ȘTIAȚI CĂ?

Biserica este cea mai veche , mai importantă și mai frumoasă construcție de interes comunitar, în jurul căreia s-au format pricipalele edificii culturale și sociale.
Bisericile de lemn fac parte din categoria formelor arhaice ale cultului creștin, a căror vechime este atașată în documentele istorice, încă din secolul al XIV-lea. Acestea menționează că bisericile trainice din piatră și cărămidă, erau ridicate, de obicei, pe locul unor mai vechi bisericuțe din lemn.

Dar, mai multe biserici din lemn există și funcționează în prezent pe teritoriul județului Neamț, ca biserici de stat, fiind relicve interesante și documente prețioase ale unor timpuri apuse, sau revenire contemporană la vechea tradiție.
Clasificarea bisericilor de lemn are la bază planul construcției, după care se disting două tipuri: planul în formă de navă dreptunghiulară (tipul străvechi, cu interiorul compartimentat în altar, naos și pronaos, între care era ridicat un perete despărțitor) și planul în formă trilobată (tipul clasic al bisericilor moldovenești de lemn, cu două abside laterale, a fost creat la începutul secolului al XVIII-lea).
Dacă luăm în considerarea dimensiunea bisericilor de lemn din județul Neamț, putem aprecia că cea mai mare biserică este ea de la Pocrov, și cea mai mică –Bisericuța dintr-un brad de la Sihla.

Pe lângă valoarea și particularitățile arhitectonice ale bisericilor de lemn, se evidențiază laturile decorative, realizate în tehnicile cioplirii, crestării și sculpturii lemnului, amplasate pe zonele vizibile ale elementelor, atât în exterior, cât și în interior. Dar, cea mai specifică podoabă a bisericii este pictura, reprezentată de icoanele din catapetesme, de pe iconostasul mic pentru închinare, de pe pereți realizate în tehnica tempera pe lemn.

Sursa: selecții din lucrarea ,,Arhitectura populară din Neamț”, Elena Florescu