ȘTIAȚI CĂ?

În seria creațiilor artistice țărănești, un loc bine precizat îl au și obiectele din metal. Arta prelucrării artistice a metalului nu se reduce la bijuterii sau podoabe de costum. Nu există produs de fier-forjat indiferent de destinația lui: unealtă, obiect de uz, simplă garnitură – fără ca un adaos decorativ să nu-și facă apariția pe el sau ca piesa în cauză să nu aibă o formă plastică.
Produsele din metal, indiferent de categoria din care fac parte – cu excepția bijuteriilor – erau opera faurilor satului sau meșterilor specializați. Fierarii satelor, numiți adesea și fauri în Transilvania, sunt aceia care au transmis de-a lungul secolelor formele devenite tradiționale ale obiectelor lucrate în special din fier, legate de ocupații ca: pescuit, vânătoare, păstorit, agricultură, industrii, transport, ca și de viața de toate zilele , construcții, costum, etc.


Vânătoarea, care reclamă unelte din cele mai variate – capcanele sau fiarele de prins, armele de foc – a stimulat imaginația creatorului de artă populară, care a împodobit aceste unelte cu un decor adecvat. Înfățișarea artistică a uneltelor s-a realizat prin tehnica ștanțării; s-a recurs însă, din necesități practice, și la tehnica fierului forjat. Demne de remarcat sunt o serie de unelte de vânătoare, care au făcut obiectul unor preocupări artistice din cele mai vechi timpuri : capcanele sau fiarele de prins animale și păsări sălbatice, în special lupii, vulpile sau ciorile.
Toporiștile purtate de pădurari în nordul Moldovei au avut o evoluție rapidă spre piese cu caracter decorativ. Făcute dintr-un aliaj strălucitor, cu coada din lemn împodobite cu țeșătură metalică, ținte, cu timpul unealta dobândește o formă care nu are nicio legătură cu funcția cândva practică, iar suprafața ei se acoperă cu decorații , sub formă de cerculețe simple sau duble ștanțate.
#carmensaeculare #daruimzambete


Sursa: selecții din lucrarea ,,Arta Populară Românească”