PRACTICI POPULARE – BRAZDA SATULUI

Tragerea brazdei de plug în jurul vetrei satului a fost o practică magică obişnuită pentru apărarea simbolică a aşezărilor, cetăţilor şi statelor. O legendă a Antichităţii romane spune că „Gloria întemeierii Romei revenindu-i lui Romulus, acesta a trecut imediat la fapte, trăgând o brazdă în jurul Palatinului. Pământul aruncat afară simboliza zidul cetăţii, brazda şanţul […]

SĂRBĂTORI POPULARE ROMÂNEŞTI – PROBEJENIA. MOŞII SCHIMBĂRII LA FAŢĂ.

Sărbătoarea din Calendarul ortodox din 6 august, Probejenia sau Schimbarea la Faţă marca în Calendarul popular hotarul între vară şi toamnă. La Probejenie se spunea, în unele zone, că începe călătoria berzelor, stârcilor şi a altor păsări migratoare. De acum, frunza codrului îşi schimbă culoarea, iarba încetează să crească, apele se răcesc şi sunt „spurcate” […]

CREDINŢE POPULARE ROMÂNEŞTI – ALUATUL, ARHETIP AL GENEZEI

Aluatul, materie sacră din care femeia prepară pâinea şi colacul, este, precum lutul, un arhetip al genezei. Ciclul vegetal al grâului, deschis de sămânţa semănată şi închis de sămânţa recoltată (seceratul), a fost asemuit cu naşterea, căsătoria şi moartea omului. Conform gândirii magice, spiritul grâului locuieşte în corpul plantei-mamă până când aceasta face sămânţă, după […]

CREDINŢE POPULARE ROMÂNEŞTI – CALUL ŞI LUPUL VĂZUŢI CA OROLOGII CALENDARISTICE

Dacă vorbeam săptămâna trecută  despre modul cum îşi împărţeau românii din vechime timpul zilei, astăzi ne propunem să aflăm împreună despre măsurarea timpului dintr-un an prin personificarea a două anotimpuri – vara şi iarna –, văzute prin intermediul a două animale – calul, respectiv lupul. Calul şi lupul, sunt două orologii preistorice de măsurat timpul […]

SĂRBĂTORI, CREDINŢE POPULARE – POSTUL SÂNTEIMĂRII

Sântămăria Mare este prefaţată de unul dintre marile posturi de peste an,care începea la 1 august (împuiatul Urşilor) şi se încheia la 15 august (Sântămăria Mare). La Probejenie (6 august), cea mai însemnată sărbătoare din timpul acestui post, este dezlegare de peşte. Abundenţa fructelor, legumelor şi zarzavaturilor de la sfârşitul verii şi începutul toamnei uşurează […]

CREDINŢE POPULARE – CUM MĂSURAU TIMPUL UNEI ZILE ROMÂNII DIN VECHIME

Pentru românii de altădată, Timpul diurn era compartimentat de două orologii, unul cosmic, poziţia Soarelui pe bolta Cerului, şi altul biologic, mesele zilei. Unităţile diurne de măsurat timpul se numeau: faptul zilei, moment matinal pentru aprecierea timpului, sinonim cu dis-de-dimineaţă şi dimineaţă. Faptul zilei are durata timpului scurs între răsărit şi prânzul mic, când soarele […]

LEGENDE POPULARE – ZÂNA GĂSITĂ DE BĂIEŞ

„Demult, pământul acesta era locuit de zâne. Dar ele or pierit pe rând, odată cu credinţa oamenilor. Care or mai fi rămas, se ascund prin văgăuni şi locuri neum­blate. Dansează pe crestele munţilor neostenite până în zori, când teama de oameni le împrăştie. într-o noapte, în vârtejul dansului, o zână o căzut într-o gură de […]

OBICEIURI POPULARE – ÎMPERECHEREA RUDARILOR (27-28 IULIE)

Pantelimon sau Pintilie Călătorul, frate cu Sântilie, este o reprezentare mitică a cărei zi de celebrare (27 iulie) este un important hotar în scurgerea timpului calendaristic. Acum se spunea că se întoarce crugul Cerului spre toamnă şi iarnă, că păsările, în special berzele (cocostârcii), se strâng stoluri pregătindu-se pentru plecare în ţările calde, iar cerbul […]

SĂRBĂTORI POPULARE – PINTILIE CĂLĂTORUL (27 iulie)

