CREDINŢE, MITURI ŞI LEGENDE STRĂVECHI ALE ROMÂNILOR DE ALTĂDATĂ – DE CÂND E TOACA (ALTĂ VERSIUNE DESPRE CORABIA LUI NOE)

Din lucrarea Elenei Niculiţă-Voronca, „DATINILE ŞI CREDINŢELE POPORULUI ROMÂN – adunate şi aşezate în ordine mitologică” – gândită şi realizată acum un veac –, desprindem astăzi mitul „DE CÂND E TOACA”, legendă culeasă de la un anume Grigoraşciuc din satul Mahala de lângă Cernăuţi. Elena Niculiţă-Voronca a fost o scriitoare şi folcloristă originară din Nordul […]

SĂRBĂTORI POPULARE ROMÂNEȘTI – ISPASUL SAU PAȘTELE CAILOR

Prin Ţara Oaşului, vinerea dinaintea Înălţării Domnului era numită Vinerea de Ispas. Era momentul în care, în zori, patru-cinci fete mari, însoţite de o babă atoateştiutoare, se duceau într-o pădure având asupra lor pălincă, vin, apă sfinţită, plăcintă, ouă roşii de la Paşti şi o drâmbă. În pădure, fetele se dezbrăcau în pielea goală şi […]

OBICEIURI ȘI TRADIȚII ROMÂNEȘTI – CU MIELUL DE SFÂNTUL GHEORGHE

Din cartea hâtrului rapsod popular, regretatul Nicolae Popa – „Lumea satului. Târpeștiul de altădată” (Editura „Nona”, Piatra-Neamț, 1998) – am desprins un obicei strămoșesc practicat în ziua de Sfântul Gheorghe, atunci când această sărbătoare urma celor Pascale – Cu mielul de Sfântul Gheorghe. „Dacă se-ntâmpla să fie,Sfântul Gheorghe-n sărbători,Flăcăii mergeau cu mielul, la popă şi […]

SĂRBĂTORILE ROMÂNILOR DE ALTĂDATĂ – TODORUSALE

Sărbătoarea Todorusalelor făcea parte din acea lume considerată primitivă de mulţi, dar care fascinează pe tot atât de mulţi. Ea este în strânsă legătură cu Paştele, căzând întotdeauna la 24 de zile după Paşti, împărţind în două părţi perfect egale perioada dintre Paşti şi Rusalii, numindu-se de aceea şi Strat de Rusalii. Cuvântul „strat” este, […]

CREDINȚE POPULARE ROMÂNEȘTI ARHAICE – RĂPOTINUL ȚESTELOR

Marțea a treia de după ziua de Paște mai era cunoscută, în vechime, și sub numele de Răpotinul țestelor. Sub denumirea aceasta exotică se ascunde o sărbătoare străveche din ciclul postpascal, sărbătoare cunoscută mai ales în sudul României şi sub alte denumiri, precum: Ropotimul, Repotinii, Cerina sau Ziua ţestelor. Cuvântul „repotin” ar proveni din latinescul […]

TRADIȚII, OBICEIURI ȘI CREDINȚE POPULARE ALE ROMÂNILOR DE ALTĂDATĂ – HORA DE PAȘTI

Am selectat pentru astăzi o tradiție a românilor din timpul sărbătorilor pascale – hora de Paști. O vom afla prin cuvintele așternute pe hârtie (în cartea “Lumea satului – Târpeștii de altădată”, Editura “Nona”, Piatra-Neamț, 1998) de Nicolae Popa, vestitul meșter și rapsod popular din Târpești, cel care ne transmite peste timp, în versuri, imaginea […]

ȘTIAȚI CĂ?

Ițarii reprezintă îmbrăcămintea specifică pentru bărbați, de mare simplitate și vechime. Două bucăți de postav formează cracii, iar pava pătrată îi unește în partea de sus, alcătuind turul. O sfoară se trece prin îndoitura de sus a cracilor, care rămân separați. Lungimea lor variază între 1 și 2 m, după destinație și bunul plac al […]

ȘTIAȚI CĂ?

