Lucrarea, trudă temeinică a lui Constantin Bostan, este, așa cum frumos grăiește profesorul Constantin Tomșa “una inedită dinmai multe puncte de vedere: este un jurnal şi nu este, sau nu este numai jurnal, e un epistolar dar nu numai, e o carte de memorii/amintiri cu inserţii documentare, mai ales în partea de note, este una din aceste specii, dar şi toate la un loc. O combinare fericită, inspirată a acestor modalităţi de prezentare a unei realităţi dintr-o perioadă istorică.”

Îngrijind această ediție, Con­stantin Bostan, pe baza unei stăruitoare munci de cer­cetare, cu ştiinţa bine însuşită a unei astfel de între­prinderi şi dând dovadă de o acribie ieşită din comun, a reușit să dea publicului cititor o carte impresionantă prin conţinutul ei documentar.

Cartea de faţă este o carte de autor. “A fost scrisă de G. T. Kirileanu, dar nu în forma în care se prezintă acum cititorului. Ea nu a fost gândită în această formă, nu s-a păstrat într-un manuscris integral pe care auto­rul nu a putut sau nu a vrut să-l publice în timpul vie­ţii. Ea a fost gândită şi alcătuită (cred că acesta este termenul cel mai potrivit) în această formă de către Constantin Bostan pe baza unor însemnări, a unor scrisori, unele dintre acestea aparent fără importanţă, a unor documente folosite toate de cel care şi-a propus să refacă, după propria-i mărturisire, un ansamblu, ajungînd să realizeze o carte straşnică ce i-ar fi plăcut şi marelui cărturar, cel care de-a lungul vieţii sale s-a bucurat de recunoaştere şi preţuire ale strădaniilor sale în domeniul vieţii culturale dar care a şi înfruntat vici­situdinile celor trei dictaturi sub care i-a fost dat să trăiască în ultimii treizeci de ani ai vieţii.” (Constantin Tomșa)

Așa cum ne îndeamnă profesorul Constantin Tomșa, autorul unei excelente referințe critice asupra lucrării de față (“Sub trei regi și trei dictaturi” din volumul  “Împătimit de lectură”, vol. III, Editura “Crigarux”, Piatra-Neamț, 2006),  “cartea trebuie supusă la o răbdătoare lectură şi, la finalul acestui volum, cel care va fi ascultat acest sfat inclus în cuvîntul înainte va fi mai bogat în ceea ce priveşte cunoştinţele despre condiţiile în care s-a format o mare personalitate în ultimul sfert al veacului al XlX-lea, şi despre activitatea sa în primii 16 ani ai secolului recent încheiat. Cititorul va afla informaţii preţioase, unele inedite, despre oamenii politici şi de cultură ai vremii, oameni cu care G.T. Kirileanu a venit în contact, va reuși să-și completeze/ formeze/ schimbe imaginea despre viaţa politică, culturală, so­cială şi economică a României pe o perioadă de mai mult de patru decenii (1872-1916).”

Gheorghe Teodorescu Kirileanu, născut la 13/25 martie 1872, în satul Holda, comuna Broşteni, “care a aparţinut de-a lungul anilor când judeţului Suceava când judeţului Neamţ” (Constantin Tomșa dixit) este cărturarul şcolit în comuna natală, apoi la Fălticeni, la Piatra-Neamţ, la Iaşi, după care vre­melnic, a ocupat diferite funcţii în administraţie, apoi custode al Bibliotecii Universitare din Iaşi (1897- 1900), profesor de limba şi literatura română la un li­ceu particular din Iaşi şi a dat lecţii particulare în fa­milia Caradja de la Grumăzeşti-Neamţ, iar din 1905, timp de trei decenii, a lucrat în serviciul Casei Regale pînă în 1935 cînd din cauza dizgraţiei Regelui Carol II a plecat din acest serviciu, după cum singur menţi­onează, “retrăgîndu-mă la Piatra-Neamţ să-mi petrec batrîneţele între cărţile mele, pe malul mamei Bistriţa, în orizontul copilăriei mele”, unde a trăit până în anul 1960, vremea trecerii în eternitate.

Sursă de documentare: Constantin Tomșa –“Împătimit de lectură”, vol. III, Editura “Crigarux”, Piatra-Neamț, 2006.