Pentru a despărţi anotimpurile între ele şi pentru a le da nume, românii din vechime au ţinut sub observaţie veacuri la rând natura înconjurătoare. Aşa, spre exemplu, au ajuns să considere, la un moment dat, că sărbătoarea lui Pintilie Călătorul era hotarul dintre vară şi toamnă, că tocmai acum, pe 27 iulie, „se întoarce crângu’ […]

SĂRBĂTORI POPULARE ROMÂNEȘTI – OPÂRLIA ȘI FOCA

Opârlia este reprezentarea mitică a Panteonului românesc care provoacă incendii şi arsuri pe corp dacă nu i se prăznuieşte ziua la 23 iulie. În Moldova şi Dobrogea, Opârlia se numea Foca şi pedepsea cu incendii, arşiţă solară şi grindină oamenii care nu-i respectă ziua. Ea a preluat numele sfinţilor Foca pomeniţi de preoţi în biserici […]

TRADIȚII POPULARE ROMÂNEȘTI – HORA SÂNTILEI

Hora Sântiliei era un obicei prenupţial la miezul verii pastorale, când ciobanii coborâţi de la stâne îşi „băgau drăguţele în joc“. Intrarea unei fete în joc, în prezenţa obştii săteşti, era un prag obligatoriu pentru ca aceasta să poată fi peţită în vederea căsătoriei. Fetele neintroduse în joc la Sântilie aveau să privească hora de […]

TRADIŢII, OBICEIURI ŞI CREDINŢE POPULARE – HRAMUL

Hramul păstrează numele unui sfânt sau al unui mister creştin dat la încheierea construcţiei unui lăcaş de cult, biserică sau mănăstire. De multe ori, hramul bisericii a devenit nume al aşezării şi al târgului organizat de aceasta. Sub pavăza sfântului protector se desfăşura întreaga activitate a locuitorilor unei aşezări. Hramul bisericii devenea sărbătoarea întregului sat. […]

TRADIȚII, OBICEIURI POPULARE – APRINDEREA FOCULUI VIU

Focul aprins prin frecarea unor lemne uscate la urcarea oilor la stână care se menţinea nestins până la Sântilie, uneori până la coborârea oilor de la păşunile alpine, se numea foc viu. Arzând, se credea că acesta distrugea agenţii malefici, mistuia relele din preajma stânei şi ţinea în frâu vrăjitoarele răspunzătoare de toate necazurile şi […]

SARBĂTORI POPULARE – SÂNTILIE, ZEU AL FOCULUI

Sântilie, zeul focului şi al soarelui din Panteonul românesc, este identificat cu Helios din mitologia greacă şi cu Gebeleisis din mitologia geto-dacă. Sub influenţa creştinismului, acesta a preluat numele şi data de celebrare ale Sfântului Prooroc Ilie (20 iulie). La Sântilie, miezul verii pastorale, se organizau pe munţi vestitele Nedei şi Sântilii. Sântilie este o […]

SĂRBĂTORI ŞI CREDINŢE POPULARE – NEDEILE PASTORALE

Nedeile pastorale se ţineau pe plaiurile Carpaţilor şi aveau legătură cu celebrarea unei sărbători precreştine dedicată zeului focului şi al Soarelui. După creştinarea carpato-dunărenilor peste această sărbătoare creştinii au suprapus pe Sf. Ilie (20 iulie), numit de popor Sântilie. Deşi numele vechi al zeului s-a pierdut, oamenii au continuat să-i păstreze cultul pe înălţimile munţilor, […]

SĂRBĂTORI POPULARE – CIURICA ŞI CHIRIC ŞCHIOPUL

Ciurica este o năprasnică reprezentare mitică ce dădea femeilor dreptul să-şi pedepsească bărbaţii în ziua ei de celebrare, 15 iulie. În această zi se evitau loviturile de orice fel, certurile şi neînţelegerile din familie pentru a nu avea parte de ele în cursul anului. Amintirea acestei patroane a bătăii este păstrată de unele expresii adresate […]

SĂRBĂTORI ŞI CREDINŢE POPULARE – CIRCOVII DE VARĂ (14-22 iulie)

Pe vremuri, perioada cuprinsă între 14 şi 22 iulie era marcată de popor prin odihnă şi petreceri, sărbătorindu-se aşa-numiţii Circovi de Vară sau Circovii Marinei. În timp, perioada s-a restrâns la numai trei zile, cel mai adesea acestea fiind 16-18 sau 17-19 iulie; iniţial, Ciurica, Marina şi Sântilie, cele mai importante divinităţi ale perioadei, aveau […]

SĂRBĂTORI POPULARE – PANTELIILE. SOLOMONARII.

