Hora Sântiliei era un obicei prenupţial la miezul verii pastorale, când ciobanii coborâţi de la stâne îşi „băgau drăguţele în joc“. Intrarea unei fete în joc, în prezenţa obştii săteşti, era un prag obligatoriu pentru ca aceasta să poată fi peţită în vederea căsătoriei. Fetele neintroduse în joc la Sântilie aveau să privească hora de […]
S-a născut în ziua de 22iulie 1955, la Gherăeşti (Neamţ). A absolvit Liceul de Muzică şi Arte Plastice „Octav Băncilă” din Iaşi şi, ulterior, Institutul de Arte Plastice „Ion Andreescu” din Cluj-Napoca. Membru al Uniunii Artiştilo Plastici din România, a debutat pe simeze la Cluj-Napoca, cu ocazia unei expoziţii studenţeşti (1979). Are în portofoliu numeroase […]
S-a născut în ziua de 21 iulie 1959, la Podoleni, Neamţ. A urmat cursurile Facultăţilor de Teologie din Bucureşti şi Iaşi, pe ultima absolvind-o în 1993. A fost preot paroh la bisericile din Fundu-Herţei, Dorohoi, Mirceşti (Iaşi), la Hlăpeşti (Neamţ). A urmat cariera didactică, fiind profesor la Seminarul Teologic din Baia Mare. A fost inspector […]
Hramul păstrează numele unui sfânt sau al unui mister creştin dat la încheierea construcţiei unui lăcaş de cult, biserică sau mănăstire. De multe ori, hramul bisericii a devenit nume al aşezării şi al târgului organizat de aceasta. Sub pavăza sfântului protector se desfăşura întreaga activitate a locuitorilor unei aşezări. Hramul bisericii devenea sărbătoarea întregului sat. […]
Focul aprins prin frecarea unor lemne uscate la urcarea oilor la stână care se menţinea nestins până la Sântilie, uneori până la coborârea oilor de la păşunile alpine, se numea foc viu. Arzând, se credea că acesta distrugea agenţii malefici, mistuia relele din preajma stânei şi ţinea în frâu vrăjitoarele răspunzătoare de toate necazurile şi […]
S-a născut în ziua de 24 iulie 1921, la Hangu, Neamţ. A fost nepotul marelui muzician, compozitor, folclorist, profesor universitar Gavriil Galinescu, la îndemnul căruia a urmat cursurile Şcolii Normale de Băieţi „Gheorghe Asachi” din Piatra-Neamţ, pe care a absolvit-o în anul 1942. A frecventat şcolile de ofiţeri din Galaţi şi Ineu (Arad). După război, […]
Sântilie, zeul focului şi al soarelui din Panteonul românesc, este identificat cu Helios din mitologia greacă şi cu Gebeleisis din mitologia geto-dacă. Sub influenţa creştinismului, acesta a preluat numele şi data de celebrare ale Sfântului Prooroc Ilie (20 iulie). La Sântilie, miezul verii pastorale, se organizau pe munţi vestitele Nedei şi Sântilii. Sântilie este o […]
Elena Ionescu s-a născut în ziua de 20 iulie 1945, la Comăneşti, Suceava. Absolventă a Liceului Teoretic din Gura-Humorului, a Facultăţii de Chimie Industrială din Iaşi şi a Facultăţii de Informatică din Bucureşti, a obţinut Doctoratul în anul 1983. A lucrat la Institutul de Cercetări din Săvineşti, apoi, din 1994, la „Plantavorel” din Piatra-Neamţ. Este […]
S-a născut în ziua de 17 iulie 1934, în comuna Şagani, judeţul Cetatea Albă din Basarabia. Fiică a preotului martirizat Anton Cernăuțeanu, Veronica Filip s-a refugiat în timpul Primului Război Mondial la mătușa sa, Nadia Petcov, în satul Margina, împreună cu mama și cu cele două surori. Ajunsă la Piatra Neamț în anul 1951, a […]
Despre artistul nemţean, criticul de artă Valentin Ciucă spune: „Tânărul pictor Ciprian Istrate, răsplătit cu distincţii onorante pentru calitatea picturii religioase pe care o face, pentru însufleţirea vechilor canoane bizantine, în spaţiul picturii de şevalet caută o desprindere şi asumarea imaginaţiei ca formă de libertate. Din această perspectivă, compensativ parcă, explorează dimensiunea imaginarului şi compune […]
