PRACTICI POPULARE – POMANA

Pomenile date de o persoană înainte de a muri sau, după moarte, de o rudă apropiată a acesteia, sunt ofrandele (jertfele, sacrificiile) de care va beneficia în lumea de dincolo. Acestea se dau în anumite momente ale ceremonialului funerar: în zilele care preced înmormântarea, la înmormântare, la şase săptămâni, la plecarea sufletului, şi, după înmormântare, […]

PRACTICI ŞI CREDINŢE POPULARE – SPARGEREA RITUALĂ A OALEI

Cel mai cunoscut substitut ritual al omului, atestat din neolitic până astăzi, este vasul ceramic, în special oala. Aceasta se naşte din modelarea lutului şi redevine ceea ce a fost, pământ, printr-o moarte violentă, spargerea rituală. Animată cu viaţă prin ardere în cuptor, oala este un important agent ritual manipulat de persoane iniţiate: vrăjitoare, moaşă, […]

CREDINŢE POPULARE – PASĂREA-SUFLET

Pasărea-suflet este o reprezentare plastică a sufletului mortului pe stâlpii şi pe crucile din unele cimitire, redată în întregime sau parţial, prin cioplire, traforare şi pictură. La confluenţa Jiului cu Dunărea, pasărea sculptată, traforată sau pictată pe cruce este redată în zbor descendent, orientată spre pântecele Pământului, reşedinţa zeiţei-mamă neolitice. Dar, în cele mai multe […]

CREDINŢE POPULARE – IAMA, ZEIŢĂ A MORŢII

În Panteonul românesc „Iama” este o reprezentare mitică identificată cu Yamma, zeul indian al morţilor. În Sudul României expresia „a da iama” în păsări, animale, holde etc. înseamnă a muri. Deosebirea dintre zeul carpato-dunărean şi cel indian este minoră: la indieni ia sufletele oamenilor, iar la români, viaţa plantelor şi a necuvântătoarelor. La români, pasărea […]

PRACTICI POPULARE – MĂTCUŢATUL FETELOR

Legământul încheiat până la moarte între fete este numit, în Banat, Mătcuţatul Fetelor. Ceremonia se desfăşoară în casă, în jurul unei mese, sau în grădină, în jurul unui pom fructifer, de obicei un măr înflorit. În cazul în care legământul se face în casă, acesta cuprinde următoarele secvenţe: înţelegerea între fetele care doresc să se […]

Miezul Păresimilor sau Alesul Ouălor

Ziua de miercuri din mijlocul Postului de Paşti este numită, în Calendarul popular, Miezul Păresimilor sau Alesul Ouălor. în această zi gospodinele separau, la lumina lumânării, ouăle roditoare, bune pentru prăsilă, de cele fără rod, care urmau a fi vopsite sau încondeiate la Paşti. Cloştile puse pe ouă în ziua de Târnoase scoteau puii după […]

CREDINŢE ŞI PRACTICI POPULARE – LIMBA ŞI GURA DE COMUNICARE A CLOPOTULUI

Clopotul din aramă este o personificare a cărei limbă metalică imită glasul divinităţii, mângâie şi cheamă credincioşii la închinăciune, alungă şi îndepărtează duhurile malefice ale naturii. Spre deosebire de toaca de lemn, simbol al civilizaţiei neolitice a lemnului, clopotul este emblema divinităţilor solare indo-europene (epoca bronzului, epoca fierului) şi creştine. Cu glasul clopoţeilor legaţi la […]

PRACTICI ŞI CREDINŢE POPULARE – BĂTUTUL TOACEI

Practica magică prin care se obţine glasul divinităţii fitomorfe, prin lovirea ritmică cu unul sau două ciocane din lemn a unei scânduri de paltin, este cunoscută sub numele de Bătaia toacei sau Colindul cu toaca. În nord-vestul Transilvaniei feciorii şi copiii chemau prin sunetele toacei spiritele morţilor care îşi părăseau mormintele la Joimari pentru a […]

