Sâmbătă, 7 iulie 2018, ora 21:00, Piaţa Turnului

FESTIVITATEA DE ÎNCHIDERE

SEARA MUZICII DE OPERĂ

ORCHESTRA OPEREI NAŢIONALE ROMÂNE IAŞI

„RESONANCE”

Proiect muzical original

conceput de soprana Elena Moşuc,

prezentat în premieră absolută în România

Dirijor, MARCELLO MOTTADELLI (Italia)

Solişti: ELENA MOŞUC – soprană (Elveţia)

BOGDAN MIHĂILESCU – chitară (România)

Invitat,

CHRISTOPH HEBEISEN (Elveţia)

În program, lucrări de Gabriel Fauré, Giacomo Puccini, Raul Ferrão, Alfonso Montes, Joaquin Rodrigo, Francesco Cilea, Erik Satie, Pietro Mascagni, Ariel Ramirez,

Vincenzo Bellini, Gregory Pino, Giorgio Tortora, Flavio Motalla, Marius Dragomir

OPERA NAŢIONALĂ ROMÂNĂ IAŞI

Înființată în 1956, Opera Națională Română din Iași este o instituție publică de cultură care funcționează în subordinea Ministerului Culturii și Identităţii Naţionale. Opera își desfăşoară activitatea, împreună cu Teatrul Naţional Iaşi, într-unul dintre cele mai frumoase teatre din țară, monument istoric, datând de la finalul secolului al XIX-lea.

1833 este anul primului spectacol de Operă din Iaşi. Prima stagiune a debutat în seara de 3 noiembrie 1956 cu spectacolul „Tosca” de Giacomo Puccini, sub bagheta dirijorului Radu Botez, regia artistică fiind semnată de Hero Lupescu, iar scenografia de Zoltan Gerzanich.
Primul director al Operei a fost muzicianul şi profesorul Ioan Goia, care a condus în perioada 1956-1965.

Evoluţia Operei Naţionale Române din Iaşi este legată de numele unor personalităţi artistice:

Radu Botez (1909-1980) – prim dirijor al instituţiei între anii 1956-1977; Ion Iorgulescu – tenor liric, Dimitrie Tăbăcaru (1929-1985) – regizor artistic 1956-1985, director al Operei în perioada 1974-1982; Bella Balogh – coregraf, a activat între 1958-1977 şi 1980-1986; Mioara Cortez – soprană-spinto; Corneliu Calistru – dirijor.

Pe scena lirică ieşeană au evoluat artişti cunoscuţi din România şi din străinătate: Arta Florescu, Nicolae Herlea, Eugenia Moldoveanu, Maria Slătinaru-Nistor, Viorica Cortez, Virginia Zeani, Nicola Rossi-Lemeni, Walter Monacchesi, Irina Arhipova, Todor Kostov, Viktor Tretiak.

Spectacolele au fost montate de maeştri ai regiei de operă: Hero Lupescu, Anghel Ionescu Arbore, Dimitrie Tăbăcaru, George Zaharescu, Marina Emandi Tiron, Anda Tăbăcaru-Hogea, Mihai Zaborilă.

În pregătirea spectacolelor, regizorii artistici au colaborat cu scenografi şi pictori scenografi talentaţi. În ceea ce priveşte scenografia, la Opera din Iaşi au semnat: Zoltan Gerzanich, Hristofenia Cazacu, George Dorosenco, Nicolae Vericeanu, Gheorghe Codrea, Rodica Arghir, Cătălin I. Arbore, Adriana Urmuzescu, Marfa Axenti.

 

ELENA MOŞUC

Născută în România, la Iaşi, a studiat la Universitatea de Muzică „George Enescu”. A câştigat mai multe concursuri internaţionale, cel mai important fiind „ARD Wettbewerb” (1990), concursul televiziunilor germane, care i-a deschis drumul unei cariere internaţionale de succes.