În Calendarul popular şi în Panteonul românesc, Panteliile (13 şi 27 iulie) sunt surorile lui Sântilie (20 iulie), năprasnice reprezentări meteorologice care pârjolesc şi ard fără milă recoltele în luna lui Cuptor. Se credea că forţa lor distrugătoare putea fi diminuată prin diferite interdicţii de muncă instituite cu 7 zile înainte şi cu 7 zile […]

CREDINŢE POPULARE – SOARELE DEVORAT DE VÂRCOLACI

După credinţele vechi ale românilor, eclipsele ar fi provocate de din trupul Soarelui ar curge şiroaiele de sânge, scenă apocaliptică ce s-ar reflecta în acel moment într-un vas umplut cu apă în curte. Din fericire, astrul zilei se reface imediat din bucăţile care cad din gura vârcolacilor. Vârcolacii care mănâncă sau întunecă Luna şi Soarele […]

LEGENDE POPULARE ROMÂNEŞTI – VIŢA-DE-VIE DĂTĂTOARE DE PUTERE

Se spune că un împărat umblând prin împărăţia sa, a văzut câte pricini pornesc de la vinul tulburător de minte. A hotărât atunci să stârpească copăcelul blestemat al viţei-de-vie. Împăratul a murit şi alţii i-au luat locul în scaun. Odată, un crai din ţara aceea a pornit la vânătoare de sălbăticiuni prin codru. Şi-mpuşcă, şi-împuşcă, […]

SĂRBĂTORI TRADIŢIONALE POPULARE – PRICOPUL ŞI GRINDINA (8 IULIE)

În fiecare an, pe 8 iulie, românii de altădată ţineau o sărbătoare numită Pricopul, Precup, Pricoche sau Procopii. Se crede că Pricopul pricopeşte grâul, secara, orzul, ovăzul, „pricopitul” nefiind altceva decât datul în copt a grânelor. Dacă unii oameni uitau cumva să serbeze cum se cuvine ziua Pricopului, aceştia aveau surpriza neplăcută să constate că […]

CREDINŢE POPULARE ROMÂNEŞTI – NAŞTEREA, CĂDERE DIN RAIUL INTRAUTERIN

Se ştie că strămoşii noştri, traco – geto-dacii, aveau o altă percepţie asupra a două momente bornă ale vieţii omeneşti: naşterea şi moartea. Spre deosebire de contemporaneitate, în antichitate înaintaşii românilor se bucurau la decesul unei persoane, în credinţa că  Zamolxe a luat-o lângă el, şi plângeau la naşterea pruncilor, gândindu-se la chinul vieţii pământeşti. […]

CREDINŢE POPULARE ARHAICE – UNELTE ALE MORŢII: SECERA ŞI COASA

În imaginarul popular Moartea este o femeie fioroasă cu coasa pe umăr sau cu secera în mână, cu care seceră, precum spicele de grâu, vieţile oamenilor. Simboluri ale morţii vegetale, coasa şi secera au devenit, treptat, unelte ale morţii omului, în vremurile preistorice cultura grâului a fost asemuită cu lacunara formulă a vieţii omului: naşterea, […]

SĂRBĂTORI POPULARE ROMÂNEŞTI – ANA-FOCA ŞI COSMADINUL (1 A LUI CUPTOR)

Luna a şaptea a calendarului este dedicată lui Iulius Caesar, reformatorul unui calendar roman care cuprindea zece luni. Iulie este perioada când se înregistrează cele mai ridicate temperaturi, se coc şi se recoltează lanurile de grâu, motive pentru care poporul a numit-o şi luna lui Cuptor. Calendarul popular cuprinde mai multe sărbători şi obiceiuri dedicate […]

SĂRBĂTORI, CREDINŢE ŞI TRADIŢII POPULARE ROMÂNEŞTI – SÂNPETRU DE VARĂ, SFETNIC AL LUI DUMNEZEU

La sfârşitul lui Cireşar, românii celebrează Sărbătoarea lui Sfânţilor Petru şi Pavel. Divinitate care indică în Calendarul popular miezul verii agrare şi perioada secerişului, Sânpetrul de Vară a preluat data şi numele Sfântului Apostol Petru din Calendarul ortodox. În Panteonul românesc, Sânpetru de Vară este despărţit de fratele său, Sânpetru de Iarnă, patron al lupilor, […]