OBICEIURI POPULARE – VERGELUL FETELOR

Anul deschis de Revelion este un timp necunoscut, misterios. De aceea, oamenii încercau să afle prin diferite mijloace cât mai multe lucruri despre el: dacă le va aduce sănătate sau boală, bogăţie sau sărăcie, pace sau război. Un prilej favorabil era obiceiul Vergelul Fetelor, act de divinaţie pentru aflarea ursitei în serile şi nopţile marilor […]

PRIER, TIMP PRIELNIC HOLDELOR. CĂLCATUL URSULUI

Aprilie este luna a doua în calendarul vechi roman, cu începutul de an la 1 martie, şi luna a patra în calendarele iulian şi gregorian, cu începutul de an la 1 ianuarie. Numele popular al lunii, Prier, înseamnă timp favorabil, prielnic holdelor şi turmelor de vite. Prin nord-vestul Transilvaniei aprilie se numea şi Luna Taurului. […]

CREDINŢE ŞI PRACTICI POPULARE – FLUIERUL, INSTRUMENT DIVIN DE COMUNICARE

Cel mai vechi şi mai cunoscut instrument muzical al românilor a fost fluierul, un obiect cultic cu care sufletele oamenilor de aici comunicau cu lumea spiritelor de dincolo. Materialul etnografic, lingvistic şi arheologic confirmă ipoteza că, în vechime, fluierul se confecţiona dintr-un os al strămoşului, de unde ar fi rămas expresia populară fluierul piciorului, parte […]

OMAGIU ADUS MEMORIEI ACTORULUI CORNELIU-DAN BORCIA

Astăzi, 30 martie, Centrul pentru Cultură și Arte “Carmen Saeculare” Neamț omagiază memoria unei personalități artistice importante pentru ținutul Neamț – actorul Corneliu-Dan Borcia, cel care, a fost, în anii ‘90 ai veacului trecut, profesorul clasei de actorie din cadrul Școlii Populare de Artă Piatra-Neamț. CORNELIU-DAN BORCIA (30 martie 1943, Sibiu – 17 august 2014, […]

CREDINŢE POPULARE – BRÂNDUŞA, SIMBOL AL PRIMĂVERII

Pentru a marca deschiderea şi închiderea ciclului vegetal într-un an calendaristic prin înflorirea unei plante, românii au asimilat sub aceeaşi denumire două specii: brânduşa de primăvară  şi brânduşa de toamnă (sau ceapa ciorii). Prima înfloreşte primăvara şi vesteşte sfârşitul iernii, a doua înfloreşte toamna şi vesteşte începutul iernii. Singura asemănare dintre ele este culoarea liliachie […]

PRACTICI POPULARE – COCOŞUL, OROLOGIU PREISTORIC

Pentru a afla diferitele momente ale zilei şi ale nopţii oamenii observau pe cer Soarele şi Luna, stelele şi planetele. Din cauza timpului noros, aceşti aştri nu puteau fi observaţi întotdeauna, iar aprecierea poziţiei lor pe bolta cerească cu ochiul liber este aproximativă. Ca să le indice orele pe timpul nopţii, oamenii aveau nevoie de […]

CUCUL, OROLOGIU CALENDARISTIC

Dintre toate păsările care înfruntă rigorile iernilor specifice climatului temperat-continental sau care poposesc aici numai pentru vărat, cucul ocupă un loc privilegiat. În ornitologia românească nu există o altă pasăre căreia poporul să-i fi dedicat atâtea legende, poveşti, cântece şi proverbe. Cucul nu este o pasăre cântătoare şi nici nu încântă prin coloritul penelor sale. […]

CALENDAR POPULAR – BUNA VESTIRE. ZIUA CUCULUI.