Elena Moşuc este foarte ataşată de Opera din Zürich, unde şi-a demonstrat talentul şi dăruirea pentru scenă în diverse roluri, majoritatea interpretate pe tot mapamondul, precum Regina Nopţii (interpretat de 250 de ori), Konstanze, Donna Anna, Zerbinetta, Lucia, Linda di Chamounix, Elvira, Gilda, Violetta, Mimi, Musetta, Micaela, Maria Stuarda, Norma. A fost invitată să cânte atât în intreaga Europă, pe cele mai faimoase scene internaţionale (la Teatrul „Scala” din Milano, la Viena, la Opera „Covent Garden” din Londra, Teatrele „Bastille”, „Opéra Comique”, „Palais Garnier” şi „Champs-Elysées” din Paris, la Roma, Torino, Veneţia, Palermo, München, Berlin, Hamburg, Bucureşti, Barcelona, Bilbao, Tel Aviv).

I s-au decernat multe distincţii şi premii prestigioase. În 2005, Preşedintele României i-a acordat titlul de  „Ofiţer al Artelor”, înalta recunoaştere a meritelor ei excepţionale. În 2009 a obţinut titlul de Doctor în muzică, Summa cum laude la Universitatea Naţională de Muzică din Bucureşti. În 2015 i se acorda „Oscarul” românesc – „Marele Premiu al Operelor nationale din Romania”, încununând astfel cariera sa internaţională de excepţie, iar în 2017 şi în 2018 a fost nominalizată pentru renumitul Premiu Internaţional „OSCAR DELLA LIRICA”.

A participat la festivaluri de renume, atât în Europa – Salzburg, „Arena” din Verona, „Savonlinna” (Finlanda), „Torre del Lago” (Italia) – cât şi în S.U.A. (la „Metropolitan Opera” New York şi la Dallas), precum şi în Asia – în Japonia, China, Taiwan şi Coreea de Sud.

A lucrat cu mari dirijori, precum Sir Colin Davis, Nikolaus Harnoncourt, Christoph von Dohnanyi, Fabio Luisi, Nello Santi, Lorin Maazel, Gustavo Dudamel, Philipp Jordan, Valéry Gergiev şi cu regizori de marcă : Franco Zeffirelli, Liliana Cavani, Ruth Berghaus, Sven-Eric Bechtolf, Stefan Herheim, Mario Martone, Graham Vick, Martin Kusej.

Printre triumfurile recente se numără câteva debuturi considerate excepţionale, care i-au îmbogăţit repertoriul, precum Norma (Zürich, Lyon, Paris, Festivalul din Savonlinna), Marguerite (Faust) la Zürich, Hamburg şi Budapesta, Liù (Turandot) la Zürich şi la Festivalul puccinian de la Torre del Lago, Mimi (Zürich, Bucureşti), Medora (Il Corsaro) Zürich şi Duisburg, Nedda (Pagliacci ), Alice Ford (Falstaff ), Luisa Miller (Zürich, Napoli, „Scala” din Milano), Lucrezia Borgia, Maria Stuarda (Zürich şi Berlin), Anna Bolena (concertant la Viena), Semiramide (Lyon, Paris) şi Magda (La Rondine ) în München.

O menţiune specială merită debutul său la „Scala” din Milano cu rolul Violetta Valéry în La Traviata sub bagheta marelui maestru Lorin Maazel, urmând apoi, tot la „Scala”, Gilda (Rigoletto), noua producţie de Luisa Miller în care Elena Moşuc a avut un succes personal ieşit din comun, Micaela din Carmen şi Lucia di Lammermoor.

Adăugăm ultimele succese cu Zerbinetta (Ariadne auf Naxos) la Zürich, Festivalul din Salzburg şi” Bastille” Paris, Lucia di Lammermoor la Barcelona, Palermo, Torino, Las Palma şi Menorca, Lucrezia Borgia la Brüxelles şi ABAO Bilbao, La Traviata în Malta şi Atena.

În 2017, punctele culminante ale apariţiilor sale pe scenele lirice internaţionale au fost Maria Stuarda in Genova, spectacol considerat unul dintre cele mai bune din Europa ale acelui an, şi senzationalul succes cu dificilul rol Anna Bolena la Lisabona şi Desdemona în Tokyo.

Pe lângă spectacolele de operă şi concerte, Elenei Mosuc îi place să experimenteze şi alte genuri musicale, precum Fado şi Musical. Este pasionată de muzica de film, realizând un superb CD – L’amore è poesia,  la Abbey Road Studios, cu Orchestra Simfonică din Londra.

