Prima mulsoare a turmei de oi, urmatăde o frumoasă petrecere câmpenească în ziua de Sângiorz sau în altă zi de la sfârşitul lunii aprilie şi începutul lunii mai e numită Sâmbra Oilor, Arieţul, Ruptul Sterpelor, Măsurişul Oilor. În această zi se măsura şi se cresta pe răbojul de lemn laptele de la oile fiecărui sâmbraş, după care i se calcula cantitatea de brânză cuvenită la spargerea stânei, numită alesul sau răscolul. Pentru a obţine o cantitate de lapte cât mai mare, proprietarii îşi păşunau, îşi păzeau şi mulgeau fiecare oile. Din primul lapte al stânei se prepara un caş care se împărţea între proprietarii oilor.

Activităţile practice şi juridice erau însoţite de numeroase acte rituale menite să apere stâna şi ciobanii de forţele malefice pe timpul verii: aprinderea Focului Viu, afumarea ciobanilor şi oilor, alungarea prin strigăte şi zgomote a vrăjitoarelor care fură sporul laptelui, anularea puterii cucului de a lua sau de a strica laptele prin practica magică „Cucu-Răscucu”, purificarea oilor şi a stăpânilor de oi prin stropirea lor cu apă sfinţită, scăldatul ritual în apa curată a râurilor sau spălatul cu rouă, prepararea unor alimente rituale, sacrificarea mielului, pronunţarea unor formule magice etc.

La petrecerea câmpenească se mănâncă alimente specifice (balmoş, mămăligă fiartă în lapte şi cu adaos de unt, mielul fript haiduceşte, colaci, caşul de la prima mulsoare), se cântă şi se joacă după melodii păstoreşti. Obiceiul este cunoscut, cu variante locale în diferite stadii de evoluţie, de toţi crescătorii de oi.