• „DABADA ŞI NUBANU”, DE LOREDANA GRIGORIU ŞI TRAIAN GRIGORIU

În anul 2008, tânera actriţă a Teatrului Tineretului din Piatra-Neamţ, Loredana Grigoriu venea la Editura Nona cu propunerea unei cărţi de teatru pentru copii. Împreună cu soţul, Traian Grigoriu (fost actor al T.T.), imaginase două personaje principale, DaBaDa şi NuBaNu, în jurul cărora se desfăşoară acţiunea celor cinci piese: „Doi clovni buclucaşi”, „Coletul cu surprize”, „Ciorăpel şi Ciorăpina”, „Şoricelul şi balerina”, „Zâna Măseluţă”.

Cartea s-a vrut a fi un gest omagial adus memoriei lui Traian Grigoriu, cel care după o carieră scurtă la Teatrul Tineretului, se stinsese din viaţă în anul 2004.

***

LOREDANA GRIGORIU s-a născut la 2 iunie 1970, la Roman. A absolvit Academia de Teatru şi Film. La Teatrul Tienretului din Piatra-Neamţ a debutat în spectacolul de mare succes, „Orfanul Zhao” (regia, Alexandru Dabija). Împreună cu trupa TT a fost premiată pentru montările „Oo!” (regia, Alexandru Dabija) şi „Volpone” (regia, Louise Dănceanu). A dat viaţă multor personaje, printre ele numărându-se:  Măicuţa, Culegătoare de OO, Cucoanăîn „Oo!”; Mara – „Soldații”, de Zalán Tibor, regia Szabó K. István; A doua cumnată – „Yerma”, de Federico Garcia Lorca; Sora Dale – „Audiţia”, de Alexandr Galin, regia Szabo K. Istvan; Mama lui Dima – „Gărgărițele se întorc pe pământ”, de Vasili Sigarev, regia Alexandru Măzgăreanu; Phaidra – „Hippolytos”, după Euripide, regia Horațiu Mihaiu; Mama – „Contra iubirii”, de Esteve Soler, regia Bobi Pricop.

S-a aplecat cu pasiune asupra teatrului pentru copii,  Clovnul DaBaDa din „Călătorie fantastică (Aventurile celor doi clovni în lumea poveștilor)” fiind un alt personaj pe care l-a interpretat cu drag.

TRAIAN GRIGORIU s-a născut pe 3 decembrie 1972, la Chişinău. Fiind fiul lui Grigore Grigoriu, celebrulş Zobar din filmul „Şatra” lui Emil Loteanu. A venit la Teatrul Tineretului în anul 1994. Ca actor al trupei de la Piatra-Neamţ a fost distribuit în spectacole apreciate de public şi de critica teatrală: „Leonce şi Lena”, „Îmbânzirea scorpiei”, „Orfanul Zhao”.

• „Folklore e Letteratura”

Volumul cuprinde prelegerile susţinute de participanţii la Congresul Internaţional al Criticilor Literari, desfăşurat între 8 şi 11 mai 2008 la Piatra-Neamţ. Şi-au exprimat (şi în scris) părerile despre împletirea literaturii cu folclorul şi al folclorului cu literatura Constantin Alupului – Rus, Dominique Antona, Pierfranco Bruni, Liudmila Chvedova, Ştefan Damian, Neria De Giovanni, Fernando J.B. Martinho, Manuele Massini, Antonio Mendoza, Corina Moldovan, Mircea Muthu, Bruno Rombi şi Silvano Trevisani.

• „Gavriil Galinescu – reprezentant de seamă al muzicii româneşti”, Vasile VASILE

Profesorul universitar doctor Vasile Vasile, actualmente stabilit în Bucureşti, este descendent al plaiurilor nemţene, locuri în care a profesat, funcţionând în învăţământ, peste treizeci de ani. Este strâns legat, deci, de viaţa culturală a locurilor, fapt ce i-a înlesnit abordarea, ca temă de doctorat, personalităţii lui Gavriil Galinescu, el însuşi nemţean prin naştere şi activitate (didactică şi muzicală).

„Pentru Galinescu, folclorul reprezintă principala albie spirituală a poporului nostru şi un patrimoniu ce trebuie tezaurizat, valorificat şi transferat generaţiilor viitoare” (Vasile Vasile). Acest crez al autorului este pus în practică prin lucrarea de faţă.

