CARTEA ZILEI DE LA „NONA”- „AŞEZAREA DIN SECOLELE VI-IX DE LA IZVOARE-BAHNA”, DE IOAN MITREA

Lucrarea, comandată de Complexul Muzeal judeţean Neamţ, a văzut lumina tiparului la Editura „Nona” în anul 1998. Este semnată de arheologul şi muzeograful Ioan Mitrea şi face parte din colecţia Bibliotheca MEMORIAE ANTIQUITATIS IV.

În ansamblul cercetărilor arheologice din spaţiul est-carpatic, privind epoca etnogenezei românilor, cele de la IZVOARE – BAHNA ocupă un loc important, contribuind atât la cunoaşterea culturii autohtone din secolele VI-VII, cât mai ales la definirea civilizaţiei vechi româneşti din secolele VIII – IX.

Totul a pornit, afirmă autorul, arheologul Ioan Mitrea, undeva pe la mijlocul veacului trecut, când, „sub îndrumarea regretatului Profesor univ. dr. doc. Ion Nestor, membru corespondent al Academiei, întemeietorul arheologiei epocii formării limbii şi poporului român, şi a Academicianului Mircea Petrescu-Dâmboviţa, s-a format un grup de arheologi care şi-au dedicat activitatea cercetării arheologice în spaţiul est-carpatic al României privind, cu deosebire, epoca secolelor IV-X.

Rezultatele cercetărilor arheologice efectuate de acest grup de arheologi, într-un număr mare de obiective, îndeosebi aşezări, au fost valorificate într-un set apreciabil de rapoarte de cercetare arheologică, articole, studii şi lucrări monografice, contribuind astfel la cunoaşterea realităţilor istorico-arheologice, din spaţiul şi timpul la care ne-am referit.

Între cercetările de mai mare amploare, din spaţiul est-carpatic, se înscriu şi cele efectuate, între anii 1971-1984, la Izvoare-Bahna, judeţul Neamţ, unde a fost dezvelită o întinsă aşezare, din secolele VI-IX, care face obiectul lucrării de faţă.

Fără a anticipa importanţa descoperirilor arheologice de la Izvoare-Bahna, ne mulţumim să semnalăm semnificaţia continuităţii de viaţă în aceeaşi vatră de sat, vreme de aproape patru secole, realitate arheologică ce conferă aşezării de care ne ocupăm un loc aparte.”

Mai menţionăm că pe coperta primă a cărţii sunt ilustrate două dintre obiectele de valoare descoperite în arealul prezentat în ampla lucrare ştiinţifică: vas aparţinând culturii vechi româneşti şi cercel de tip bizantin, din secolele VIII-IX.