CREDINŢE POPULARE ROMÂNEŞTI – CUNUNA DE SÂNZIENE, SUBSTITUT AL ZEIŢEI AGRARE

Coroana împletită din floarea de sânziană (drăgaică) şi din spice de grâu în dimineaţa zilei de Sânziene sau de Drăgaică (24 iunie) este substitutul fitomorf al zeiţei agrare. Această efigie divină are puteri miraculoase: purtată pe cap de o fecioară în ceremonialul numit Dansul Drăgaicei simbolizează zeiţa agrară. Agăţată la fereastră, în stâlpii porţilor, în […]

CREDINŢE POPULARE ROMÂNEŞTI – AMUŢITUL CUCULUI

Ziua solstiţiului de vară, când încetează cucul a cânta, este numită în Calendarul popular Amuţitul Cucului. Cântecul lui, orologiu pentru măsurarea timpului si surssă de inspiraţie melancolică în folclorul de dor şi de jale, începe să fie auzit la Blagoveştenie (sau ziua Cucului – 25 martie) şi încetează brusc, după trei luni, la Sânziene, zi […]

CREDINŢE, TRADIŢII POPULARE – CALENDARUL CULEGERII PLANTELOR DE LEAC

Conform lui Ion Ghinoiu, repartiţia zilelor favorabile recoltării florilor, frunzelor, seminţelor, fructelor, rădăcinilor, bulbilor şi rizomilor plantelor tămăduitoare de boli de-a lungul anului este numită calendar al culegerii plantelor de leac. Spre deosebire de termenele recoltării plantelor alimentare care pot varia în funcţie de condiţiile meteorologice, plantele de leac se culegeau după un calendar cu […]

SÂNZIENELE – O SĂRBĂTOARE SOLARĂ A BUCURIEI

Sărbătoarea lunii iunie la români, alături de cea a Sfinţilor Petru şi Pavel, estea cea a  Sânzienelor. Ea face parte dintr-un scurt ciclu de renovare rituală a timpului, nu întâmplător aflându-se în preajma solstiţiului de vară. Imaginaţia populară a închipuit Sânzienele ca pe nişte fete foarte frumoase, care trăiesc îndeobşte prin păduri sau pe câmpii, […]

CREDINŢE, TRADIŢII OBICEIURI POPULARE ROMÂNEŞTI – FĂCLIA DE SÂNZIENE

Sărbătoarea de Sânziene este una dintre cele mai importante sărbători ale anului şi, cu siguranţă, cea mai importantă sărbătoare a verii. Legate de această zi, strămoşii noştri aveau mai multe credinţe şi obiceiuri. Astfel, torţa aprinsă în unele zone etnografice în noaptea de Sânziene (23/24 iunie), care înfăţişează invincibilitatea Soarelui la solstiţiul de vară, este […]

CREDINŢE, MITURI, LEGENDE POPULARE – FATA-PĂDURII

În panoplia de personaje mitologice din etnografia românească, alături de Dochia, babele mărţişorului, Iele (zâne rele), Sânziene/Drăgaică (zâne bune), de Dragobete, de căluşari, există şi Fata-Pădurii. O parte a credinţelor populare legate de acest personaj ne dezvăluie etnologul Ion Ghinoiu în lucrarea sa „Calendarul ţăranului român – Zile şi mituri”, Editura „Univers Enciclopedic Gold”, Bucureşti, […]

LEGENDE POPULARE LEGATE DE ZILELE DE POST

În aceste zile traversăm postul care întâmpină sărbătoarea Sfinţilor apostoli Petru şi Pavel, care va fi celebrată pe 29 iunie. Postul Sănpetrului, ne transite etnologul ieşean Marcel Lutic, „era ţinut pentru foamete, grindină şi pentru sănătatea oamenilor şi a vitelor. În legătură cu originea acestui post, se povesteşte că Sfinţii Petru şi Pavel ar fi […]

CREDINŢE, TRADIŢII, SĂRBĂTORI POPULARE ROMÂNEŞTI – SFÂNTUL ONUFRIE SAU SĂRBĂTOAREA ŞOARECILOR (12 IUNIE)