Buna Vestire sau Blagoveştenia este ziua când Biserica creştină prăznuieşte vestea adusă Fecioarei Maria de Arhanghelul Gavril că va naşte Fiul fără înaintaşi, Iisus Hristos. Sărbătoarea, situată în imediata apropiere a echinocţiului de primăvară, când sosesc rândunelele şi începe cucul a cânta, este numită în Calendarul popular şi Ziua Cucului. La Blagoveştenie se efectuau acte […]

PRACTICI ŞI CREDINŢE POPULARE – LUNA NOUĂ

Prima fază a Lunii, când astrul nopţii nu este vizibil cu ochiul liber, este numită Lună Nouă, Luna Tânără, Luna în Două Coarne sau Crai Nou. După două-trei seri fără lună apare în direcţia de unde apune Soarele o seceră subţire şi luminată care creşte noapte de noapte până la faza de Lună Plină. În […]

ŞTIMA APEI ŞI FIICELE SALE

Reprezentarea mitică feminină stăpână a apelor, care se face văzută şi simţită numai pe timp de noapte, este numită Ştima Apei. Aceasta ar fi o femeie rece care stă în apă, având nişte sâni imenşi pe care îi dă pe spate. Este înaltă şi îmbrăcată în alb. Poate să apară şi ca sirenă: jumătate femeie […]

OBICEIURI ŞI CREDINŢE LA SEMĂNAT

Timpul de semănat al plantelor era ales în trecut de oameni în raport de condiţiile climatice favorabile şi de o anume fază de creştere sau descreştere a Lunii pe cer: „Roadele care se fac în pământ, precum cartofii, să fie semănate la Lună Veche, adică atunci când e Luna plină, iar cele ce se fac […]

CREDINŢE POPULARE – ZIUA PEŞTELUI ŞI A ŞARPELUI

Timpul din preajma echinocţiului de primăvară era suficient de cald pentru casărbătoarea de Alexii (17 martie) se mai numea, local, Ziua Şarpelui, Ziua Peştelui şi Retezatul Stupilor (scoaterea din stupi a mierii neconsumate de albine pe timpul iernii). În această zi, când se zbate peştele în apă înainte de depunerea icrelor pentru înmulţire, pescarii nu […]

CREDINŢE POPULARE – CUMPĂNA ŞI RĂBOJUL, INSTRUMENTE PREISTORICE DE JUDECATĂ POSTUMĂ

Din cercetarea tradiţiilor şi obiceiurilor de înmormântare rezultă că românii din vechimea îndepărtată, străromânii, credeau în judecata postumă efectuată după faptele bune sau rele săvârşite de om în lumea pământeană. Cântărirea şi numărarea acestora se realiza cu tehnici preistorice de măsurat, socotit şi citit: cumpăna invenţie-strămoş a balanţei sau cântarului, şi răbojul, invenţie-stramoş a computerului. […]

PRACTICI POPULARE – SCALDA RITUALĂ

Planta numită iarba-mare sau omanul era invocată în ziua de vineri după Lăsatul Secului de Paşte să dea frumuseţe şi păr bogat fetelor şi nevestelor. Dimineaţa, înainte de răsăritul soarelui, fetele căutau şi scoteau din pământ rădăcina acestei plante, cinsteau cu sare şi pâine pământul în care a crescut şi-l invocau pe Sântoaderul cel Mare: […]

SĂRBĂTORI POPULARE – MĂCINICII

Ziua de Măcinici păstrează numeroase elemente rurale ale anului agrar celebrat la echinocţiul de primăvară. Peste această zi s-au suprapus două sărbători: una precreştină, ultima zi a Babei Dochia, când moare şi se preface în stană de piatră; şi alta creştină, prima zi a Moşilor jertfiţi şi transformaţi în cenuşă pe rugul funerar pentru dreapta […]

SĂRBĂTORI ŞI PRACTICI POPULARE – SĂPTĂMÂNA NEBUNILOR

Săptămâna Albă sau a Brânzei din Calendarul creştin ortodox era numită în Calendarul popular şi Săptămâna Nebunilor. După un important sezon de nunţi început imediat după Bobotează şi încheiat la Lăsatul Secului de Paşti, românii mai acordau o săptămână căsătoriei celor cu şanse mai mici la selecţia marital: handicapaţi, văduvi, fete cu copii din flori […]