Discografia sa include trei CD box (A Portrait) şi un CD (Donizetti Heroines)  publicate de “Sony Classical”, precum şi inregistrarea în premieră mondială a operei Stabat Mater, de Gualberto Brunetti, ori înregistrarea integrală a operettei Schön ist die Welt (Lumea este frumoasă), de Franz Léhar, cu aceasta din urmă obţinând premiul criticii muzicale germane pentru înregistrări,  Simfonia a doua, de Mahler, sub conducerea lui Valéry Gergiev, opera integrală La Rondine aparută în 2017 şi ciclul de lieduri cu orchestră, Tragédie d’amour, aparţinând compozitorului elveţian Emile Jacques-Dalcroze, precum şi numeroase DVD-uri cu producţii de operă, cum sunt Rigoletto, Flautul Fermecat, Ariadne auf Naxos, La Bohème, Lucia di Lammermoor.

În aprilie 2018 a fost publicat noul său compact disc, „Verdi Heroines”, la casa de discuri „Solo Musica/Sony”.

 O menţiune particulară merită interpretarea sa în filmul The Genius of Mozart (Geniul lui Mozart) realizat de B.B.C., precum şi participarea artistei de două ori la Gala FIFA transmisă în direct în toată lumea în peste o sută de ţări.

 

MARCELLO MOTTADELLI (Italia)

Şi-a început cariera ca dirijor-șef la “Berner Symphoniker”, la “Stadttheater Bern”, Elveția (în perioada 1999 – 2001). În 2001, s-a aflat la pupitrul dirijoral, în Statele Unite ale Americii, cu spectacolul Turandot, la “Colorado Opera Company”. În același an, a debutat și în Africa de Sud, dirijând Rigoletto și Simfonia a II-a lui Mahler la Opera din Cape Town. În 2002 a realizat în Germania producții de Carmen, Rigoletto și Il Trovatore. Ulterior a realizat producția de Tosca la Teatrul “Bolshoi” din Minsk și Messa da Requiem, de Verdi în Besana Brianza, Italia.

Între anii 2002 și 2008, printre alte producții, domnul Mottadelli a condus Der Freischütz și Rigoletto la Opera Națională Daneză, concerte simfonice cu Orchestra Simfonică din Odense și Aalborg. A avut mai multe apariții cu Orchestra Simfonică din Cairo, atât în Cairo, cât și în Iordania, la o Gala cu Placido Domingo, Julia Migenes și Daniel Barenboim.

Din 2008 până în 2011, a deținut funcția de Director General Muzical la Orchestra Simfonică din Cairo. În acest timp a debutat și în Coreea de Sud la Centrul de Artă Seongnam din Seul și a dirijat Don Carlos la Opera Regală Daneză din Copenhaga. Au urmat și alte invitații în Danemarca, unde a dirijat L’Elisir d’Amore și Manon Lescaut de Donizetti la Opera Națională Daneză în 2009 și 2010.

A fost invitat la prestigioasa Gală a Premiilor Nobel de la Stockholm din anul 2011, unde a dirijat Orchestra Filarmonicii Regale din Stockholm, în prezența laureaților premiilor Nobel și a familiei regale suedeze.

Activitatea lui Marcello Motadelli cuprinde și numeroase spectacole care au avut loc în România, Opera Națională Română București, Opera Națională Română Iași, Opera Craiova.

A fost Coordonatorul Artistic și Muzical al Operei Naționale București, unde a avut premiere cu spectacolele Il Barbiere di Siviglia, Lucia di Lammermoor (regia Andrei Șerban, cu faimosul tenor Ramon Vargas) și Un Ballo în Maschera (regia Grischa Asagaroff).

De asemenea, a dirijat concertul din cadrul Galei Premiilor Operelor Naționale Române în decembrie 2016, cu invitați speciali, faimosul tenor internațional Roberto Alagna și Nelly Miricioiu.

 

BOGDAN MIHĂILESCU

S-a nǎscut la Bucureşti la 14 iunie 1959.  Începe sǎ studieze vioara la Liceul de muzicǎ „Dinu Lipatti” din Bucureşti. Continuǎ studiul chitarei clasice la Şcoala de artă din Bucureşti, cu prof. Adrian Ionescu, şi la cea din Cluj-Napoca, cu prof. Valentin Farcaş, obţinând Diploma de absolvire cu notǎ maximǎ.

