Duminică, 1 iulie 2018, ora 21:00, Teatrul Tineretului
FESTIVITATEA DE DESCHIDERE
CONCERT SIMFONIC
ORCHESTRA SIMFONICĂ ŞI CORUL ACADEMIC „GAVRIIL MUSICESCU”
ALE FILARMONICII DE STAT „MOLDOVA” IAŞI
Dirijorul orchestrei, RADU POSTĂVARU
Dirijorul corului, DORU MORARIU
Prezintă, muzicolog ANCA CIOBANU
În program:
Giuseppe Verdi – Uvertura operei „La forza del destino”
Gaetano Donizetti – Uvertura operei „Don Pasquale”
Pietro Mascagni – „Intermezzo” din opera „Cavalleria rusticana”
Carl Maria von Weber – Uvertura operei „Oberon”
Gioacchino Rossini – Uvertura operei „Il barbiere di Siviglia”
Carl Orff – „O, Fortuna” din cantata „Carmina Burana”
John Rutter – „Magnificat anima mea” din suita sacră „Magnificat”
Georges Bizet – Corul „Les voici!” din opera „Carmen”
Pietro Mascagni – Corul „Gli aranci ollezano” din opera „Cavalleria rusticana”
Giuseppe Verdi – Corul „Zitti, zitti” din opera „Rigoletto”
Ruggero Leoncavallo – Corul „Don, din, don suona vespero” din opera” Pagliacci”
Giacomo Puccini –- „Humming Chorus” din opera „Madama Butterfly”
FILARMONICA DE STAT „MOLDOVA” IAŞI
Filarmonica „Moldova”, instituție cu activitate concertistică permanentă, a fost inaugurată la 9 octombrie 1942, în sala Teatrului Național din Iași, cu un concert dirijat de George Enescu.
În primăvara anului 1953 se produce un eveniment care va deschide perspective noi de dezvoltare artistică: înființarea Corului, sub conducerea profesorului, muzicologului și dirijorului George Pascu. În toamna aceluiași an va căpăta titulatura de Corul „Gavriil Musicescu” al Filarmonicii de Stat din Iași.
În 1962, la pupitrul orchestrei simfonice a Filarmonicii vine tânărul dirijor Ion Baciu, care va transforma acest ansamblu într-unul de rang național. În scurt timp internațional, în 1971 are loc primul turneu peste hotare, în Germania. Stimulați de ascensiunea artistică a orchestrei Filarmonicii, în 1973 se organizează prima ediție a Săptămânii muzicii românești, ce va deveni ulterior Festivalul Muzicii Românești. Tot în 1973, orchestra Filarmonicii ieșene este invitată pentru prima dată să participe la Festivalul Internațional „George Enescu”.
Demonstrând un profund și respectuos angajament față de eforturile muzicienilor fondatori, Filarmonica ieșeană a creat o istorie extraordinară. Între altele, pe scena de concerte ieșeană au evoluat interpreți aflați la începuturile carierei, ce au devenit apoi artiști de renume mondial, dar și personalități deja consacrate. Filarmonica ieșeană a devenit la rândul ei o prezență artistică remarcată și apreciată nu o dată, pe scenele de concert din țară și din străinătate.
Pentru promovarea valorilor inestimabile ale culturii muzicale românești și păstrarea spiritului național în muzică, pentru promovarea muzicii culte în rândul tinerelor generații și pentru recunoașterea muzicii românești peste hotare, la 25 martie 2015, la Castelul Peleș, Filarmonica de Stat „Moldova” Iași a fost decorată cu Ordinul Crucea Casei Regale a României, distincție conferită profesorului univ. dr. Bujor Prelipcean, directorul general al instituției, de Principesa Moștenitoare Margareta, în numele Majestății Sale, Regele Mihai I.
Radu Postăvaru s-a născut la Iaşi, într‑o familie de muzicieni. S‑a manifestat ca un talent precoce, dirijând prima dată la vârsta de cinci ani. A studiat pianul la Liceul de Muzică „Octav Băncilă” din Iaşi. Din 1987, a devenit student al Secţiei de Compoziţie a Conservatorului „George Enescu” din Iaşi, iar din 1990 a frecventat clasa de compoziţie‑muzicologie‑dirijat din cadrul Universităţii Naţionale de Muzică din Bucureşti. A continuat cu profesorul Olaf Koch de la Musikakademie (Academia de Muzică) din Berlin. În aceeaşi perioadă, a dirijat la Leipzig, Orchestra simfonică a Filarmonicii din Halle.
A participat la diferite festivaluri, concursuri de compoziţie, pian şi dirijat, în ţară şi în străinătate, unde a obţinut importante premii şi distincţii. În perioada 1999 – 2001 a fost profesor la Conservatorul de Muzică „Salmon” din Casablanca (Maroc), unde a susţinut recitaluri şi concerte împreună cu alţi profesori şi studenţi. În prezent colaborează cu toate orchestrele simfonice importante ale ţării, iar în străinătate a condus ansambluri simfonice din Germania, Italia, Franţa, Spania şi Cehia.