S-a născut în ziua de 15 iulie 1977, la Piatra-Neamţ. Absolvent al Facultăţii de Istorie din Bucureşti, profesorul Daniel Dieaconu a obţinut catedra de specialitate la Şcoala din Grinţieş. Este cercetător ştiinţific în cadrul Centrului de Cercetare pentru Dezvoltare Regională şi Integrare Europeană al Universităţii Bucureşti, profesor mentor pentru istorie. A obţinut doctoratul în istorie […]
Fost angajat,până la pensionare, al Centrului pentru Cultură şi Arte „Carmen Saeculare”, pictorul Ioan Popei nu este cunoscut doar în ţinutul de baştină, Neamţ, ci şi peste hotare, publicul din Franţa, Olanda, Marea Britanie, Belgia, Australia, Ungaria, Germania, Slovacia şi Austria putând admira picturi semante de el. Faima sa de artist plastic dăruit cu har […]
„Am găsit de cuviinţă să elaborez această lucrare deoarece consider că în abordarea problematicii mediului înconjurător utilizarea mijloacelor de învăţământ este indispensabilă, putând aduce serioase modificări, în sens favorabil, condiţiilor în care are loc organizarea şi desfăşurarea procesului de învăţământ.” (autorul)
În această zi, mamele împărţeau mături de pelin verde, câte un pui de găină, porumb fiert şi flori, confecţionau cercuri din tulpinile de pelin, prin care treceau copiii ca să-i apere de boli. Cu măturile de pelin păstrate în podul casei se măturau încăperile şi curţile gospodăriilor (Oltenia, Muntenia). Moşii de Săntilie sunt ofrandele date […]
Nedeile pastorale se ţineau pe plaiurile Carpaţilor şi aveau legătură cu celebrarea unei sărbători precreştine dedicată zeului focului şi al Soarelui. După creştinarea carpato-dunărenilor peste această sărbătoare creştinii au suprapus pe Sf. Ilie (20 iulie), numit de popor Sântilie. Deşi numele vechi al zeului s-a pierdut, oamenii au continuat să-i păstreze cultul pe înălţimile munţilor, […]
Ciurica este o năprasnică reprezentare mitică ce dădea femeilor dreptul să-şi pedepsească bărbaţii în ziua ei de celebrare, 15 iulie. În această zi se evitau loviturile de orice fel, certurile şi neînţelegerile din familie pentru a nu avea parte de ele în cursul anului. Amintirea acestei patroane a bătăii este păstrată de unele expresii adresate […]
Într-o legendă se povesteşte că Marina l-ar îl bătut pe dracu-n cap cu un ciomag şi un ciocan pentru simplul motiv că acesta ar fi vrut să toace la o biserică. Prin popor se spune că Sfânta Mare Muceniţă Marina ar fi sora Sfântului Ilie, fiind o sfântă cam nestatornică şi cu hachiţe, pedepsind pe […]
Pe vremuri, perioada cuprinsă între 14 şi 22 iulie era marcată de popor prin odihnă şi petreceri, sărbătorindu-se aşa-numiţii Circovi de Vară sau Circovii Marinei. În timp, perioada s-a restrâns la numai trei zile, cel mai adesea acestea fiind 16-18 sau 17-19 iulie; iniţial, Ciurica, Marina şi Sântilie, cele mai importante divinităţi ale perioadei, aveau […]
Ştefan Cucoş s-a născut în ziua de 13 iulie 1936, la Bârlad. Absolvent al Şcolii Pedagogice din localitatea natală şi al Facultăţii de Istorie a Universităţii din Iaşi (1962), arheologul Ştefan Cucoş a devenit doctor în istorie în anul 1983. A fost, pe rând, profesor la Liceul din Comăneşti, muzeograf şi apoi director la Complexul […]
În Calendarul popular şi în Panteonul românesc, Panteliile (13 şi 27 iulie) sunt surorile lui Sântilie (20 iulie), năprasnice reprezentări meteorologice care pârjolesc şi ard fără milă recoltele în luna lui Cuptor. Se credea că forţa lor distrugătoare putea fi diminuată prin diferite interdicţii de muncă instituite cu 7 zile înainte şi cu 7 zile […]
