Centrul pentru cultură și Arte „Carmen Saeculare” Neamț organizează, în cadrul Târgului de Carte LIBRIS, ediția a XII-a, Ziua Editurii Nona. Invitații de onoare vor fi actorii Coca Bloos, Paul Chiribuță, istoricul literar Nicolae Scurtu, criticul literar Cristian Livescu și prof. Dana Baciu (cadru didactic la Colegiul Național Pedagogic ”Gheorghe Asachi” Piatra-Neamț).
În prezența autorilor, vor fi făcute referiri critice ale celor mai recente cărți apărute la editura Centrului: FESTIVALUL DE TEATRU PIATRA-NEAMȚ, 1969-2019 (de Violeta Simina Moșu și Valentin Andrei), ARMONII STATORNICE – Antologie poetică, (de Mihai Hanganu), CĂRȚI CU AUTOGRAF ÎN BIBLIOTECA LUI NICHIFOR CRAINIC (de Nicolae Scurtu) și DABADA, NUBANU ȘI PRIETENII LOR – Teatru pentru copii (de Miruna Grigoriu și Loredana Grigoriu).
De asemenea, publicul cititor va putea afla amănunte despre cel mai recent număr al Revistei de literatură și artă ANTITEZE, publicație editată sub egida Centrului pentru Cultură și Artă „Carmen Saeculare” Neamț.
Evenimentul este programat a se desfășura vineri, 16 septembrie 2022, ora 17:00, la Pavilionul expozițional municipal din Bulevardul Republicii nr. 17 (la etaj).
***
COCA BLOOS
S-a născut la Piatra-Neamț, pe 1 octombrie 1946. A urmat liceul la Râmnicu Vâlcea, apoi Facultatea de Filosofie de la Universitatea „Babeș-Bolyai” din Cluj-Napoca. După absolvirea facultății (1969), a lucrat la Casa de Cultură a Studenților din orașul de pe Someș. Acolo, avea să colaboreze cu actrița și, ulterior, regizoarea Olimpia Arghir.
În 1973, Alexandru Tocilescu monta, la Satu Mare, spectacolul „Războiul vacii”, de Roger Avermaete, prin care regizorul şi-a susţinut examenul de licenţă, în care a fost distribuită și Coca Bloos. În urma succesului cu acest spectacol, Coca Bloos a devenit actriţă profesionistă, fiindu-i echivalate disciplinele teoretice pe care le studiase în facultate cu cele care se predau la I. A. T. C.
După experiențe la teatrele din Satu Mare și Brașov, este angajată în orașul de baștină, la Teatrul Tineretului, unde avea să găsească o trupă sudată: Ana Ciontea, Paul Chiribuță, Mihai Cafrița, Carmen Petrescu, Traian Pârlog, Corneliu-Dan Borcia, Simona Măicănescu, Cornel Nicoară, Ion Muscă, Constantin Ghenescu, frații Birău, Gheorghe Dănilă, Maria Filimon, Oana Albu, Oana Pellea, Maia Morgenstern, Claudiu Istodor, Romeo Tudor, Eugen Cristian Motriuc, Tatiana Ionesi, Florin Măcelaru, Liviu Timuș, Dan Covrig.
„Aveam 33 de ani. Piatra-Neamț a constituit, ca să zic așa, Institutul pentru mine. Toată viața se consuma în teatru. Era un dialog permanent între noi. Era și multă boemă, care a avut rezultatele ei. Stăteam în preajma unor mari actori, a pictorilor, a unor personalități care mă fascinau. În acest anturaj era o viață extraordinară. Se citea poezie, veneau poeți de prin țară, aveam și un grup de prieteni. Facultatea de Filosofie m-a învățat să-mi aleg cărțile, să am discernământ în ceea ce privește lecturile. În momentul când am nevoie, mă duc la carte. La Piatra-Neamț am întâlnit foarte multă exigență, pretenție intelectuală și artistică. Este un spațiu mirific și ocrotitor, ca și aerul. Trupa de la Piatra putea să facă orice. Fiecare regizor era unic în felul lui.”