Încălțămintea femeilor din zona Neamț înregistrează schimbări profunde. Opinca tradițională și specifică portului popular este înlocuită cu încălțămintea de proveniență orășenească, încă din secolul trecut. Prin simplitatea lor, opincile reprezintă cele mai arhaice forme de încălțăminte ajunse la noi prin puterea tradiției. În zona Neamț, s-a purtat opinca din piele de vită sau de porc, […]

SĂRBĂTORI POPULARE ROMÂNEŞTI – ZIUA DE ARMINDENI (1 MAI)

Pe vremuri, ziua de 1 mai era aşteptată cu mare bucurie, conotaţia muncitorească apărând de aproximativ un secol. Pe lângă denumirile cele mai cunoscute de Arminden, Armindeni sau Armindul, sărbătoarea se mai numea şi Maiul, Băui sau Păui. Denumirea „Arminden” provine din cuvântul slav ierminden, care nu însemna altceva decât „Ziua Sfântului Irimia”. În ajunul […]

ȘTIAȚI CĂ?

Traista, deși este o componentă propriu-zisă a costumului popular, este socotită totuși piesă de port, întrebuințată zilnic, atât de femei cât și de bărbați. Folosită la transportul diferitelor produse, din cele mai vechi timpuri și până astăzi, ea are forma unui sac de dimensiuni variabile, cu baieră pentru agățat. Traista se face dintr-o țesătură de […]

CREDINŢE POPULARE ROMÂNEŞTI – LEGATUL PLOILOR, MANA VACILOR

Pentru astăzi ne-am propus a vă descreţi frunţile apelând la două scurte texte ale preotului Gheorghe Verşescu, culese din cartea semnată de domnia sa, „Monografia comunei Tarcău, judeţul Neamţ”. Lucrarea cu pricina a fost editată pentru prima dată în anul 1942 la Tipografia Românească „Gheorghe Asachi”, Societate Cooperatistă, Piatra-Neamţ. În anul 2005, Editura „Nona” şi-a […]

ȘTIAȚI CĂ?

În Neamț, casa veche este numită bordei și reprezintă locuința care menține arhaice trăsături constructive și morfo-structurale. Deși bordeiul, în accepțiunea locală, desemnează în general, o locuință de suprafață cu dimensiuni reduse, de obicei monocelulară, aceasta nu înseamnă că pe aceste meleaguri nu au existat și locuințe semiîngropate a căror vechime este atestată încă din […]

SĂRBĂTORI POPULARE ROMÂNEŞTI – PAŞTELE BLAJINILOR

În calendarul popular, ziua a opta de după Paşti se numeşte Lunea Morţilor sau Paştele Morţilor, zi în care, pe vremuri, se înălţau rugăciuni şi se făceau sacrificii la mormintele tuturor morţilor din familie. Prin Basarabia, acest fapt este încă o realitate vie, Paştele Blajinilor ţinându-se aici în Duminica Tomii sau în ziua următoare. Se […]

ȘTIAȚI CĂ?

Cele mai simple podoabe de cap, atât pentru femei cât și pentru bărbați, sunt alcătuite din mărgele și penaj, cele mai complicate din metal și os.Podoabele din mărgele de lemn, os, ceramică sau sticlă sunt extrem de variate. Ele împodobesc pălăria și căciula țăranului român în costumul de sărbătoare. La pălărie, flăcăii aplică ,,vîrste” (fâșii) […]

ȘTIAȚI CĂ?

Caracteristica esențială a ceramicii negre – culoarea – este determinată de modul de ardere a vaselor. Arderea este de tip reducător, adică se realizează în condiții în care oxigenul nu poate pătrunde într-un triaj suficient pentru a asigura o oxidare completă.Categoriile de vase negre sunt variate: oale, cănițe, strachini sau alte vase de lut de […]

SĂRBĂTORILE CREȘTINE ALE ROMÂNILOR – IZVORUL TĂMĂDURII

Sărbătoarea se mai numeşte şi Fântăniţa sau Vinerea Scumpă. Întotdeauna se ţine într-o zi de vineri. Nu întâmplător, această zi, exceptând duminica, era socotită de români, după creştinare, cea mai importantă a săptămânii. Personificată într-o bătrână bună, adesea sfântă, Vinerea era considerată protectoarea femeilor căsă¬torite, ajutându-le la naştere, la căsătoria fetelor şi purtând de grijă […]

SĂRBĂTORI ALE POPORULUI ROMÂN – SFÂNTUL GHEORGHE

Sfântul Gheorghe este unul dintre cei mai îndrăgiţi sfinţi ai românilor. Născut la Beirut, în Liban, din părinţi foarte bogaţi, copilul Gheorghe era nespus de frumos la chip, în tinereţe fiind ostaş în armata împăratului roman Diocleţian. Deoarece a luat apărarea creştinilor, într-o vreme de mari persecuţii împotriva acestora, i s-a tăiat capul pe 23 […]