• „Folclor muzical din Bicazu Ardelean, judeţul Neamţ”, Isidor RUSU

„Această transcriere pe note a materialului muzical este prima încercare a mea de a ieşi oficial cu ceva mai mult decât caietele şi ştimele scrise pentru elevi şi studenţi în activitatea pedagogică. Am început cu folclorul din zona Bicazului Ardelean fiindcă la stabilirea mea în acest judeţ l-am cunoscut personal pe Octavian Strâmbu, lăutar autentic, membru al unui taraf local.”

   În amintirea celui care l-a vrăjit cu interpretarea muzicii autentic folclorice, profesorul basarabean Isidor Rusu a transcris pentru viitorime o serie de doine, hore (dintre care unele foarte rar cântate astăzi), învârtite, sârbe şi mai multe variante de corăghească, un joc popular specific zonei.

• „Monografia Şcolii Primare Chiriţeni, Comuna Hangu, Judeţul Neamţ”, Teoctist GALINESCU

Nepot al unei mari personalităţi didactice şi muzicale româneşti (Gavriil Galinescu), Teoctist Galinescu – şi el cadru didactic o viaţă întreagă – realizează o monografie, care nu este numai a şcolii primare din comuna natală, aşa cum lasă să se bănuiască titlul. Cel care va parcurge cu mintea deschisă această carte (scrisă după tiparul unei monografii, cu date statistice şi cu numeroase liste şi tabele) poate găsi, doar creionate uneori, alteori descrise în amănunt, viaţa socială a chiriţenilor, legende locale, chiar obiceiuri şi tradiţii din această zonă de munte a judeţului.

•  „CLAUDE DEBUSSY, personalitate marcantă a impresionismului”, Ada CHELE – WILHELMY

Muzica lui Claude Debussy provoacă imaginaţia ascultătorului prin modernitatea formei. Faptul că opera sa este oricând actuală se datorează faptului că opera sa îmbrăţişează o categorie de o largă expresivitate, o categorie multiplă şi complexă.

Viaţa unui om nu cuprinde şi cheia operei sale. Crâmpeie din ceea ce priveşte educaţia, formarea sa tehnică, se regăsesc în text.

De la cele două aspecte – viaţa şi muzica lui Debussy – a plecat ideea unei lucrări semnată de o tânără pietreancă, care a studiat muzica şi a ajuns să o şi cânte, după ce s-a stabilit în Luxemburg, în întreaga Europă.

•  „WOLFGANG AMADEUS MOZART – Sonatele pentru pian la patru mâini”, Mihaela SPIRIDON

O analiză stilistică şi interpretativă a sonatelor compuse de Wolfgang Amadeus Mozart şi destinate pianului la patru mâini. Analiza este însoţită şi de o prezentare a climatului muzical în care se înscrie creaţia celebrului compozitor, precum şi de concluziile autoarei.

• „Alegerea spontană a tempourilor pentru preludiile şi fugile din clavecinul bine temperat de J. S. Bach”, Verona MAIER

O lucrare care se adresează specialiştilor din domeniul muzical, care „îşi propune să comenteze tempourile alese de interpreţi ai Clavecinului bine temperat prin prisma cercetărilor din domeniul muzicologiei cognitive, a psihologiei experimentale şi a psihofizicii, ajunse acum la un stadiu de dezvoltare de unde se pot întrezări nu numai reţetele unor sinteze cuprinzătoare, ci şi metode solide de reevaluare a termenilor curenţi cu care se operează în definirea dimensiunilor temporale a muzicii.” (autoarea)

•  „Cerul din oglindă”, Geta STAN PALADE

Volum de poezie în care „Geta Stan – Palade ne propune un univers poetic ingenuu în care se oglindeşte firescul smerit al tăcerii din prea plinul trăirii interioare. (…) Exersarea poetică se remarcă, întâi de toate, prin simplitate, elementaritate, prin melodicitate.” (Gheorghe Simon în prefaţa cărţii)

•  „Cunoaşterea Mediului”, Claudia Mary LUCA, Ana HÎRŢAN, Florentina POPA

Carte de colorat destinată familiarizării celor mici (3, 4 ani) cu animale, plante, fructe şi legume, toate componente al mediului în care trăim.

• „Mic dicţionar de Sinonime, Omonime şi Paronime în rime”, Aurora HUMULESCU

Cele trei categorii de  grupuri de cuvinte sunt explicate pe înţelesul celor mici folosindu-se… poezia.