La Teatrul Tineretului a debutat cu rolul Athenaisa Eupraxia din spectacolul „Beția sfântă”, de Paul Everac, în regia lui Mihai Manolescu. Au urmat spectacolele: „Muștele”, de Jean Paul Sartre (regia, Laurențiu Ulici), „Burghezul gentilom”, de Moliere (regia, Iulian Ursulescu), „Anotimpuri teatrale” (regia, Eduard Covali), „Zât, moarte, zât!”, de Saulius Saltenis (regia, Irena Buciene, Lituania), „Pragul albastru”, de I. D. Sârbu (regia, Mircea Cornișteanu), „Piticul din grădina de vară”, de D. R. Popescu (regia, Nicolae Scarlat), „Milionarul sărac”, de Tudor Popescu (regia, Valeriu Paraschiv), „Pescărușul”, de Cehov (regia, Nicolae Scarlat), „Fluturi de noapte”, de Dinu Grigorescu (regia, Mircea Marin), „RUR”, de Karel Čapek (regia, Alexandru Darie), spectacol în care a jucat rolul Nana, fiind premiată pentru rol principal feminin în cadrul Galei spectacolelor de teatru pentru tineret, din 1985.
După acest premiu, au urmat spectacolele: „Îndrăgostiții din Tesallia”, de George Peele (regia, Dan Mănescu), „Piațeta”, de Goldoni (regia, Silviu Purcărete) – Premiu pentru interpretare A. T. M. 1986, „Conu’ Leonida față cu reacțiunea”, de Caragiale (regia, Alexandru Dabija).
În 1986, este transferată la Teatrul „Lucia Sturdza Bulandra” din Capitală, oraș în care avea să continuie șirul succeselor.
A revenit la Teatrul Tineretului, atunci când i-au fost propuse colaborări, emblematică rămânând creația sa actoricească din spectacolul „Povestiri despre nebunia (noastră) cea de toate zilele”, din stagiunea pietreană 2007-2008, în regia lui Radu Afrim.
Coca Bloos esteo valoroasă actriță și de film. Memorabile pentru cinefili sunt rolurile create în „Patul conjugal”, „Această lehamite” (ambele în regia lui Mircea Daneliuc), „Crucea de piatră” (regia, Andrei Blaier), „E pericoloso sporgersi” (regia, Nae Caranfil), alături de colegi precum Gheorghe Dinică, Valentin Uritescu, Florina Cercel, Ilarion Ciobanu, Ion Besoiu, Horațiu Mălăele, Dorina Lazăr, Sanda Toma, Valentin Teodosiu, Ana Ciontea, Paul Chiribuță, George Alexandru, Marius Stănescu, Marius Florea Vizante, Carmen Tănase, Mihai Bisericanu.
***
PAUL CHIRIBUȚĂ
S-a născut pe 6 decembrie 1949, la Buhuși. A absolvit Liceul „Petru Rareș” din Piatra-Neamț, iar apoi, în 1972, I. A. T. C., ca șef de promoție, magistru fiindu-i Ion Cojar.
A fost angajat imediat de Teatrului Tineretului. Aici, debutează… în străinătate: „«Harap-Alb» era în turneul în Danemarca. Eu am intrat doar pentru că unul dintre colegii mei n-a primit viză și am plecat eu în locul lui. Jucam ursul și cerbul, două roluri mici.”
Pe scena T. T. a jucat pentru prima oară în rolul Karandaşov din „Valentin și Valentina”, un spectacol pus în scenă de Gabriel Negri pentru tinerii absolvenți. „Aveam cinci premiere pe stagiune și acest fapt a reprezentat una din marile noastre șanse, să poți să joci imediat după ce termini facultatea, pentru că în școală nu apuci să așezi totul.”
Vreme de aproape două decenii avea să facă performanță artistică la Piatra-Neamț, împărțind scândura scenei cu actori precum Mitică Popescu, Valentin Uritescu, Ana Ciontea, Gelu Nițu, Mariana Buruiană, Cornel Nicoară, Corneliu-Dan Borcia, Rozina Cambos, Ion Muscă, Constantin Ghenescu, Oana Pellea, Maia Morgenstern, Claudiu Istodor, Virginia Rogin, Alexandru Lazăr, Raluca Zamfirescu, Boris Petroff, Constantin Cojocaru, Eugen Apostol, Eugenia Balaure, Nina Zăinescu, Dragoș Pâslaru, Răzvan Ionescu.
A creat o sumedenie de „măști” în spectacole precum: „Nastratin Hogea”, de Mircea Florian (regia, Zoe Anghel Stanca), „Inimă rece”, de Eduard Covali, (regia, Sanda Manu), „Ziger zager”, de Peter Terson (regia, Cornel Todea), „Romeo și Julieta”, de Shakespeare (regia, Silviu Purcărete), „Matca”, de Marin Sorescu, care semna și regia, „Tinerețe fără bătrânețe” (regia, Cătălina Buzoianu), „Slugă la doi străpâni”, de Goldoni (regia, Iulian Vișa), „Răfuiala”, de Philip Massinger (regia, Alexandru Dabija), „Muntele”, de D. R. Popescu (regia, Emil Mandric), „Nevestele vesele din Windsor”, de Shakespeare (regia, Alexandru Tocilescu), „Trei surori”, de Cehov (regia, Emil Mandric), „Mihai Viteazu”, de Emil Mandric și Paul Findrihan (regia, Alexandru Dabija), „Îmblânzirea scorpiei”, de Shakespeare (regia, Iulian Vișa).