DIN CULTURA ŞI TRADIŢIILE POPULARE ROMÂNEŞTI – DESPRE PLUTĂRITUL DE PE BISTRIŢA

Săptămâna trecută vă prezentam câteva generalități despre meșteșugul plutăritului din urmă cu două veacuri. Astfel, am putut afla împreună și cum era construită o plută.Pentru astăzi, îl luăm martor pe învățătorul și cărturarul Teoctist Galinescu, din Hangu, cel care are pregătită în tolba sa cu amintiri câteva întâmplări povestite de un înaintaș de-al său. Totodată, […]

DIN CULTURA ȘI TRADIȚIILE POPULARE ROMÂNEȘTI – SĂPTĂMÂNA LUMINATĂ

Prin popor se povesteşte că Domnul Iisus, înviind din morți în ajunul acestei săptămâni, a luminat toată lumea. Pe de altă parte, tot poporul este cel care explică denumirea acestei săptămâni deosebite prin faptul că acum „toate se luminează, adică încep să înflorească și să se înnoiască”. Evident, mai toate zilele săptămânii sunt serbate, două […]

DIN CULTURA ȘI TRADIȚIILE POPULARE ROMÂNEȘTI – PAȘTELE DE ALTĂDATĂ. NOAPTEA ÎNVIERII.

Pentru oamenii de altădată, unul din momentele trăite cu cea mai mare intensitate era Noaptea Sfântă a Învierii, în noaptea aceasta desfăşurându-se o mulţime de datini şi obiceiuri mai mult sau mai puţin legate de învierea Domnului. Se considera că după o perioadă de degradare a timpului, de instaurarea chiar a haosului atunci când trupul […]

ȘTIAȚI CĂ?

Biserica este cea mai veche , mai importantă și mai frumoasă construcție de interes comunitar, în jurul căreia s-au format pricipalele edificii culturale și sociale.Bisericile de lemn fac parte din categoria formelor arhaice ale cultului creștin, a căror vechime este atașată în documentele istorice, încă din secolul al XIV-lea. Acestea menționează că bisericile trainice din […]

ȘTIAȚI CĂ?

De Paști în Moldova se face pască , frumos ornamentată prin împletituri și ornamente suprapuse. În zona Teleorman, de exemplu, există o întreagă suită de pâini rituale mai mult sau mai puțin ornate, care se dau la anumite ocazii. Astfel sunt colacii pentru mireasă, pentru ,,băiat” –mire, apoi ,,căpețele„ ce însoțesc prescura sau ofranda pentru […]

ȘTIAȚI CĂ?

Încondeierea ouălor ocupă un loc deosebit în arta populară românească. În ceea ce privește vechimea obiceiului încondeierii ouălor, este neîndoios că a fost cunoscut și practicat la români din cele mai vechi timpuri, continuându-se până în zilele noastre în întreaga țară, dar fiind viu mai cu seamă într-o serie de zone etnografice din arcul Carpaților, […]

DIN CULTURA ȘI TRADIȚIILE POPULARE ROMÂNEȘTI – VINEREA MARE ȘI MIELUL DE PAȘTI

În comunităţile tradiţionale se considera că Vinerea Mare deschide un timp al haosului şi întunericului, oamenii rămânând astfel fără protecţie divină. Se spunea că Vinerea Mare ar echivala cu 12 vineri obişnuite, denumirea Vinerea Seacă fiind explicată prin postul negru pe care mulţi oameni obişnuiau să-l ţină acum. Cei care aveau bube, obişnuiau ca acum, […]

DIN CULTURA ȘI TRADIȚIILE POPULARE ROMÂNEȘTI – JOIA MARE

În vechime, ziua de joi era serbată în fiecare săptămână ca o zi de duminică, la romani joia fiind închinată lui Jupiter, zeul cerului. Nu întâmplător, joia era dedicată cultului şi odihnei, în Maramureş joia făcându-se până astăzi nunţi. Ne putem închipui ce importanţă are ziua de joi, aducându-ne aminte de cele nouă joi de […]

ȘTIAȚI CĂ?

În seria creațiilor artistice țărănești, un loc bine precizat îl au și obiectele din metal. Arta prelucrării artistice a metalului nu se reduce la bijuterii sau podoabe de costum. Nu există produs de fier-forjat indiferent de destinația lui: unealtă, obiect de uz, simplă garnitură – fără ca un adaos decorativ să nu-și facă apariția pe […]

ȘTIAȚI CĂ?

