2021

„FLORICICĂ DE LA MUNTE” – 50 DE ANI DE JOC ŞI CÂNTEC STRĂMOŞESC

Cea mai nouă lucrare apărută la editura Nona este lucrarea monografică intitulată sugestiv „«FLORICICĂ DE LA MUNTE» – 50 DE ANI DE JOC ŞI CÂNTEC STRĂMOŞESC”. Cartea, creaţie colectivă a compartimentului de cercetare, a compartimentului Ansamblul folcloric „Floricică de la munte”, şi Editura Nona – toate acestea fiind componente ale Centrului pentru Cultură şi Arte „Carmen Saeculare” Neamţ –, propune cititorilor o incursiune pe firul istoriei de cinci decenii a acestui prestigios grup folcloric nemţean. Pot fi aflate contextul şi prilejul care au precedat înfiinţarea Ansamblului, precum şi câteva aspecte ale trudei duse pe tărâmul etnofolclorului în anii ’70 şi ’80 ai veacului trecut. Povestea continuă cu dificultăţile întâmpinate de membrii Ansamblului în ultimul deceniu al mileniului doi, traseul dintre amatorism şi profesionism şi încununarea acstor eforturi cu premii şi distincţii obţinute atât în ţară cât şi peste hotare.

În paginile cărţii sunt evocaţi oamenii care au marcat istoria acestui ansamblu: directorii George Bararu şi Constantin Horia Alupului-Rus, solista Ileana Peşte, instrumentişii Mihai Botofei şi Grigore Niţă, coregrafii Nae Rotariu, Viorel Vatamaniuc, Simona Aflorii, Izabela Avasilcăi, Dedilia Popovici şi dirijorii Sidor Rusu, Ovidiu Şvarţ, Ciprian Vasiliu şi Călin Corai.    

Pe cât a fost posibil, echipa editorială a refăcut listele cu membrii echipelor artistice ale Ansamblului (dansatori, instrumentişti, solişti, coregrafi), începând cu cei din anii ’70 şi terminând cu generaţia de astăzi. Nu au fost uitate nici marile personalităţi artistice care au evoluat alături de Ansamblul folcloric „Floricică de la munte”, lor fiindu-le consacrat un capitol aparte, acela în care să depene amintiri, impresii şi gânduri la aniversare.

Cu siguranţă, odată cu apariţia ei, lucrarea monografică intitulată sugestiv „«FLORICICĂ DE LA MUNTE» – 50 DE ANI DE JOC ŞI CÂNTEC STRĂMOŞESC” va suscita un interes crescut, interes care va provoca discuţii, amintiri, şi prin ele, sperăm noi, ieşirea la iveală a unor documente (liste cu alţi membri de care nu am avut cunoştinţă, fotografii), toate acestea ducând în final, într-un viitor apropiat, la scoaterea pe piaţă a ediţiei a doua a cărţii, una revizuită şi completată.

Încheiem cu un fragment din Prefaţa cărţii semnată de Prof. Dr. Elise Stan, etnomuzicolog, realizator de emisiuni la Televiziunea Română: „Prin spectacolele sale Ansamblul Folcloric  Profesionist «Floricică de la Munte» încearcă să recreeze atmosfera spirituală a satului de altădată. Principalele zone geografice de cercetare și valorificare a tradiției folclorice sunt cele ale Moldovei, dar și cele ale altor zone etnofolclorice de la noi din țară. Prin dansurile și momentele folclorice prezentate, dansatorii Ansamblului  Folcloric «Floricică de la Munte»  urmăresc menținerea legăturii cu pământul natal și împărtășirea identității noastre ca popor, prin prezentarea tradițiilor, a portului, cântecului și dansului popular, tradiții pe care tinerii le-au preluat cu mândrie de la înaintași, prețuindu-le și cinstindu-le de fiecare dată.

În esenţă, Ansamblul Profesionist «Floricică de la Munte» din Piatra-Neamț, prin autenticitatea repertorială şi maniera transpunerii artistice a folclorului moldovenesc  şi naţional se defineşte ca o instituţie de cultură serioasă  care organizează spectacole folclorice profesioniste.”

