Mircea Bostan, poet, prozator, publicist, s-a născut pe 15 februarie 1955, la Bacău. După clasele primare, gimnaziale şi două liceale frecventate în oraşul natal, iar următoarele la Liceul „Roman-Vodă” din Roman, a devenit elev al Şcolii Militare de Ofiţeri de Artilerie Antiaeriană şi Radiolocaţie „Leontin Sălăjan” din Braşov (azi, „Henri Coandă”). Urmează Academia Militară Generală, Bucureşti, Facultatea de Sociologie-Psihologie a Universităţii „Spiru Haret”, Bucureşti, precum şi cursuri postuniversitare de pregătire în domeniul psihologiei. A debutat cu articole în „Orizonturi ostăşeşti” (1974).

Membru al Uniunii Scriitorilor din România.

A editat mai multe volume, printre care: „Sabia cu lunetă”; „Dimineaţa adormiţilor”; „Alb umed”; „Chirurgia cuvintelor”; „Cu Dumnezeu înainte şi dracu’n cârcă”, „Mi-e rău de tine”.

Despre poetul Mircea Bostan s-au exprimat mai multe voci autorizate.

„El stăpânește meșteșugul poetic pe care îl pune în slujba harului cu care a fost înzestrat pentru a da naștere poeziei adevărate, moderne în adevăratul sens al cuvântului, lipsite de exhibițiile postmoderiste.” (Constantin Tomșa)

„În recuzita sa poematică am dat de rostiri memorabile, esențiale, de literat elaborat, cultivat, inspirat în  autoscopii de extremă finețe.” (Calistrat Costin)

„Mircea Bostan își este propriul cronicar. Sensibilitatea lui poetică e sincronă cu insensibilitatea acestui început de veac”, (…) pune la încercare adesea cu grație limbajul poetic inventând verbe riscante, rezolvate nu odată ingenios.” (Lucian Strochi)

A trecut în eternitate în decembrie 2020, la Roman.