Ne aflăm în faţa unei cărţi excepţionale, un adevărat eveniment, chiar dacă despre acea epocă au mai scris şi alţi critici şi is­torici literari, de-ar fi să-i amintim doar pe Alexandru Piru (“Panorama deceniului literar românesc 1940- 1950”), I. Negoitescu (“Scriitori contemporani”), Marian Popa (“Istoria literaturii române de azi pe mâine”), Ana Selejan (“Literatura română în totalitarism”)

De pe coperta IV aflăm că “autorul îşi propune să reconstituie, parţial, dinamica literaturii noastre dintr-o vreme tulbure…, perioada de după Al Doilea Război Mondial, cînd în România, ca şi în întregul Est European, s-a instalat dictatura comunistă.”

Pentru cei care urmăresc permanent presa lite­rară, titlul cărţii pe care o prezentăm acum nu este o noutate. El titrează rubrica pe care criticul literar, pro­fesorul Vasile Spiridon, o onorează lună de lună, de câţiva ani buni, în revista de cultură “Ateneu”.

Acum, autorul şi-a propus, în mod pre­meditat, să elaboreze o lucrare omogenă despre cea mai întunecată perioadă din istoria literaturii române – aproape o jumătate de secol – cu repercusiuni deloc be­nefice pentru mulţi ani care i-au urmat.

Cartea lui Vasile Spiridon este valoroasă din mai multe puncte de vedere: oferă cititomlui avizat, mai puţin sau celui deloc cunoscător al evoluţiei lite­raturii române din a doua jumătate a secolului al XX- lea, o imagine aproape fidelă. Celui care vrea să apro­fundeze subiectul, i se oferă o bibliografie deosebit de valoroasă, dacă avem în vedere lucrările citate şi co­mentate, bibliografie care deşi nu este evidenţiată într- un capitol separat (probabil autorul are în vedere acest lucru la finalul ultimului volum), face din această primă carte o lucrare de referinţă atât pentru începători (studenţi ai facultăţilor cu profil umanist) cât şi pentru specialiştii în domeniu: formula adoptată de autor este una care nu abuzează de o prezentare teoretică, seacă a ideilor, acesteia fiindu-i preferată punerea în discuţie a unor lucrări ce servesc scopului propus, prin folosi­rea citatului numai atât cât este necesar şi, mai ales, pentru a incita la lectură, concluziile fiind succint pre­zentate sau lăsate în seama cititorului;. Nu în ultimul rând, se evidenţiază o limbă română literară, fără cusur dacă trecem cu vederea cele câteva construcţii lexicale proprii autorului, uneori aproape paralel alcătuite cu normele limbii.

Atât pentru trăitorii din epoca la care se fac refe­riri, câţi au mai rămas, dar mai ales pentru cei care s-au născut în ultimii ani ai secolului al XX-lea, cartea lui Vasile Spiridon este una care are menirea de a spori intensitatea luminii reflectorului îndreptat asupra literaturii române din perioada «obsedantului dece­niu», oferindu-ne deocamdată doar o parte a unei imagini cutremurătoare în ansamblul ei şi care, suntem siguri, va fi completată cu volumele următoare, pentru a o reda în toată complexitatea ei.

“Perna cu ace”, volumul I, a apărut la Editura “Timpul”, Iaşi, 2004.

***

VASILE SPIRIDON

S-a născut pe 14 februarie 1958 la Căciuleşti, comuna Girov, județul Neamţ. A absolvit Facultatea de Filologie (secţia Franceză – Română) a Universităţii din Bucureşti.

Debutul publicistic în „Suplimentul literar-artistic al Scânteii tineretului“, nr. 26/01.07.1989, cu eseul critic Heliotropul soarelui negru la Eminescu şi Nerval.

Este autor al cărților Cuprinderi (eseuri critice), Bucureşti, Ed. ALL, 1993; Nichita Stănescu. Monografie, Braşov, Ed. Aula, 2003; Viziunile „învinsului de profesie“ Nichita (Cosmicitate în lirica stănesciană), Iaşi, Ed. Timpul, 2003; Perna cu ace, I (Din vremea „obsedantului deceniu“), Iaşi, Ed. Timpul, 2004; Gellu Naum. Monografie, Braşov, Editura Aula, 2005; Înscrierea pe orbită. O cronică a prozei contemporane, Iaşi, Ed. Timpul, 2008, „La mijloc de Rău şi Bun“. Identitate spirituală românească, în diacronie, Iaşi, Ed. Timpul, 2008; Apărarea şi ilustrarea poeziei, Iaşi, Ed. Timpul, 2009.

Membru al Uniunii Scriitorilor din România, semnează studii, eseuri, cronici literare, recenzii, articole, traduceri (din limba franceză) în cele mai importante reviste literare din ţară (peste 700 de apariţii publicistice): „Ateneu“, „Convorbiri literare“, „Hyperion“, „Conta“, „Poesis“, „Caiete critice“ ş.a. (la primele patru dintre aceste reviste deţin rubrici permanente). Participă activ la sesiuni de comunicări ştiinţifice universitare, la zile şi colocvii ale revistelor literare şi culturale, la mese rotunde, dezbateri, lansări și prezentări de carte. De asemenea, face parte din importante jurii naționale și internaţionale pentru decernarea premiilor literare.

A obţinut premii literare naționale și internaționale pentru critică și istorie literară.

Printre cele mai importante, enumerăm aici: Premiul I, al Uniunii Scriitorilor din România, la Concursul naţional de poezie şi interpretare critică a operei eminesciene „Porni Luceafărul…” (Botoşani, 1991); Premiul pentru Critică al revistei „Convorbiri literare” pe anul 2005 (Iaşi); Premiul revistei „Hyperion” pentru volumul Perna cu ace, I (Botoşani, 2005); Premiul Asociaţiei Teatrului Folcloric din România şi Republica Moldova (Piatra-Neamţ, 2005); Premiul pentru Istorie, Teorie şi Critică literară pentru volumul Perna cu ace, I, la Salonul internaţional de Carte de la Constanţa (2005); „Trofeul Nichita Stănescu”, pentru contribuţia la afirmarea artei, culturii româneşti şi sprijinul acordat acţiunilor legate de păstrarea memoriei poetului (Ploieşti, 2007);  Premiul pentru Critică literară la Festivalul Internațional de Poezie „Nichita Stănescu”. Ediția a XXII-a, Ploiești, 2010.

În prezent, este profesor univ. dr. la Facultatea de Litere a Universităţii „Vasile Alecsandri“ din Bacău și conducător de doctorat la Universitatea „Ștefan cel Mare“ din Suceava. Între 1996 – 1999 a fost lector de „Limba şi literatura română“ la Universitatea „Michel de Montaigne“ din Bordeaux, Franţa.

Surse citate: Constantin Tomșa, “Împătimit de lectură”, vol. III, Editura “Crigarux”, Piatra-Neamț, 2006; http://uniuneascriitorilorfilialaiasi.ro/spiridon-vasile/.