Mătrăguna, plantă miraculoasă

Mătrăguna este personificarea unei plante miraculoase, folosită din Antichitate până astăzi de medicina empirică. Local, este numită Cireaşa Lupului, Marea Doamnă, Împărăteasa, Împărăteasa Ierburilor. Ca reprezentare mitică, aceasta este invocată pentru dragoste, căsătorie, bogăţie, fericire sau, dimpotrivă, să despartă îndrăgostiţii, să semene ură, duşmănie, sărăcie, moarte. Culegerea şi utilizarea ei se desfăşurau după un ritual […]

CALENDAR POPULAR – ZILELE BABEI

Zilele Babei reprezintă un timp ritual de nouă sau douăsprezece zile la începutul lunii martie egal cu durata urcuşului Dochiei cu oile la munte. Repartizarea celor nouă sau douăsprezece zile ale Babei Dochia pe persoanele de sex feminin dintr-o colectivitate (familie, vecinătate, serviciu) pentru a afla, pe principiul similarităţii, cum le va fi firea de-a […]

Dochia, Zeiţă agrară şi pastorală

Obiceiul mărţişorului este inseparabil de tradiţia Dochiei carpatice, sfântă creştină care a uzurpat o zeiţă lunară şi echinocţială. Firul mărţişorului ar fi fost tors de Baba Dochia în timp ce urca cu oile la munte. Firul sau aţa toarsă înseamnă timpul care se scurge neîncetat: Ursitoarele torc firul vieţii omului la naştere, Dochia toarce firul […]

CALENDAR POPULAR – MARTIE, MĂRŢIŞOR

MARTIE, LUNA PRIMENIRII Prima lună a calendarului roman, cu începutul de an la 1 martie, şi a treia în calendarele iulian şi gregorian, cu începutul de an la 1 ianuarie, este dedicată lui Mars, zeul războiului. Denumirile zonale ale lunii păstrează, de obicei, rădăcina cuvântului originar (Mart, Mărţişor, Marţiu) sau exprimă trezirea la viaţă a […]

CREDINŢE POPULARE – OALA, SUBSTITUT RITUAL

În practicile magice oala din lut este un substitut ritual manipulat, de la caz la caz, de persoane iniţiate: vrăjitoare, moaşă, nănaşă, mut, vătaf (în cazul cetelor de căluşari). Aruncată în fântână sau în râu în zilele caniculare ale verii, oala devine mesagerul oamenilor pe lângă divinitatea care dezleagă ploile; prin spargerea ei la prima […]

LA MULŢI ANI, DOMNULE PROFESOR GHEORGHE RADU!

Profesorul şi publicistul Gheorghe RADU s-a născut pe 23 februarie 1950, la Ruginoasa, Neamţ. A absolvit Facultatea de Istorie a Universităţii din Iaşi (1974). A fost profesor la Şcoala Generală din Boghicea, Neamţ, apoi, a lucrat la Arhivele Naţionale, unde a fost încadrat ca arhivist, la Direcţia Judeţului Bacău, până în 1981. Apoi a fost […]

SĂRBĂTORI POPULARE – DRAGOBETE, ZEU AL DRAGOSTEI

Dragostea curată a tinerilor este asociată de români cu ciripitul şi împerecherea păsărilor de pădure care au ca patron o îndrăgită reprezentare mitică, Dragobetele, sau Cap de Primăvară, sărbătorit în Calendarul popular în ziua de 24 februarie. Dragobetele, deschizătorul dragostei şi bunei dispoziţii pe plaiurile carpatice, este identificat cu Cupidon, zeul dragostei în mitologia romană, […]

CREDINŢE ŞI PRACTICI POPULARE – NĂVALNICUL, PERSONIFICARE A DRAGOSTEI

Năvalnicul, o specie de ferigă cu frunze mari, lanceolate, care creşte prin păduri şi terenuri stâncoase, este invocat de vrăjitoare în farmecele de dragoste. Planta este folosită şi în medicina populară pentru prepararea unor leacuri de vindecare a răni­lor, vătămăturilor, tusei, tuberculozei. Culegerea Năvalnicului de dragoste cuprinde mai multe secvenţe rituale: descoperirea locului unde creşte; […]