ÎNTRE CER ŞI PĂMÂNT

Cel mai nou volum de poezie scos la Editura NONA este ÎNTRE CER ŞI PĂMÂNT, creaţie literară a cunoscutului, pentru nemţeni, cantautor de la Taşca, Mihai Marius Coşerariu.

Volumul de faţă se compune din două secţiuni, PĂMÂNT, respectiv, CER, denumite sugestiv pentru conţinutul tematic al versurilor.

În prefaţa semnată de reputatul critic literar Cristian Livescu, intitulată  Mihai Coşerariu, „trubadurul inimilor frânte”, se găseşte scris: Cu totul natural, în debit spontan, convins că fiecare clipă îşi merită gloria trăirii, versifică Marius Mihai Coşerariu (n. 29 oct. 1973, Tupilaţi, jud. Neamţ), autor care şi-a luat talentul în serios fără grăbire, abia la 42 de ani, printr-un volum de poezie şocant în titlu, „Să goneşti fiara din suflet”, Crigarux, 2015. (…) Scrie apăsat, cu poftă, cu năduf, cu patimă… Se consideră poet şi trubadur totodată, pentru că multe dintre poemele sale devin cantabile, în genul folk, prin unduirea strunelor de chitară. Când l-am cunoscut, era încredinţat că poezia nu poate schimba lumea, dar o poate îndrepta, ameliora, înnobila, punând-o pe gânduri, invitând-o la meditaţie, la visare, de tratat cu ea „durerea ce apare din senin”. Mai spune undeva, într-o profesiune de credinţă, că se consideră mesagerul speranţei, şi – ca orice menestrel la curţile dorului – că vrea să-şi bucure semenii cu stihuirile sale.

Ecouri din Coşbuc şi Adrian Păunescu, dar şi afinităţi cu poezia basarabeană de angajament social, cu Grigore Vieru şi Nicolae Dabija în frunte, ar aşeza firesc lirica lui Coşerariu într-o companie durabilă. Într-adevăr, e de admirat la el intensitatea afectivă, impulsul confesiv, vocea directă, gravă, severă, uneori tăioasă, dominând cu luciditate fluxul verbal.

Volumul Între Cer şi Pământ (2021) preia temele de patos din ciclurile anterioare – iubire, ţară, neam, credinţă, adevăr, lumină, dor –, cu sporită atenţie pe expresivitate. Cartea are două registre distincte – unul dedicat virtuţii, iubirii, idealităţii, altul, în tuşe îngroşate, privind critic spre viaţa şi istoria la zi. Monologul capătă scânteieri mesianice, treabă pe potriva barzilor adevăraţi, care îşi iau în serios menirea, prin unda socială a ieşirii la rampă. (Cristian Livescu)

„RĂVAȘ DE COLORAT”, O NOUĂ APARIŢIE EDITORIALĂ LA „NONA”

Tocmai ieşită din tipografie, cartea colegei noastre Ionela Lungu abia aşteaptă întâlnirea cu publicul! Unul aparte: copiii. Foarte apropiată de cei mici – poate şi pentru faptul că Ionela este unul dintre puţinii meşteri populari care îşi dedică talentul artistic personajelor din opera lui Ion Creangă – Ionela a născocit o bijuterie dedicată celor mici: un răvaş în care alături de fragmente din opera Humuleşteanului celebru în lumea largă au fost plasate crochiuri, schiţe desenate care ilustrează textile, crochiuri ce urmează să fie colorate, fiind pusă astfel la încercare puterea creatoare a micilor cititori.

„De ce RĂVAȘ DE COLORAT?

Pentru că «răvaș» e varianta mică de la «carte».  E ca un bilețel pe care-l trimit copiilor, încurajându-i să citească poveștile lui Ion Creangă și să identifice elementele componente – subiecte din poveste.

Schițele desenelor din acest RĂVAȘ… sunt răspunsuri la întrebările micilor meșteri pe care le primesc la ora de modelaj lut: «Cum să facem cuptorul, doamna?”» «Dar cocoșul?», «Cum arată o căsuță de la sat?». Desenele vin astfel în ajutorul copilului de a recrea o lume pe cale de dispariție, aproape uitată, dar care îmi doresc să rămână vie în inima lor.”(Ionela Lungu)