Pe 12 iunie se ţinea pe vremuri ziua unuia din cei cinci „sfinţi mărunţi” despre care am amintit într-un material anterior, anume Onufrie. Oamenii considerau că serbând această zi va fi „belşug în câmp”, la Sfântul Onufrie încheindu-se practic primăvara. Se spune că Soarele dă înapoi, cu foarte puţin, începând mersul său spre iarnă. În […]

TRADIȚII, CREDINȚE, OBICEIURI ALE POPORULUI ROMÂN – BUCATELE LA ROMÂNI (II)

Din vremuri străvechi, românii procedează la ritualuri în care hrana are un important rol spiritual. Pentru a ostoi foamea celor morți sunt făcute pomeni, în zilele de sâmbăta, precum și în marile sărbători ale anului, în care pe primul plan este mâncarea și băutura. Din cartea Elenei Niculiță -Voronca, „Datinile și credințele poporului român”, scrisă acum […]

TRADIȚII, SĂRBĂTORI ȘI OCUPAȚII POPULARE ALE ROMÂNILOR DE ODINIOARĂ – CLACA

Târpeşti, în județul Neamţ, nu departe de Humuleştii lui Ion Creangă, la zece kilometri de Târgu Neamţ, este de mult timp un sat celebru. Aceasta, datorită rapsodului și meșterului popular Nicolae Popa. Muzeul folcloric pe care l-a fondat şi l-a administrat timp de câteva decenii este inclus în circuitul turistic naţional şi internaţional. Nicolae Popa […]

CREDINŢE, TRADIŢII, OBICEIURI POPULARE ROMÂNEŞTI – ŞEZĂTORILE DIN TÂRPEȘTII DE ALTĂDATĂ POVESTITE DE RAPSODUL POPULAR NICOLAE POPA

În anul 1998, la doar trei ani de la înființare, Editura “Nona” ieșea în fața publicului cititor cu o carte aparte – „Lumea satului – Târpeștii de altădată”. Lucrarea lui Nicoale Popa, rapsodul şi meșterul popular cunoscut nu numai în Neamț sau în țară, ci în lumea largă, este o monografie în versuri a satului […]

LEGENDE POPULARE ROMÂNEŞTI – ÎNCERCĂRILE DIN MOARĂ. POVESTEA CU MINCIUNI ŞI MORARUL CU PĂRUL ROŞ

Din cartea „Datinele şi credinţele poporului român, adunate şi aşezate în ordine mitologică” (reeditată la Editura „Polirom”, Iaşi, 1998) cităm „POVESTEA CU MINCIUNI ŞI MORARUL CU PĂRUL ROŞ”, din ciclul „ÎNCERCĂRILE DIN MOARĂ”. „Un om a fost trimes pe ficiorul său la moară să macine, dar i-a spus ca să nu să ducă la moara […]

CREDINŢE, MITURI ŞI LEGENDE STRĂVECHI ALE ROMÂNILOR DE ALTĂDATĂ – DE CÂND E TOACA (ALTĂ VERSIUNE DESPRE CORABIA LUI NOE)

Din lucrarea Elenei Niculiţă-Voronca, „DATINILE ŞI CREDINŢELE POPORULUI ROMÂN – adunate şi aşezate în ordine mitologică” – gândită şi realizată acum un veac –, desprindem astăzi mitul „DE CÂND E TOACA”, legendă culeasă de la un anume Grigoraşciuc din satul Mahala de lângă Cernăuţi. Elena Niculiţă-Voronca a fost o scriitoare şi folcloristă originară din Nordul […]

SĂRBĂTORI POPULARE ROMÂNEȘTI – ISPASUL SAU PAȘTELE CAILOR

Prin Ţara Oaşului, vinerea dinaintea Înălţării Domnului era numită Vinerea de Ispas. Era momentul în care, în zori, patru-cinci fete mari, însoţite de o babă atoateştiutoare, se duceau într-o pădure având asupra lor pălincă, vin, apă sfinţită, plăcintă, ouă roşii de la Paşti şi o drâmbă. În pădure, fetele se dezbrăcau în pielea goală şi […]

OBICEIURI ȘI TRADIȚII ROMÂNEȘTI – CU MIELUL DE SFÂNTUL GHEORGHE

Din cartea hâtrului rapsod popular, regretatul Nicolae Popa – „Lumea satului. Târpeștiul de altădată” (Editura „Nona”, Piatra-Neamț, 1998) – am desprins un obicei strămoșesc practicat în ziua de Sfântul Gheorghe, atunci când această sărbătoare urma celor Pascale – Cu mielul de Sfântul Gheorghe. „Dacă se-ntâmpla să fie,Sfântul Gheorghe-n sărbători,Flăcăii mergeau cu mielul, la popă şi […]