MITURI POPULARE – LEGENDA ANULUI BISECT

Chiar dacă anul acesta nu numără 366 de zile, aflându-ne aproape de finalul lunii februarie, vă propunem să află, una dintre multele variante ale legendei populare a anului bisect. „Odată, sfntul Casian, cel care îşi are  hramul la 29februarie, s-a dus la Dumnezeu şi a început să se plângă Ziditorului că oamenii nu-1 cinstesc şi […]

CREDINŢE POPULARE – GURILE SUFLETULUI

Limba română face distincţie între adăposturile sufletului situate deasupra pământului în care se intră şi se iese pe poartă, pe uşă (locuinţă, biserică, cetate medievală) şi adăposturile din pântecele Pământului şi al vieţuitoarelor în care se intră şi se iese pe gură (gura beciului, gura peşterii, gura metroului), gârlici (intrarea bordeiului), gaură (gaura şarpelui, şoarecelui). […]

PRACTICI POPULARE – DESCÂNTECUL

Psihoterapia, fitoterapia, chinoterapia, meloterapia, balneoterapia sunt denumiri moderne ale unor tehnici străvechi de tămăduire a bolilor cu ajutorul plantelor de leac, trasului (masajului), bioenergiei, apelor minerale. Multe dintre aceste mijloace de vindecare a suferinţelor făceau parte din terapia descântatului, tehnică preistorică confundată pe nedrept cu vrăjitoriile şi escrocheriile paranormalilor de tot felul. Descântecul se bazează […]

SOARELE REFLECTAT ÎN CREDINŢELE ŞI MITURILE POPULARE

În volumul semnat de Elen Niculiţă-Voronca – „Datinile şi credinţele poporului român” – găsim o serie de credinţe şi legende populare care se referă la Soare, culese de autoare de la oamenii de priun satele botoşenene. „Soarele, zice că numai de două ori pe zi se hodineşte: de amiază-zi curat, atunci când şi oamenii hodinesc […]

PRACTICI POPULARE – TEHNICA DESCÂNTATULUI

Cu excepţia descântecului de deochi, care era făcut la orice oră din zi sau din noapte, mai ales pentru copiii care nu puteau fi lăsaţi să sufere, timpul optim pentru incantaţie, şi deci pentru prinderea leacului, diferea în raport de boală şi meşteşugul descântătoarei. Acestea se făceau la Lună Nouă sau la Lună Veche, dimineaţa […]

SĂRBĂTORI POPULARE – VLASIE, PATRON AL PĂSĂRILOR ŞI AL FEMEILOR GRAVIDE

Sfântul mucenic Vlasie, celebrat pe 11 februarie, este protector al păsărilor de pădure şi al femeilor gravide. În această zi, păsărilor nemigratoare, cele care iernează în spaţiul carpato-danubian, li s-ar deschide ciocul şi ar începe a cânta. Sărbătoarea este respectată de agricultori pentru a preveni stricăciunile aduse de păsările pădurii recoltelor şi de femeile gravide […]

SĂRBĂTORI POPULARE – HARALAMBIE, PATRON AL CIUMEI

Haralambie, sfântul mucenic prăznuit de Biserica ortodoxă în ziua de 10 februarie, este considerat un mare apărător împotriva bolilor. El le-ar ţine legate în lanţ ca sa le sloboade când oamenii îi nesocotesc puterea. Ca personaj profan, Haralambie ar fi fost păstor, motiv pentru care a fost ales patron al animalelor domestice. În aceasta calitate, […]

IARBA FIARELOR, PLANTĂ DESCHIZĂTOARE A LĂCĂTELOR

Iarba fiarelor sau iarba tâlharilor este oplantă imaginară invocată de răufăcători să înmoiae metalul şi să deschidă lăcătele. Ea ar creşteîn locuri greu accesibile, de obicei în locuri bântuite de incendii. Noaptea, ea străluceşte ca soarele (ca aurul, ca lumânarea aprinsă), iar peste zi este tristă şi înrourată. Pentru ca ascunde în pământ, este greu […]

