima lectură, criticul de artă Lucian Strochi a descris în doar câteva cuvinte această […]
Astăzi ne propunem să ne readucem împreună aminte de o personalitate marcantă a învățământului și pedagogiei din județul nostru profesorul Paul Vasiliu. S-a născut la 4 mai 1923, la Piatra-Neamț. A absolvit Liceul “Petru Rareș”. A fost licenţiat în filosofie şi inginerie (inginer constructor). În timpul sudenţiei a beneficiat de educaţia dată de iluştri profesori […]
De câteva săptămâni, Centrul pentru Cultură și Arte “Carmen Saeculare” Neamț face o incursiune în lumea unui dintre meșteșugurile dispărute ale românilor de altădată, plutăritul. Am avut ocazia să aflăm de la învățătorul Teoctist Galinescu, de loc din Hangu, cum se face o plută, ce părți componente avea acest mijloc de transport, la ce foloseau […]
Încălțămintea femeilor din zona Neamț înregistrează schimbări profunde. Opinca tradițională și specifică portului popular este înlocuită cu încălțămintea de proveniență orășenească, încă din secolul trecut. Prin simplitatea lor, opincile reprezintă cele mai arhaice forme de încălțăminte ajunse la noi prin puterea tradiției. În zona Neamț, s-a purtat opinca din piele de vită sau de porc, […]
Pe vremuri, ziua de 1 mai era aşteptată cu mare bucurie, conotaţia muncitorească apărând de aproximativ un secol. Pe lângă denumirile cele mai cunoscute de Arminden, Armindeni sau Armindul, sărbătoarea se mai numea şi Maiul, Băui sau Păui. Denumirea „Arminden” provine din cuvântul slav ierminden, care nu însemna altceva decât „Ziua Sfântului Irimia”. În ajunul […]