După credinţele vechi ale românilor, eclipsele ar fi provocate de din trupul Soarelui ar curge şiroaiele de sânge, scenă apocaliptică ce s-ar reflecta în acel moment într-un vas umplut cu apă în curte. Din fericire, astrul zilei se reface imediat din bucăţile care cad din gura vârcolacilor. Vârcolacii care mănâncă sau întunecă Luna şi Soarele […]
Astăzi ne amintim de doi oameni care şi-au desfăşurat activitatea profesională în zona Neamţ şi care au lăsat urme adânci în conştiinţa comunităţii nemţene: inginerul şi publicistul Iustin Bălan şi profesorul Ioan Nica. Primul, un reputat om de presă, care putea fi văzut în ultimii ani de viaţă umblând foarte încet, din cauza beteşugului de […]
Se spune că un împărat umblând prin împărăţia sa, a văzut câte pricini pornesc de la vinul tulburător de minte. A hotărât atunci să stârpească copăcelul blestemat al viţei-de-vie. Împăratul a murit şi alţii i-au luat locul în scaun. Odată, un crai din ţara aceea a pornit la vânătoare de sălbăticiuni prin codru. Şi-mpuşcă, şi-împuşcă, […]
Astăzi, Centrul pentru Cultură și Arte „Carmen Saeculare” își propune să omagieze memoria unui artist plastic de valoare al ținutului Neamț – Mircea Răsvan Ciacâru, dar și a Omului care a fost, unul cald și de o bunătate rar întâlnită. Un artist care la fiecare expoziție – personală sau de grup – venea mereu cu […]
Muzica lui Claude Debussy provoacă imaginaţia ascultătorului prin modernitatea formei. Faptul că opera sa este oricând actuală se datorează faptului că opera sa îmbrăţişează o categorie de o largă expresivitate, o categorie multiplă şi complexă. Viaţa unui om nu cuprinde şi cheia operei sale. Crâmpeie din ceea ce priveşte educaţia, formarea sa tehnică, se regăsesc […]
În fiecare an, pe 8 iulie, românii de altădată ţineau o sărbătoare numită Pricopul, Precup, Pricoche sau Procopii. Se crede că Pricopul pricopeşte grâul, secara, orzul, ovăzul, „pricopitul” nefiind altceva decât datul în copt a grânelor. Dacă unii oameni uitau cumva să serbeze cum se cuvine ziua Pricopului, aceştia aveau surpriza neplăcută să constate că […]
În anul 2005, la Editura „Nona” apărea al doilea volum al PRIVILEGIILOR lui Ioan Amironoaie, în care autorul continua călătoria sentimentală prin amintirile sale, dezvăluind caracterul uman, dar şi artistic, al unei alte pleiade de stele al scenei lirice autohtone: Elena Butnaru – Botez, Caterina Cellia Costea, Aurel Marc, Alexandru Moroşanu, Ludovic Spiess, Iulian Arcadi […]
Se ştie că strămoşii noştri, traco – geto-dacii, aveau o altă percepţie asupra a două momente bornă ale vieţii omeneşti: naşterea şi moartea. Spre deosebire de contemporaneitate, în antichitate înaintaşii românilor se bucurau la decesul unei persoane, în credinţa că Zamolxe a luat-o lângă el, şi plângeau la naşterea pruncilor, gândindu-se la chinul vieţii pământeşti. […]
Centrul pentru Cultură şi Arte „Carmen Saeculare” şi Fundația „Mircea Titus Romanescu”, având ca partener Complexul Muzeal Judeţean Neamţ, organizează vernisajul expoziţiei de pictură intitulată „Întâlnire”, eveniment deosebit care reuneşte un grup de pictori români cu o remarcabilă activitate artistică naţională și internaţională: Alexandru Antonescu, Crina Antonescu, Cristian Diţoiu, Constantin Flondor, Matei Lăzărescu, Dan Mohanu, […]
Adrian Alui Gheorghe, S-a născut în ziua de 6 iulie 1958, la Topoliţa, Grumăzeşti, Neamţ. A absolvit Facultatea de Filologie din cadrul Universităţii „Al. I. Cuza”, specializarea Română – Limba latină. Obţine Diploma de licenţă în anul 1986, cu teza „Paradigma erosului în poezia lui Ovidius”. În anul 2004 devine Doctor în Filologie cu teza […]