După 1990, Paul Chiribuță desfășoară o bogată activitate în domeniul pedagogiei artei teatrale. Astfel, între 1997 și 2008, activează în Franța ca Profesor și Director pedagogic la Academie de Théâtre du Limousin. În țară, este asistent, apoi lector universitar la I. A. T. C., iar între 2012 și 2015, Conferențiar la Catedra actorului.
Este membru UNITER. În 2008, a dobândit titlul de Doctor în Arta actorului, la UNATC, instituție de învățământ superior la care, o vreme, a fost Decan.
În Franța i-a fost decernat titlul de Chevalier de l’Ordre des Arts et des Lettres.
Actualmente, este angajat al Teatrului „Toma Caragiu” din Ploiești.
***
NICOLAE SCURTU
- a născut în ziua de 4 februarie1951, la Văratec (Agapia, județul Neamţ).
Absolvă cursurile Liceului Teoretic „Ştefan cel Mare” din Târgu Neamţ, după care urmează Facultatea de Filologie din Bucureşti, unde are prilejul să asculte prelegerile universitarilor Al. Piru, Nicolae Manolescu, Eugen Simion, Grigore Brâncuş, Matilda Marioţeanu Caragiu şi Valeria Guţu Romalo.
A debutat în anul 1973 în revista „Orizont” din Timişoara cu un articol de istorie literară.
De la finalizarea studiilor universitare şi până acum a funcţionat la câteva catedre de literatură română din Capitală.
A colaborat cu note, articole, studii şi cercetări literare la revistele: „Ateneu”, „Tomis”, „Orizont”, „Luceafărul”, „România literară”, „Revista Arhivelor”, „Manuscriptum”, „Cronica”, „Convorbiri literare”, „Conta”, „Revista de istorie şi teorie literară”, „Litere”, „Impact literar”, „Nord literar”, „Cetatea Rodnei”, „Viaţa Românească”, „Meandre”, „Cafeneaua Literară”, „Luceafăr nou” şi altele. Remarcabilă este rubrica „Firide basarabene” din revista „Litere” în care reînvie documentar chipuri de intelectuali basarabeni. Membru al Societăţii Scriitorilor Târgovişteni (2008), membru al Uniunii Scriitorilor din România (2010). A cercetat numeroase biblioteci şi arhive publice şi particulare, depistând, adnotând şi publicând un însemnat număr de documente de istorie literară şi istorie culturală. Cărţile de documente literare şi de istorie literară s-au bucurat de o receptare critică atentă şi corectă. S-au pronunţat asupra lor: Şerban Cioculescu, Al. Rosetti, Al. Piru, Nicolae Manolescu, Mircea Popa, Teodor Vârgolici, Ion Cristoiu, Constantin Sorescu, Artur Silvestri, Gabriel Dimisianu, Dan Stanca, Ion Simuţ, Dumitru Micu, Nicolae Florescu, Săluc Horvat, Cornel Moraru, Călin Vlasie, Constantin Cubleşan, Marcel Duţă, Stancu Ilin, Gheorghe Grigurcu şi alţii. Este citat, pozitiv, în toate operele fundamentale ale istoriografiei literare naţionale. Distins cu premii ale Societăţii Scriitorilor Târgovişteni: Premiul „Alexandru Ciorănescu” pentru restituiri – „Cercetări literare I. Scriitori dâmboviţeni” (2008) şi Premiul „Vladimir Streinu” pentru istorie literară – „Cercetări literare. Scriitori dâmboviţeni” (2009).
Scrieri (selecțiuni)
Cercetări literare. scriitori dâmboviţeni, (I). Târgovişte, Ed. Bibliotheca, 2007; Cercetări literare. scriitori dâmboviţeni, (II). Târgovişte, Ed. Bibliotheca, 2008; Ion Stăvăruş şi contemporanii săi. Mărturii, corespondenţă, iconografie, Târgovişte, Bibliotheca, 2008; Cercetări literare ~ scriitori dâmboviţeni (III). Bucureşti, 2009; Contribuţii de istorie literară (I). Bucureşti, 2011; Autografe de la Nichita Stănescu. Bucureşti, 2012.
