Ţesut-cusut, Vânători

Maria Zaharia

Maria Zaharia este coordonatoarea activităţii la clasa externă de ţesut-cusut de la Vânători-Neamţ, clasă a Şcolii Populare de Artă Piatra-Neamţ.

O discuţie cu domnia sa este o bucurie. Aflăm, astfel că a văzut lumina zilei la Vânători-Neamţ, în acest ţinut de legendă şi baladă. Consideră că aici îi sunt rădăcinile, „aici e leagănul copilăriei mele, e locul de lângă inima mea, aici e satul cu o bogată viaţă spiritual, unde tradiţia e la ea acasă.” Tot aici, la Vânători, a descoperit şi a îndrăgit frumosul din arta populară românească.

Despre primii paşi în frumoasa lume a acestei arte, Maria Zaharia rememorează: „de mică m-am simţit atrasă de costumul naţional, cu care eram tare mândra la Ziua Muntelui, la Durău, dar şi la Războieni, unde mergeam cu grupul vocal coordonat de regretata mea dăscaăliţă, Elena Vlad. Nouă, fiind trei surori apropiate ca vârstă, ne trebuiau trei costume populare. Atunci, ajutate de mama, am învăţat cruciuliţa (punctul românesc) şi am inceput sa coasem pe pânza de casă. Am cusut cu mare drag, iar când am îmbracăt ia şi poalele cusute de mine, radiam de bucurie!…”

Importanţa portului naţional în viziunea meşteriţei Maria Zaharia: “pentru mine, costumul naţional e strai de sărbătoare, e zestrea aleasă lăsată de înaintaşi drept moştenire, e puntea de legatură, de comuniune sufletească cu străbunii, e tradiţie, e Artă. L-am purtat şi-l mai port şi acum cu mândrie şi bucurie. Elevii mei l-au îndrăgit şi l-au îmbrăcat în diverse împrejurări. Astfel înveşmântaţi, sunt cei mai frumoşi şi mai mândri românaşi! 

La Liceul Pedagogic „Gh. Asachi” Piatra-Neamţ şi-a continuat educaţia pentru frumosul din arta noastră popular, sub indrumarea Doamnelor profesoare Iosifescu si Tatiana Petroff. „Apoi, în timpul vacanţelor de vară, am învăţat să ţes, căci nu numai la Humuleşti, ci şi la Vânători «vuia satul de vatale», cum spune poetul. Împreună cu mama şi cu cele două surori ale mele torceam lână, făceam sculuri cu caleapul, o depănam cu vârtelniţa, făceam «păpuşi» şi ţeseam covoare în trandafiri şi presuri din cordele.”         Anii s-au scurs şi a ajuns învăţătoare în comuna natală, în satul Nemţisor. Ca dascăl la sat, a păstrat şi a purtat tot timpul în suflet dragostea şi respectul pentru tradiţia locală şi s-a străduit să semene acestea şi în sufletul învăţăceilor săi.

Mereu perfecţionistă şi autodidactă, Maria Zaharia s-a pregătit pentru a urca treptele carierei didactice. Cu acest prilej, s-a folosit de dragostea vieţii sale, arta popular. “Pentru obţinerea gradului didactic I în învăţământ, mi-am ales ca temă pentru lucrarea metodico-ştiinţifică «Elemente locale ale spiritualităţii româneşti – Modalităţi de integrare în procesul de predare-învăţare a limbii române la clasele I – IV». Realizarea lucrării, sub îndrumarea distinsului profesor Ioan Dănilă, de la Facultatea de litere din Bacău, m-a ţinut aproape de sufletul vânătorenilor. Împreună cu elevii mei, am colindat prin casele iubitorilor de artă populară autentică din zona Nemţisor, Lunca, Vânători (Vasile Găman, Ioan Tulan, Rodica Leon) şi am adunat de la ei cele mai preţioase creaţii. O parte dintre ele, se regăsesc într-o mică antologie de texte populare, mărturii, mărturisiri, aprecieri ale spaţiului legendar vânătorean, intitulată «Popas sub Cetatea-Neamţ», publicată în anul 1904.” 

În prezent, Maria Zaharia coordonează „o echipă de prieteni, de mici meşteşugari, îndemânatici, iubitori de tradiţie, de frumos, dornici să înveţe şi să ducă mai departe mesteşugul cusutului, ţesutului, împletitului. Ne place mult ceea ce facem, punem suflet în toate şi ne bucuram nespus când vedem că micile noastre creaţii sunt apreciate şi valorificate. Cu emotie şi nostalgie, retrăiesc alături de ei momentele frumoase când păşeam şi eu pe acest drum, când deprindeam, curioasă şi încrezătoare, aceste meşteşuguri care mi-au umplut şi mi-au bucurat sufletul şi viaţa.”

Vă îndemnăm şi pe Dumneavoastră, dragi iubitori ai artei populare, să faceţi, când veţi ajunge prin comuna Vânători-Neamţ, un popas la atelierul de creaţie al Maria Zaharia. Nu veţi regreta.