În imaginarul popular Moartea este o femeie fioroasă cu coasa pe umăr sau cu secera în mână, cu care seceră, precum spicele de grâu, vieţile oamenilor. Simboluri ale morţii vegetale, coasa şi secera au devenit, treptat, unelte ale morţii omului, în vremurile preistorice cultura grâului a fost asemuită cu lacunara formulă a vieţii omului: naşterea, […]
Pentru a afla diferite momente ale zilei şi ale nopţii oamenii observau pe cer Soarele şi Luna, stelele şi planetele. Însă, din cauza timpului noros, aceşti aştri nu puteau fi observaţi întotdeauna, iar aprecierea poziţiei lor pe bolta cerească cu ochiul liber era aproximativă. Ca să le indice orele pe timpul nopţii, oamenii aveau nevoie […]
S-a născut în ziua de 2 iulie 1933, în satul Chilia, comuna Talpa (Neamţ). A urmat Şcoala Primară din Talpa, Liceul„Petru Rareş” din Piatra-Neamţ şi Facultatea de Educaţie Fizică şi Sport din Bucureşti. A fost profesoară la Liceul „Carol I” din Bicaz, la Şcoala gimnazială „Elena Doamna” şi la Colegiul Naţional „Petru Rareş”, dobândind gradele […]
S-a născut în ziua de 1 iulie 1947, în satul Luncani, comuna Mărgineni (Bacău), cu numele lui Nicolae Creţu. poet, prozator, traducător. A frecventat primele şase clase, în satul natal, apoi, la Casa de Copii (romanul „Îngerii chilugi” este inspirat din viaţa acesteia) şi la Liceul „Petru Rareş”, ambele din Piatra-Neamţ. A absolvit Facultatea de […]
Luna a şaptea a calendarului este dedicată lui Iulius Caesar, reformatorul unui calendar roman care cuprindea zece luni. Iulie este perioada când se înregistrează cele mai ridicate temperaturi, se coc şi se recoltează lanurile de grâu, motive pentru care poporul a numit-o şi luna lui Cuptor. Calendarul popular cuprinde mai multe sărbători şi obiceiuri dedicate […]
„Un apel disperat” este lucrarea premiată la Concursul naţional de proză „Mihail Sadoveanu” desfăşurat în noiembrie 1997 la Piatra-Neamţ, sub egida Centrului Creaţiei Populare al judeţului Neamţ. Din juriu au făcut parte scriitorii Vasile Andru, Adrian Alui Gheorghe, Cristian Livescu, Nicolae Sava, Emil Nicolae, Lucian Strochi, Vasile Spiridon, Daniel Corbu, Mihai Botez, jurnalistul Constantin Cucu, […]
Poporul roman s-a dovedit a fi, de-a lungul veacurilor, un izvor nesecat de înţelepciune. Felul simplu de a trăi al românului de altădată, în comuniune strânsă cu Dumnezeu, l-a ajutat să treacă peste tot felul de greutăţi. În acelaşi timp, ţăranul, talpa ţării, a preluat şi a trecut mai departe bogăţia de tradiţii, credinţe şi […]
La sfârşitul lui Cireşar, românii celebrează Sărbătoarea lui Sfânţilor Petru şi Pavel. Divinitate care indică în Calendarul popular miezul verii agrare şi perioada secerişului, Sânpetrul de Vară a preluat data şi numele Sfântului Apostol Petru din Calendarul ortodox. În Panteonul românesc, Sânpetru de Vară este despărţit de fratele său, Sânpetru de Iarnă, patron al lupilor, […]
Lucrarea, trudă temeinică a lui Constantin Bostan, este, așa cum frumos grăiește profesorul Constantin Tomșa “una inedită dinmai multe puncte de vedere: este un jurnal şi nu este, sau nu este numai jurnal, e un epistolar dar nu numai, e o carte de memorii/amintiri cu inserţii documentare, mai ales în partea de note, este una […]
Noi, românii, ne mândrim cu o serie de mari personalităţi ale artei şi culturii naţionale: Eminescu, Enescu, Brâncuşi… Şi lista poate continua. Alături de aceste adevărate genii stă şi dirijorul Sergiu Celibidache, celebru în lumea largă. Printre multe alte amănunte ale vieţii sale, de notorietate este şi faptul că era un spirit enciclopedic, alături de […]