SĂRBĂTORILE ROMÂNILOR DE ALTĂDATĂ – TODORUSALE

Sărbătoarea Todorusalelor făcea parte din acea lume considerată primitivă de mulţi, dar care fascinează pe tot atât de mulţi. Ea este în strânsă legătură cu Paştele, căzând întotdeauna la 24 de zile după Paşti, împărţind în două părţi perfect egale perioada dintre Paşti şi Rusalii, numindu-se de aceea şi Strat de Rusalii. Cuvântul „strat” este, […]

CREDINȚE POPULARE ROMÂNEȘTI ARHAICE – RĂPOTINUL ȚESTELOR

Marțea a treia de după ziua de Paște mai era cunoscută, în vechime, și sub numele de Răpotinul țestelor. Sub denumirea aceasta exotică se ascunde o sărbătoare străveche din ciclul postpascal, sărbătoare cunoscută mai ales în sudul României şi sub alte denumiri, precum: Ropotimul, Repotinii, Cerina sau Ziua ţestelor. Cuvântul „repotin” ar proveni din latinescul […]

TRADIȚII, OBICEIURI ȘI CREDINȚE POPULARE ALE ROMÂNILOR DE ALTĂDATĂ – HORA DE PAȘTI

Am selectat pentru astăzi o tradiție a românilor din timpul sărbătorilor pascale – hora de Paști. O vom afla prin cuvintele așternute pe hârtie (în cartea “Lumea satului – Târpeștii de altădată”, Editura “Nona”, Piatra-Neamț, 1998) de Nicolae Popa, vestitul meșter și rapsod popular din Târpești, cel care ne transmite peste timp, în versuri, imaginea […]

ȘTIAȚI CĂ?

Ițarii reprezintă îmbrăcămintea specifică pentru bărbați, de mare simplitate și vechime. Două bucăți de postav formează cracii, iar pava pătrată îi unește în partea de sus, alcătuind turul. O sfoară se trece prin îndoitura de sus a cracilor, care rămân separați. Lungimea lor variază între 1 și 2 m, după destinație și bunul plac al […]

ȘTIAȚI CĂ?

Încălțămintea femeilor din zona Neamț înregistrează schimbări profunde. Opinca tradițională și specifică portului popular este înlocuită cu încălțămintea de proveniență orășenească, încă din secolul trecut. Prin simplitatea lor, opincile reprezintă cele mai arhaice forme de încălțăminte ajunse la noi prin puterea tradiției. În zona Neamț, s-a purtat opinca din piele de vită sau de porc, […]

SĂRBĂTORI POPULARE ROMÂNEŞTI – ZIUA DE ARMINDENI (1 MAI)

Pe vremuri, ziua de 1 mai era aşteptată cu mare bucurie, conotaţia muncitorească apărând de aproximativ un secol. Pe lângă denumirile cele mai cunoscute de Arminden, Armindeni sau Armindul, sărbătoarea se mai numea şi Maiul, Băui sau Păui. Denumirea „Arminden” provine din cuvântul slav ierminden, care nu însemna altceva decât „Ziua Sfântului Irimia”. În ajunul […]

ȘTIAȚI CĂ?

Traista, deși este o componentă propriu-zisă a costumului popular, este socotită totuși piesă de port, întrebuințată zilnic, atât de femei cât și de bărbați. Folosită la transportul diferitelor produse, din cele mai vechi timpuri și până astăzi, ea are forma unui sac de dimensiuni variabile, cu baieră pentru agățat. Traista se face dintr-o țesătură de […]

CREDINŢE POPULARE ROMÂNEŞTI – LEGATUL PLOILOR, MANA VACILOR

Pentru astăzi ne-am propus a vă descreţi frunţile apelând la două scurte texte ale preotului Gheorghe Verşescu, culese din cartea semnată de domnia sa, „Monografia comunei Tarcău, judeţul Neamţ”. Lucrarea cu pricina a fost editată pentru prima dată în anul 1942 la Tipografia Românească „Gheorghe Asachi”, Societate Cooperatistă, Piatra-Neamţ. În anul 2005, Editura „Nona” şi-a […]