Sfinţii Mihail şi Gavril, sărbătoriţi pe 8 noiembrie, sunt numiţi de popor Arhangheli. În tradiţiile populare, arhanghelii sunt conducători ai cetei îngerilor şi responsabili cu transportul sufletelor morţilor. Unde sunt consideraţi patroni ai turmelor de oi, Arhanghelii se prăznuiau două zile la rând (8 şi 9 noiembrie). Unde se credea că aceştia preiau şi conduc sufletele morţilor în Rai sau în Iad, li se rezervă o singură zi (8 noiembrie).

Spre deosebire de îngerii obişnuiţi, aceştia au aripi dar şi săbii. Arhanghelul Mihail, mult mai prezent în folclorul românesc în comparaţie cu Arhanghelul Gavril, poartă, uneori, cheile Raiului, este slugă la Scaraoţchi cu care se luptă, veghează la capul bolnavului dacă acesta este ursit să moară sau la picioarele lui dacă mai are zile de trăit. Ca naş, prezice moartea cumătrului. De asemenea, apare ca patron al ţiganilor.

Scurta perioadă de încălzire trecătoare a timpului, de două până la patru zile, care apare de obicei între Arhangheli şi Crăciun, este numită, local, Vara Arhanghelilor (Transilvania).

Turta Arieţilor

Coptura din mălai sau faină preparată în ziua de Arhangheli (8 noiembrie) când în unele zone etnografice se amestecau oile cu berbecii pentru împerechere, este numită Turta Arieţilor sau Turta Berbecilor. Pentru a afla dacă le va fi bine sau rău oilor peste aproximativ 21 de săptămâni, durata de gestaţie a ovinelor, Turta Arieţilor se arunca în mijlocul turmei şi se pronostica: semn bun dacă aceasta cădea cu faţa în sus şi semn rău dacă aceasta cădea cu faţa în jos (Banat).