În 1984, câştigǎ Marele trofeu al Concursului naţional de chitarǎ clasicǎ de la Sinaia, ce constă într-o chitarǎ de concert construitǎ de Roman Boianciuc. În urma acestui succes, începe o intensǎ activitate concertisticǎ şi pedagogică în România, Germania, Africa de Sud şi Marea Britanie; de asemenea, realizeazǎ înregistrǎri în studiourile de Radio, Televiziune şi artǎ cinematograficǎ din România.

În perioada 1997–2006, Bogdan Mihǎilescu se perfecţioneazǎ la Londra, descoperind noi valenţe ale chitarei, cu profesorii Gary Ryan şi Carlos Bonell, şi participând în mod regulat la şedinţele de cursul de măiestrie în cadrul Royal Academy of Music. În acelaşi timp, duce în biblioteca prestigioasei instituţii de învăţământ londoneze şi o intensǎ activitate de cercetare a literaturii camerale pentru chitarǎ.

Compozitoarea letoniană Anna Veismane îi dedică special compoziţia „Hidden Dragons”, interpretată de Bogdan Mihǎilescu în primă audiţie absolută la Ateneul Roman în 2012.

Şi alţi compozitori îi dedicǎ lui Bogdan Mihǎilescu lucrǎri de muzicǎ de camerǎ, îmbogǎţind astfel literatura internaţionalǎ pentru chitarǎ în ansamblu cu alte instrumente.

Din 2014 şi până în prezent, Bogdan Mihǎilescu susţine numeroase recitaluri camerale internaţionale, sub înaltul patronaj al Institutului Cultural Român, în săli de concerte renumite din Londra, Paris, Vilnius, Luxemburg, Bruxelles, Sofia, Budapesta, Sarajevo. Tematica repertoriului ales subliniazǎ vizibilitatea culturii ţǎrii noastre în diferite zone ale Europei.

Meritele sale chitaristice, socotite a fi ale unuia dintre importanţii promotori ai chitarei clasice în România, sunt menţionate de reputata revistǎ „Guitar International” .

Bogdan Mihǎilescu cântǎ pe o chitarǎ RAMIREZ Especial clasa I, pe care a selectat-o personal la Madrid, chiar din atelierul celebrului lutier, în 1995.

 

CHRISTOPH  HEBEISEN

Născut în Zürich, Elveţia, într-o familie foarte cunoscută şi respectată în toată ţara, Christoph Hebeisen a iubit de mic copil muzica şi arta spectacolului, având în acest sens o activitate foarte intensă şi bogată, împletită cu studiile şcolare.

Este absolvent al Universităţii din Zürich (1996),  unde a studiat la Facultatea de Drept, definitivându-şi studiile la  Facultatea din St. Gallen (2006). În prezent, lucrează ca avocat în cancelaria prestigioasă Rabenhaus din Zürich.

Pasiunea pentru muzică o are de când era mic copil, intrând la vârsta de unsprezece ani în Corul de copii al Operei din Zürich, pentru ca apoi să rămână în Corul suplimentar al Operei, lucrând împreună cu ansamblul de cor profesionist al instituţiei.

Studiile particulare de pian cu profesorii Anneliese Ritzmann, Rudolf Wipf şi Lyllan Ziegler şi studiile de canto de la Conservatorul din Zürich, cu profesorii Rudolf A. Hartmann şi Laszlo Polgar (solişti ai Operei din Zürich), l-au ajutat să se perfecţioneze în lumea cântului de care este pasionat.

De asemenea, are studii particulare de dirijat cu importanţi maeştri ai baghetei, precum Karl Kamper (profesor la „Mozarteum Salzburg”), Mandred Honeck, Ralf Weikert (dirijori la Opera din Zürich) şi Nicolae Moldoveanu.

La Opera din Zürich, cântând ca bariton în corul suplimentar al Operei, a avut ocazia să lucreze cu dirijori importanţi: Nello Santi, Ralf Weikert, Rafael Frühbeck de Burgios, Fabio Luisi, Nikolaus Harnoncourt, Valéry Gergiev, Christoph von Dohnanyi, Franz Welser-Möst.

Pasiunea sa pentru dirijat s-a concretizat în concerte cu diverse formaţiuni muzicale în cadru restrâns.