Cei patru sfinţi creştini celebraţi în zilele de 10 (sfântul mucenic Timofte), 11 (sfântul apostol Vartolomeu), 12 (preacuviosul Onufrie) şi 14 (sfântul proroc Elisei) sunt numiţi, în Calendarul popular, Sfinţii Mărunţi. Aceştia ar fi responsabili cu împârguirea şi coacerea la timp a lanurilor de grâu. Pe măsură ce timpul calendaristic pe stilul vechi rămânea an de an în urmă faţă de timpul astronomic exact, atribuţiile de altădată ale sfinţilor de a băga bob spicului de grâu şi de a fertiliza holdele semănate nu mai corespundeau cu stadiul de dezvoltare a cerealelor.

În felul acesta, importanţa calendaristică a acestor sfinţi s-a diminuat treptat, devenind mai puţin însemnaţi pentru aprecierea şi planificarea timpului. Fără să-i uite, poporul i-a făcut răspunzători de provocarea unor fenomene meteorologice negative care apar frecvent în luna iunie: grindina, vijeliile, furtunile şi ploile torenţiale.