Dintre cele mai importante compoziţii ale sale amintim aici „Trio pentru flaut, oboi şi fagot” (1987), „Cvartet pentru coarde” (1988), „Anotimpurile”, sonată pentru oboi solo şi pian (1989), „Poem simfonic”, după versuri ale poetului şi filosofului Lucian Blaga (1990), „Lieduri pentru soprană şi pian”, pe versurile lui Nichita Stănescu (1991), „Simfonia pentru orchestră” (1992). Acestea, ca şi multe altele, au fost interpretate în concerte de către orchestrele Universităţilor de Muzică din Bucureşti, Cluj, Iaşi, dar şi de către orchestre simfonice profesioniste din ţară.
De asemenea, a realizat înregistrări în studiourile muzicale şi în sălile de concert, filme artistice şi documentare pentru televiziunile din Japonia, Franţa, Rusia, Italia, Germania, Spania, Cehia, Maroc şi România.
În anul 2007, Radu Postăvaru a obţinut titlul de doctor în muzică la Universitatea de Arte „George Enescu” din Iaşi. A primit Diploma de Onoare a Radio Iaşi şi TVR Iaşi (în 1995), iar un an mai târziu a primit, din partea Uniunii Compozitorilor din România, Premiul Special „Constantin Bobescu”.
În prezent, este dirijor permanent al Filarmonicii „Paul Constantinescu” din Ploieşti.
CORUL ACADEMIC „GAVRIIL MUSICESCU”
În primăvara anului 1953 se produce un eveniment ce va deschide noi și fericite perspective de dezvoltare artistică: înființarea Corului, sub conducerea profesorului, muzicologului și dirijorului George Pascu. În toamna aceluiași an va căpăta titulatura de Corul „Gavriil Musicescu” al Filarmonicii de Stat din Iași.
Datorită existentei celor două ansambluri artistice ale Filarmonicii ieșene – Orchestra simfonică și Corul Academic „Gavriil Musicescu” – a fost posibilă prezentarea unor lucrări din repertoriul vocal-simfonic și de operă: Simfonia a IX-a, de Beethoven (prima audiție la 4 iunie 1954), „Requiem”-ul lui Mozart (27 mai 1955), Oratoriul „Anotimpurile”, de Haydn (26 aprilie 1957), „Requiem”–ul de Verdi (17 februarie 1961) sau Cantata „Carmina Burana”, de Carl Orff (19 ianuarie 1962). Acestor momente de referință li s-au adăugat numeroase alte prime audiții locale din genurile vocal-simfonic, simfonic și concertant, precum și nenumărate lucrări corale a cappella – capodopere românești și universale.
DORU MORARIU
Este un muzician complex, în cariera sa artistică îndeplinind rolurile de compozitor, dirijor, profesor. Experienţa sa muzicală este polarizată, aproape simetric, în jurul a două centre urbane – Reşiţa (oraşul său natal) şi Iaşi (oraşul adoptiv), dar cu identităţi profesionale diferite. La fel, instruirea sa muzicală s-a datorat unor oraşe de tradiţie, tot două la număr, Timişoara (Liceul de Muzică „Ion Vidu“) şi Bucureşti (Conservatorul „Ciprian Porumbescu“).
La Reşiţa dezvoltă o activitate cu adevărat impresionantă prin densitatea implicărilor sale în învăţământul muzical local, în plan organizatoric dar îndeosebi în planul practicii artistice. Înfiinţează Corul de cameră „Mioriţa“, cu care atinge performanţe artistice deosebite –Premiul I la toate cele şapte ediţii ale Festivalului naţional „Cântarea României“ la care a participat, plus şapte premii internaţionale la concursuri din Italia şi Franţa. Corul „Mioriţa“ a fost şi partener de scenă al orchestrelor filarmonice „Banatul“ din Timişoara sau „George Enescu“ din Bucureşti, în concerte vocal-simfonice (Cantata Anotimpul frumuseţii de W. M. Klepper, Simfonia a IX-a de L. v. Beethoven).
În paralel a dirijat Corul Palatului Pionierilor (1974-1980) şi corul de copii „Primavera“ (1980-1990), obţinând cu ele aceleaşi bune rezultate.
Din anul 1990 este dirijor permanent al Corului „Gavriil Musicescu“ al Filarmonicii „Moldova“ din Iaşi, împlinindu-şi cariera la cotele celui mai înalt profesionalism. Cu acest cor a susţinut peste două sute de concerte à cappella şi vocal simfonice la Iaşi şi în numeroase localităţi de pe întreg cuprinsul ţării, în străinătate: Italia, Polonia, Olanda, Germania, Spania, Austria.
Doru Morariu este, în acelaşi timp, un compozitor prolific. Creaţia sa cuprinde aproape patruzeci de partituri. A compus şi coruri pe voci, a realizat aranjamente pentru cor mixt cu acompaniament instrumental. A abordat de asemenea şi genul vocal-simfonicA făcut numeroase aranjamente pentru solişti, cor mixt şi orchestră.
