LEGENDE POPULARE LEGATE DE ZILELE DE POST

În aceste zile traversăm postul care întâmpină sărbătoarea Sfinţilor apostoli Petru şi Pavel, care va fi celebrată pe 29 iunie. Postul Sănpetrului, ne transite etnologul ieşean Marcel Lutic, „era ţinut pentru foamete, grindină şi pentru sănătatea oamenilor şi a vitelor. În legătură cu originea acestui post, se povesteşte că Sfinţii Petru şi Pavel ar fi intrat odată într-o crâşma în care oamenii jucau de rupeau podelele. Fără voia lor, cei doi sfinţi au fost siliţi să intre în joc şi, drept pedeapsă, au hotărât singuri ca sărbătoarea lor să fie precedată de post”. (Timpul sacru. Sărbătorile de altădată”, Editura Fundaţiei Academice AXIS, Iaşi, 2006.

O altă legendă legată de zilele de postire ale românilor din vechime o aflăm din cartea Elenei Niculiţă-Voronca – „Datinile şi credinţele poporului român adunată şi aşezate în ordine mitologică”, Editura Polirom, Iaşi, 1998:

Steaua ciobanului

„Ciobanii n-ar mânca frupt în zile de sec, Doamne fereşte! Ţin pentru oi. Tocmai sara, după ce a răsărit Steaua ciobanului (Luceafãrul, steaua care mai întâi răsare), atunci să înfruptă. De acelaşi obicei să ţin şi ceilalţi oameni, în zilele de post ale săptămânei, care nu voiesc să ţie pân’ a doua zi. De aceea să zice că Steaua ciobanului e pentru post. – Unii mănâncã mai târziu, după ce au răsărit toate stelele”