CREDINŢE ŞI PRACTICI POPULARE – SEZOANELE DE NUNŢI

Pregătirea şi desfăşurarea unei nunţi tradiţionale solicita timp şi pregătire psihică adecvată, aşa cum spune o zicală populară: „Când e vremea de însurat,/ Nu ai vreme de lucrat,/ Că mergând ca să lucrezi/ Din inimă mereu oftezi!” Ciclurile de reproducţie ale plantelor şi animalelor au generat, împreună cu regulile impuse de Biserică, două importante sezoane […]

CREDINŢE POPULARE – DRACUL

Dracul este cel mai periculos demon al Panteonului românesc, mare zeu indo-european uzurpat de creştinism. malefică („un drac de fată” este o tânără deşteaptă, descurcăreaţă; „a face pe dracul în patru” înseamnă o realizare, o reuşită a unei persoane în viaţă etc.). El se metamorfozează în numeroase vietăţi sau obiecte de pe Pământ. Nu se […]

CREDINŢE POPULARE – URSUL METEOROLOG

Primele trei zile ale lunii februarie sunt dedicate unor divinităţi preistorice numite Martinii de Iarnă, patroni ai urşilor. Cel mai puternic şi mai periculos dintre ei, Martinul cel Mare, este sărbătorit în ziua de 2 februarie, Stretenia sau Ziua Ursului. Este un timp favorabil pentru observaţii meteorologice şi astronomice, pentru prorocirea belşugului viţei-de-vie şi pomilor […]

CREDINŢE ŞI PRACTICI POPULARE – AREZANUL VIILOR, CEREMONIAL BAHIC

În unele aşezări din sudul României se desfăşura, la început de  februarie, un ceremonial bahic de origine tracică, numit Arezanul sau Gurbanul Viilor. Dimineaţa, bărbaţii mergeau la plantaţiile de viţă-de-vie, de obicei în săniile trase de cai. Înainte de plecarea din sat se striga: „Hai să mergem la Gurbanu!” Ajunşi în câmp, fiecare proprietar tăia […]

LUNA CAPRICIOASĂ A LUI FAUR

Denumirea populară a lunii februarie, Faur, este legată de meşterii fauri, lucrători ai fierului, care pregăteau uneltele de muncă, ascuţeau sau confecţionau fiarele sau cuţitele de plug înainte de deschiderea sezonului agrar. Personificare a celei mai scurte luni a anului, 28 de zile în anii normali, 29 în cei bisecţi, Faur este, dintre cei 12 […]

CALENDAR POPULAR – MARTINII DE IARNĂ

Moş Martin este în Panteonul carpatic o personificare a ursului, prăznuit în zilele de Macavei (1 august), Martinii de Toamnă (12-14 noiembrie), Martinii de Iarnă (1-3 februarie), Ziua Ursului (2 februarie) şi Sâmbăta Ursului (o săptămână înainte de Moşii de Florii). în aceste zile oamenii evitau să-i spună urs sau, dacă era necesar, foloseau un […]

CALENDAR POPULAR – CEI TREI CRAI (TRISFETITELE)

Trisfetitele, sau Cei Trei Crai, este denumirea populară a sărbătorii celor trei ierarhi  celebraţi în Calendarul ortodox în ziua de 30 ianuarie: Vasile, Grigore şi Ioan. Ei sunt recunoscuţi ca mari dascăli ai creştinătăţii, cunoscători ai ştiinţei şi filozofiei vremurilor în care au trăit. Pentru a stăvili dezbinările care începuseră să se ivească între credincioşi, […]

CREDINŢE ŞI LEGENDE POPULARE – PÂCA, ZEIŢA FUMĂTORILOR

Fumatul a fost considerat, chiar de la pătrunderea lui în Ţările Române, un viciu împotriva căruia s-a luptat cu metodele specifice tradiţiei populare. Reprezentarea mitică populară care trebuia pomenită de tot omul care pipă (fumează) se numea prin Alba, Hunedoara şi alte judeţele din Transilvania Pâca, iar prin Vâlcea, Pafa. Ca personaj malefic, Pâca sau […]