Prin caracteristicile sale, xilogravura populară de la Hașdate –singurul centru cunoscut în care s-au lucrat în trecut la noi în țară tablouri cu tipar de lemn – reprezintă un gen de artă țărănească. Acesta nu numai datorită faptului că a fost practicată exclusiv de meșteri săteni, ci și prin aceea că ea corespunde mentalității țărănimii […]

LEGENDA CUCULUI, VARIANTĂ AFLATĂ DE LA ETNOLOGUL SIMION FLOREA MARIAN

După cum bine știți, primăvara, anotimpul renașterii întregii naturi, peste tot, prin lunci, văi, poiene, avem parte de concertul dat de diverse păsări autohtone ori sosite de prin alte zări. În credința populară românească, în perioada cuprinsă între Buna Vestire (25 martie) și Sărbătoarea Sânzienelor (24 iunie), în pădure se aude cântecul cucului. Mai zilele […]

ȘTIAȚI CĂ?

Catrința este una dintre cele mai simple piese de port , formată dintr-o țesătură dreaptă, dreptunghiulară, de culoare închisă, cu care femeia își înfășura trupul de brâu în jos, suprapunând capetele în față.În zona Neamț ca și în alte zone moldovenești putem urmări evoluția catrinței. Cea mai veche catrință întâlnită de noi în satele Cândești […]

DIN CULTURA ȘI TRADIȚIILE POPULARE ALE ROMÂNILOR – SĂPTĂMÂNA MARE, SĂPTĂMÂNA PATIMILOR

Alături de prima săptămână a Postului Mare, această săptămână avea o importanţă deosebită pentru comunităţile arhaice, oamenii trăind acum într-un timp mult mai purificat, aproape sacru, din moment ce, din punct de vedere bisericesc, Săptămâna Mare sau Săptă­mâna Patimilor aparţinea Sărbătorii Paştelui. Potrivit Sfân­tului Ioan Chrisostomos „această săptămână se numeşte «mare» nu pentru că zilele […]

SĂRBĂTORILE POPORULUI ROMÂN – DUMINICA FLORIILOR

În şirul sărbătorilor populare de primăvară, una care bucură sufletul ţăranului român este Duminica Floriilor, bucuria fiind cu atât mai mare cu cât sărbătoarea aceasta vesteşte apropierea sfârşitului Postului Mare şi, mai ales, învierea Domnului Hristos.Salcia sau răchita, simboluri ale regenerării şi nemuririi, rămân şi azi elementele esenţiale ale sărbătorii Floriilor; se crede despre salcie […]

DIN CALENDARUL POPORULUI ROMÂN – ZILELE SĂPTĂMÂNII: DUMINICĂ

Încheiem astăzi ciclul de șapte episoade închinat semnificației zilelor săptămânii. Am luat drept ghid, în această incursiune lucrarea etnologului și folcloristului Ion Ghinoiu, “Mică enciclopedie de tradiții românești” (Editura “Agora”, București, 2008). DUMINICĂZi a săptămânii care poartă un nume creştin (Dies Dominica – Ziua Domnului), dedicată celui mai îndrăgit astru de către pământeni, Soarelui. Este […]

DIN CALENDARUL POPORULUI ROMÂN – ZILELE SĂPTĂMÂNII: SÂMBĂTĂ

Din nou călăuză ne va fi folcloristul Ion Ghinoiu, pe cărarea pe care pășim în aflarea semnificațiilor populare ale zilelor săptămânii. În cartea sa, “Mică enciclopedie de tradiții românești” (Editura “Agora”, București, 2008), ziua de astăzi este descrisă așa:“Sâmbăta, ziua Zeului şi a planetei Saturn. Personificarea ultimei zile a săptămânii dedicată de romani Zeului şi […]

ASTĂZI, CONFORM CALENDARULUI POPULAR, ESTE SÂMBĂTA LUI LAZĂR

Săptămâna dinaintea Floriilor este numită Săptămâna Floriilor. Sâmbăta acestei săptămâni, ca orice sâmbătă din preajma marilor sărbători aşezate la praguri de timp, stă sub semnul morţilor şi al strămoşilor. În această zi, numită Sâmbăta Floriilor sau Sâmbăta lui Lazăr, se practica datina Lăzărelului, practică care amintea de un străvechi zeu al vegetaţiei ce murea şi […]

