Spiritele morţilor care mişunau pretutindeni în noaptea de Sântandrei favorizau efectuarea unor acte de divinaţie. Persoanele cele mai interesate să valorifice ocazia oferită de Noaptea Strigoilor erau fetele, cu nelipsita lor grijă, căsătoria. Practicile de divinaţie efectuate la fântână, la coteţul porcului, la gardul şi poarta gospodăriei, la masa încărcată cu usturoi aveau unul şi acelaşi scop: aflarea ursitului şi calităţile sale: tânăr sau bătrân, frumos sau urât, bogat sau sărac. Actele magice erau săvârşite în taină, de către fiecare fată în parte, sau cu participarea mai multor persoane.

Foarte interesant era obiceiul consemnat în fostul judeţ Covurlui şi numit „Facerea turtei de Andrei: „Fetele mari, care se adună la casa uneia pentru facerea turtei de Andrei, aduc apă cu gura. Pentru colacul de Andrei aduc apă neîncepută. La turtă se pun în aceeaşi măsură apă, sare şi faină, măsurându-le acestea cu o coajă de nucă. Fiecare fată îşi coace turta sa pe vatră şi apoi o mănâncă, aşteptând peste noapte voinicul care va veni în vis să-i dea apă pentru astâmpărarea setei ce-i pricinuieşte turta” (Tudor Pamfile).