Unul dintre arhitecţii cu care ţinutul Neamţ se mândreşte este Laurenţiu Dumitraşc. Născut la Moineşti, Bacău, în ziua de 27 iunie 1951, arhitectul Luarenţiu Dumitraşc a absolvit Institutul de Arhitectură „Ion Mincu” din Bucureşti. Cu numeroase realizări profesionale în portofoliu, domnia sa a primit de-a lungul timpului premii valoroase, atât în ţară, cât şi în […]
În fiecare an sărbătoarea tradiţională a poporului român, Sânzienele, este dublată, în mod fericit, de Ziua Universală a Iei. Centrul pentru Cultură şi Arte „Carmen Saeculare” Neamţ celebrează aceste două importante sărbători care aparţin românităţii printr-un spectacol muzical coregrafic, protagonişti fiind membrii Ansamblului folcloric „Floricică de la munte”. Intitulat „SânzIEne”, evenimentul artistic se va desfăşura […]
Coroana împletită din floarea de sânziană (drăgaică) şi din spice de grâu în dimineaţa zilei de Sânziene sau de Drăgaică (24 iunie) este substitutul fitomorf al zeiţei agrare. Această efigie divină are puteri miraculoase: purtată pe cap de o fecioară în ceremonialul numit Dansul Drăgaicei simbolizează zeiţa agrară. Agăţată la fereastră, în stâlpii porţilor, în […]
Ziua solstiţiului de vară, când încetează cucul a cânta, este numită în Calendarul popular Amuţitul Cucului. Cântecul lui, orologiu pentru măsurarea timpului si surssă de inspiraţie melancolică în folclorul de dor şi de jale, începe să fie auzit la Blagoveştenie (sau ziua Cucului – 25 martie) şi încetează brusc, după trei luni, la Sânziene, zi […]
Profesoara Doina Capşa revenea în 2014, la Editura „Nona” cu o nouă carte de reflecţie, rânduri trăite, gândite şi apoi aşternute pe hârtie după experienţa pe care autoarea a avut-o într-una dintre peregrinările sale pe la Mănăstirea Petru-Vodă. „Rândurile ce urmează sunt închinate, în totalitate, Sfântului părinte Iustin Pîrvu, care a cunoscut Raiul în închisorile […]
Reprezentant de marcă al grupării nemţene de artişti plastici, Mihai Agape se avântă într-un domeniu arhisaturat de mari cărţi care vor rezista timpului dar şi de capodopere ale genului-cel al prozei. Volumul propus de el, „Eşecul fatidic” (Editura „Nona”, Piatra-Neamţ, 2014), publicat iniţial sub un alt titlu mai explicit dar mai puţin convingător („Lampa care […]
Cartea pe care o propunem astăzi spre lectură a apărut la Editura „Nona” în anul 2015. Despre ea, autoarea se exprima la momentul lansării: „Am alcătuit micuţa scriere de fată cu citate din vieţile, învăţăturile şi nevoinţele unora dintre Sfinţii Părinţi, pentru a cunoaşte cum trebuie să lucrăm la mântuirea noastră. După Sfinţii Părinţi, aşa […]
Vasile Popa-Homiceanu, s-a născut pe 26 iunie 1951, în satul Homiceni, comuna Bârgăuani, judeţul Neamţ. Absolvent al Facultăţii de Filozofie, Iaşi, a avut colaborări la o serie întreagă de reviste literare, precum „Convorbiri literare”, „Cronica”, „Dialog”, „Luceafărul”, „Ateneu”. „Porto Franco” „Viaţa românească”. A debutat cu articole în ziarul „Ceahlăul” (1967). Începând cu anul 1997, a […]
Ion Ionescu de la Brad, pe numele său real Ion Isăcescu, s-a născut în ziua de 24 iunie 1818 , la Roman. Viitorul agronom, economist, savant şi scriitor a studiat la Academia Mihăileană din Iaşi, unde va fi primul profesor de ştiinţe agricole (1842-1848) şi la Sorbona. Este considerat, pe drept cuvânt, ctitor al învăţământului […]
Dan Cepoi s-a născut pe 21 iunie 1949, la Târgu Neamţ. A absolvit Facultatea de Arte Plastice, Iaşi (1971). După absolvire, s-a stabilit la Piatra-Neamţ, predând desenul la Casa Pionierilor. A debutat pe simeze în 1969, în cadrul unei expoziţii de grup, studenţească. A fost membru al Uniunii Artiştilor Plastici din România. În paralel cu […]