DIN CREDINȚELE ȘI PRACTICILE POPULARE ROMÂNEȘTI – 11 APRILIE, ZIUA DINȚILOR

În a sa carte, “Timpul sacru – Sărbătorile de altădată” (Editura Fundației Academice AXIS, Iași, 2006), etnologul ieșean Marcel Lutic ne transmite:“Ziua de 11 aprilie era numită altădată Ziua Dinţilor, sfântul comemorat acum, Mucenicul Antipa, fiind socotit tămăduitorul durerilor de dinţi şi de măsele. În consecinţă, cei care nu-şi doreau să aibă probleme cu dinţii […]

DIN CALENDARUL POPORULUI ROMÂN – ZILELE SĂPTĂMÂNII: VINERI

Din nou călăuză ne va fi folcloristul Ion Ghinoiu, pe cărarea pe care pășim în aflarea semnificațiilor populare ale zilelor săptămânii. În cartea sa, “Mică enciclopedie de tradiții românești” (Editura “Agora”, București, 2008), ziua de vineri este este descrisă așa: „Vineri, personificare feminină a celei de a cincea zi a săptămânii, dedicată de romani zeiţei […]

MEȘTEȘUGURILE ÎNAINTAȘILOR NOȘTRI – ȚESUTUL

Centrul pentru Cultură și Arte ”Carmen Saeculare” Neamț continuă și astăzi periplul virtual în viața de zi cu zi a strămoșilor noștri, în lumea plină de farmec a meșteșugurilor populare.Luăm drept îndrumător lucrare a reputatului etnolog Romulus Vulcănescu intitulată “ETNOGRAFIA: știința culturii populare”. Meșteșuguri – Ţesutul. Îmbrăcămintea populară.Pe teritoriul patriei noastre, încă din comuna primitivă, […]

ȘTIAȚI CĂ?

Un alt domeniu interesant al artei noastre populare este acela al prelucrării artistice a produselor din caș și cocă.Ca parte integrantă a patrimoniului artistic popular, formele plastice despre care vorbim s-au născut și au evoluat pe teritoriul României ca produse ale capacității creatoare a țăranului nostru, în scopul înfrumusețării lucrurilor înconjurătoare, al practicării unor rituri […]

DIN CALENDARUL POPORULUI ROMÂN – ZILELE SĂPTĂMÂNII: JOI

Continuăm demersul nostru de a afla semnificațiile populare ale zilelor săptămânii. În cartea sa, “Mică enciclopedie de tradiții românești” (Editura “Agora”, București, 2008), folcloristul Ion Ghinoiu descrie ziua de joi astfel:“Personificarea celei de a patra zile a săptămânii, dedicată de romani Zeului și a planetei Jupiter, este Joi. În credințele populare, Sfânta Joi este o […]

DIN CALENDARUL POPORULUI ROMÂN – ZILELE SĂPTĂMÂNII: MIERCURI

Din nou călăuză ne va fi folcloristul Ion Ghinoiu, pe cărarea pe care pășim în aflarea semnificațiilor populare ale zilelor săptămânii. În cartea sa, “Mică enciclopedie de tradiții românești” (Editura “Agora”, București, 2008), ziua de miercuri este este descrisă așa:“Miercuri, ziua Zeului și a Planetei Mercur, este, în Calendarul poporului român, o personificare a timpului […]

DIN CALENDARUL POPORULUI ROMÂN – ZILELE SĂPTĂMÂNII: MARȚI

Astăzi îl luăm din nou drept călăuză pe folcloristul Ion Ghinoiu, în cel de al doilea episod dedicat semnificațiilor populare ale zilelor săptămânii în care să aflăm semnificația fiecărei zile a săptămânii, desprinsă din lucrarea “Mică enciclopedie de tradiții românești” (Editura “Agora”, București, 2008). Astfel, ziua de marți este prezentată așa:“Marți, personificare a zilei a […]

DIN CALENDARUL POPORULUI ROMÂN – ZILELE SĂPTĂMÂNII: LUNI

Începând de astăzi, luându-l drept călăuzitor pe etnologul și folcloristul Ion Ghinoiu, Centrul pentru Cultură și Arte “Carmen Saeculare” vă propune un ciclu de șapte episoade în care să aflăm semnificația fiecărei zile a săptămânii, semnificație desprinsă din credințele populare românești.În lucrarea semnată de Ion Ghinoiu, “Mică enciclopedie de tradiții românești” (Editura “Agora”, București, 2008), […]