Consiliul Județean Neamț, în colaborare cu Centrul pentru Cultură şi Arte “Carmen Saeculare”, pregătește un nou eveniment grandios, marca Gala Ambasadorilor Nemțeni. Iubitorii de film, admiratori ai actriţei Draga Olteanu – Matei, sunt invitaţi la o întâlnire cu marea artistă şi cu unul dintre filmele ei de mare succes – „Patima”.
Evenimentul va avea loc miercuri, 24 octombrie (ora 18:00), zi în care Doamna Draga Olteanu – Matei îşi aniversează ziua de naştere. Alături îi vor fi invitați speciali, actori de anvergură ai scenei românești: actorii Dorel Vişan, Vladimir Găitan, Dan Puric, Ovidiu Cuncea şi regizorul Şerban Georgescu.
Seara aniversară de miercuri (24 octombrie) face parte din cadrul proiectului cultural DRAGA OLTEANU MATEI – PORTRET CINEMATOGRAFIC, care cuprinde o serie de şapte zile de întâlniri cinematografice, care va debuta luni, 22 octombrie, cu prezentarea filmului „Iarna bobocilor” şi se va încheia duminică, 28 octombrie cu „Dumbrava minunată”. Vor mai rula producţiile: „Astă seară dansăm în familie”, „Ilustrate cu flori de câmp”, „Cucoana Chiriţa” şi „Nea Mărin miliardar”, toate având în rolurile principale pe Draga Olteanu – Matei.
Cu excepţia serii aniversare (de miercuri) în toate celelalte zile filmele vor rula de la ora 16:00.
Accesul la evenimentul aniversar din 24 octombrie se face pe baza invitaţiilor emise de Centrul pentru Cultură şi Arte „Carmen Saeculare” (strada Ştefan cel Mare, nr. 3A, telefon – 0233.21.40.26). În restul zilelor, intrarea este liberă, în limita locurilor disponibile.
Filmul „Patima”, realizat în 1975, l-a avut ca regizor pe George Cornea. Scenariul a fost inspirat de nuvela „Hiena” a scriitorului Petru Vintilă. Distribuţia cuprinde o serie de nume importante ale filmografiei româneşti: Draga Olteanu-Matei, Gheorghe Cozorici, Emanoil Petruț, Vasile Cosma, Ovidiu Moldovan, Mariana Buruiană.
Subiectul filmului îl reprezintă înrobirea unei femei de patima banilor în anii de după cel de-al doilea război mondial, în contextul instaurării regimului comunist în România. Pentru a-și proteja copiii de sărăcie, văduva Păuna Varlam se căsătorește din interes cu proprietarul unui atelier de cojocărie din Lugoj și reușește să deschidă o fabrică de produse din piele. Rămasă din nou văduvă, femeia își pierde economiile în urma stabilizării monetare din 1947 și apoi și fabrica, după naționalizarea acesteia de către stat, în 1948.