După ce a debutat editorial în anul 2000 cu volumul de poezie „Ultimul joc”, Luminiţa Botez scrie şi primul roman – „Vae Victis”, debutând astfel şi ca romancieră. LUMINIŢA ELENA BOTEZ s-a născut la Târgu Neamţ în ziua de 3 februarie 1966. A absolvit, în anul 1995, Facultatea de Litere (specializarea română-engleză). A obţinut mai […]
În peisajul poeziei nemţene, profesorul Mihai Merticaru deţine, prin opera sa amplă, un loc de frunte. Membru al Societăţii Scriitorilor din judeţul Neamţ, Domnia Sa este un prolific poet al sonetului, fiind prezent la fiecare dintre ultimele ediţii ale Târgului de carte „Libris” de la Piatra-Neamţ cu un volum nou. Atent şi cu noile apariţii […]
Conform lui Ion Ghinoiu, repartiţia zilelor favorabile recoltării florilor, frunzelor, seminţelor, fructelor, rădăcinilor, bulbilor şi rizomilor plantelor tămăduitoare de boli de-a lungul anului este numită calendar al culegerii plantelor de leac. Spre deosebire de termenele recoltării plantelor alimentare care pot varia în funcţie de condiţiile meteorologice, plantele de leac se culegeau după un calendar cu […]
Sărbătoarea lunii iunie la români, alături de cea a Sfinţilor Petru şi Pavel, estea cea a Sânzienelor. Ea face parte dintr-un scurt ciclu de renovare rituală a timpului, nu întâmplător aflându-se în preajma solstiţiului de vară. Imaginaţia populară a închipuit Sânzienele ca pe nişte fete foarte frumoase, care trăiesc îndeobşte prin păduri sau pe câmpii, […]
Sărbătoarea de Sânziene este una dintre cele mai importante sărbători ale anului şi, cu siguranţă, cea mai importantă sărbătoare a verii. Legate de această zi, strămoşii noştri aveau mai multe credinţe şi obiceiuri. Astfel, torţa aprinsă în unele zone etnografice în noaptea de Sânziene (23/24 iunie), care înfăţişează invincibilitatea Soarelui la solstiţiul de vară, este […]
Conform lui Ion Ghinoiu, reputat etnolog şi folclorist contemporan, de-a lungul întregului Ev Mediu, Căluşul a fost o marcă identitară a românilor de la nord şi sud de Dunăre. La nord de arealul compact al obiceiului căluşăresc au fost atestate câteva urme la rutenii din Galiţia şi, de aici, elemente din ce în ce mai […]
În panoplia de personaje mitologice din etnografia românească, alături de Dochia, babele mărţişorului, Iele (zâne rele), Sânziene/Drăgaică (zâne bune), de Dragobete, de căluşari, există şi Fata-Pădurii. O parte a credinţelor populare legate de acest personaj ne dezvăluie etnologul Ion Ghinoiu în lucrarea sa „Calendarul ţăranului român – Zile şi mituri”, Editura „Univers Enciclopedic Gold”, Bucureşti, […]
Personalitatea culturii nemţene pe care o omagiem astăzi a făcut parte din trioul de secretari literari celebru în lumea teatrului românesc din anii 70-80 ai veacului trecut: Eduard Covali, Mircea Zaharia, Paul Findrihan. Precum colegii săi, Paul Findrihan a fost un profesionist desăvârşit, o autoritate a domeniului, un om care, alături de echipa din care […]
În aceste zile traversăm postul care întâmpină sărbătoarea Sfinţilor apostoli Petru şi Pavel, care va fi celebrată pe 29 iunie. Postul Sănpetrului, ne transite etnologul ieşean Marcel Lutic, „era ţinut pentru foamete, grindină şi pentru sănătatea oamenilor şi a vitelor. În legătură cu originea acestui post, se povesteşte că Sfinţii Petru şi Pavel ar fi […]
Astăzi, 17 iunie, o omagiem pe Elena Cuza, cunoscută şi sub numele de Elena Doamna. Personalitate marcantă a istoriei noastre din veacul al XIX-lea, femeia care a stat, la bine şi la rău, alături de Domnitorul Unirii – Alexandru Ioan Cuza, a avut legături strânse, afective şi nu numai, cu ţinutul Neamţ. Pe strada Ştefan […]
