SĂRBĂTORI POPULARE – VARVARA, REPREZENTARE MITICĂ POLIVALENTĂ

Un exemplu care demonstrează cum putea o reprezentare mitică să câştige funcţii polivalente în Calendarul popular este Varvara. Aceasta este prăznuită de mineri ca patroană a minelor şi de agricultori şi păstori ca stăpână a bubatului (variolei) şi a altor boli ale copilăriei. Varvara a preluat numele şi data de celebrare ale Sfintei Muceniţe Varvara din Calendarul ortodox (4 decembrie). Pentru a opri creşterea bubatului şi întărirea lui ca sâmburii, copiii nu mâncau în ziua ei de sărbătorire seminţe de fasole, linte, mazăre, dovleac, porumb fierte sau coapte (Bucovina, Moldova, Basarabia).

Ca reprezentare antropomorfă, Varvara apare în tradiţiile populare ca zână, femeie bătrână, stăpână peste bolile copilăriei. Unele dintre atribuţiile sale aparţin zeiţei mumă. În unele sate din sud-vestul ţării sărbătoarea, numită Zilele Bubatului, avea trei zile (3-5 decembrie) şi era respectată de mame pentru a le feri copiii de variolă (bubat).

Aceeaşi divinitate le indica minerilor unde să sape ca să dea de aur.