În unele legende populare Dumnezeu nu este unicul ziditor al Pământului. Pentru împlinirea creaţiei, cere ajutorul diferitelor vietăţi, în special ariciului, înzestrat cu inteligenţă de demiurg: „Când Dumnezeu a urzit Pământul, i-a rămas olecuţă şi nu ştia ce să facă cu el. Atunci a trimis albina la arici, că ştia că-i isteţ, să-l întrebe ce să facă. Ariciul i-a zis: «- Dacă e Dumnezeu, nu ştie el ce să facă? Vine să-l învăţ eu?». Albina, care s-a făcut că pleacă, s-a ascuns la ţâţâna uşii. Ariciul a prins să vorbească de unul singur: «- Şi Dumnezeu ce fel de om îi! Pe mine s-a priceput să mă facă aşa de urât, parcă-s un ghem, şi acum vine să-l învăţ eu ce să facă! Nu ştie să facă nişte dealuri, nişte munţi!». Cum a auzit vorbele ariciului, albina a şi plecat şi i-a spus întocmai lui Dumnezeu, care aşa a şi făcut” (Legendele cosmosului, 1994).

Inteligenţa ieşită din comun a ariciului îl ajută, în basmele despre animale, să păcălească cel mai şiret dintre necuvântătoare, vulpea. La fel, printre altele, pedepseşte lupul sau întrece cerbul la fugă.