PRACTICI POPULARE – MĂTCUŢATUL FETELOR

Legământul încheiat până la moarte între fete este numit, în Banat, Mătcuţatul Fetelor. Ceremonia se desfăşoară în casă, în jurul unei mese, sau în grădină, în jurul unui pom fructifer, de obicei un măr înflorit. În cazul în care legământul se face în casă, acesta cuprinde următoarele secvenţe: înţelegerea între fetele care doresc să se prindă mătcuţe (sau surate), prepararea unei turte din făină de grâu de către o femeie iertată sau o fată curată; alegerea unei gazde care oficiază legământul; aşezarea fetelor în jurul mesei împodobite cu turta coaptă şi presărată cu sare; decuparea unei cruci din turtă şi înmuierea ei cu atâtea picături de vin câte fete se prind mătcuţe sau surate; tăierea şi împărţirea crucii înmuiate în vin cu un ban de argint, în atâtea bucăţi, câte fete se prind surate; mestecarea şi înghiţirea turtei sacre primită după tăierea ei cu moneda de argint; invocarea divinităţii populare: „Mătcălău, Mătcălău!/ Roagă-te lui Dumnezeu/ Să ne ferească de rău/ Că şi noi cât vom trăi/ în tot anul te-om cinsti/ Te-om cinsti cu chiţi de flori/ L-aste mândre sărbători!/ Te-om cinsti şi pomeni/ Cum Mătcuţe ne-om numi/ Până-n lume vom trăi!“ După îmbrăţişarea şi sărutarea suratelor, ceremonia se încheie cu un ospăţ la care participă părinţii şi rudele lor apropiate. Banul de argint este tăiat în atâtea bucăţi câte fete s-au legat mătcuţe. Bucata primită de o surată este păstrată cu mare grijă pentru a i se pune în sân la înmormântare ca să fie recunoscută pe lumea de dincolo de celelalte surate. în timpul vieţii suratele se vizitează în ziua de Mătcălău, cu care prilej îşi aduc daruri şi buchete de mătcuţe (flori deprimăvară).

Local, în ziua de Mătcălău se înfărtăţeau, după un scenariu asemănător, şi feciorii. (Ion Ghinoiu)