LEGENDE POPULARE – DRACHIUL ŞI ŢUICA

Spre deosebire de vin, băutură creată de Dumnezeu, ţuica e licoarea inventată de drac. Se spune că: „A fost un om care a greşit mămăliga nesărată. Dracul, care mănâncă numai bucate nesărate, a găsit o bucăţică şi a mâncat-o. Seara, când au venit toţi dracii la cel mai mare, fiecare a spus ce a făcut. […]

CITITORII ÎN STELE ŞI ÎNŢELEPŢII SATELOR

Cerul cu imensa sa familie de aştri a ajutat întotdeauna oamenii să se orienteze în timp şi spaţiu. El le-a oferit informaţii meteorologice şi climatologice, le-a marcat începutul şi sfârşitul activităţilor zilnice, sezoniere şi anuale. Aştrii (stelele, planete, cometele) vizibili cu ochiul liber au fost numiţi de oameni în raport cu peisajul material şi spiritual […]

ASTROLOGIE POPULARĂ

Dintre multele credinţe populare româneşte, un loc important îl au aştrii pe care strămoşii noştri îi găseau pe cer şi cărora le acordau, spiritual precum şi în practică, diverse calităţi curative. În acelaşi timp, stelele au stat la baza întocmirii, vreme de veacuri de-a rândul, a calendarelor populare. În cele ce urmează vom enumera câteva […]

ASTRONOMIE POPULARĂ

Ordonarea vieţii sociale s-a efectuat prin observarea fenomenelor repetabile aflate în continuă mişcare pe Cer (răsăritul şi apusul Soarelui, fazele de evoluţie ale Lunii, echinocţiiie şi solstiţiile) şi pe Pamânt (succesiunea sezoanelor ploioase sau secetoase, ciclurile vegetale şi de reproducere ale animalelor). Capitolul ştiinţei populare care cuprinde observaţii şi reprezentări despre aştri, obţinute pe cale […]

CREDINŢE ŞI PRACTICI POPULARE – EXISTENŢA, DE LA LEAGĂN LA MORMÂNT

Existenţa sau viaţa de aici este jalonată de două hotare biologice majore: naşterea şi moartea omului. La venirea din altă lume, din preexistenţă, nou-născutul este un străin lipsit aici de identitate. Prin eforturi proprii şi ajutat de diferite personaje şi instituţii el se integrează treptat în existenţă. După aşezarea pruncului pe pământ imediat după naştere […]

CALENDARE POPULARE – MIEZURILE ŞI HOTARELE ZILEI

Ziua solară are două miezuri (al zilei şi al nopţii) şi două hotare (răsăritul şi apusul). În credinţa populară, miezurile timpului diurn erau momente critice în derularea şi împlinirea vieţii omului. La miezul sau puterea nopţii binele şi răul se confruntau cu putere. Treptat, spaţiul şi timpul nocturn se purificau, iar forţele binelui atingeau puterea […]

CALENDARE POPULARE – ZILELE, CĂLĂTOARE PE PĂMÂNT

Prima unitate de măsură a timpului oferită de cosmos pământeanului a fost ziua solară, împărţită în zi-lumină şi noapte. Aprecierea scurgerii timpului diurn, fără ajutorul ceasornicului, se făcea după poziţia Soarelui pe bolta cerească: dimineaţă, faptul zilei, la ziuă, dis-de-dimineaţă pentru răsăritul soarelui sau imediat după răsăritul soarelui; prânzul mic, prânzişor pentru momentul când soarele […]

CREDINŢE POPULARE – CIRCOVII DE IARNĂ. MIEZUL IERNII

Miezul sau puterea iernii pastorale, anotimp de şase luni deschis de Sâmedru la 26 octombrie şi închis de Sângiorz la 23 aprilie, este marcat de o sărbătoare de trei zile (15-17 ianuarie) dedicată unor năprasnice divinităţi meteorologice, Circovii de Iarnă. Aceştia ar fi răspunzători de manifestările violente ale naturii (viscole, vârtejuri, grindină, trăsnete) şi de […]