ASTĂZI, 12 IUNIE, ÎI SPUNEM „LA MULŢI ANI!” PICTORULUI PETRU VAMANU

Pictorul Petru Vamanu constituie o figură carismatică a artei plastice nemţene, de o valoare unanim recunoscută nu numai printre confraţi, ci (lucru mai important) de publicul larg. Pentru domnia sa, ziua de 12 iunie are, în plan personal, o semnificaţie aparte. Este ziua de naştere, prilej (poate) de a se reinventa în arta pe care o iubeşte etât de mult. 

Petru Vamanu s-a născut în ziua de 12 iunie 1962 în comuna Negreşti, judeţul Neamţ.Viitorul artist plastic a făcut primii paşi în arta plastică la şcoala gimnazială din comuna natală, avându-l profesor pe pictorul Mircea Răsvan Ciacâru. Cel care, la finalul gimnaziului, l-a îndrumat spre Liceul „George Apostu” din Bacău. „În acelaşi timp cu cursurile de la Şcoala Populară, predam şi la şcoala din Negreşti. Acolo, mă pot lăuda, l-am descoperit pe Petrică Vamanu, cel pe care (e singurul meu merit) l-am îndrumat spre Liceul de Artă din Bacău, unde a avut profesori foarte buni. De acolo, de la Bacău încolo, a fost meritul său că a ajuns departe ca artist.” (Mircea Răsvan Ciacâru).

Începând cu anul 1981, Petru Vamanu a participat la numeroase expoziţii de grup: Bacău (1981), Piatra-Neamţ (1984, 1993), Botoşani (1988), precum şi la Taberele de creaţie, printre care cele de la Dumbrava, Neamţ (1991) şi Potoci, Neamţ (1992, 1993).

 Este cunoscut ca fiind un valoros pictor de biserici.

Despre artistul plastic Petru Vamanu, de-a lungul vremii s-au exprimat mai mulţi critici de artă. Am ales să redăm doar una dintre păreri, pe cea a lui Valentin Ciucă, un bun cunoscător al plasticii nemţene: „Structură voluntară, explozivă adesea, Petru Vamanu cultivă ironia, dar şi autoironia şi pare un intratabil visător. Creaţia lui diversă, deschisă către toate azimuturile, îl află angajat într-o permanentă căutare a stilului pe care, odată aflat, îl părăseşte atras de alte himere.

Mobilitatea lui nu deranjează pe nimeni iar artistului îi dă satisfacţia de a fi mereu altfel.

Nu are complexele unui spirit prea riguros şi impresia generală este aceea că nu ia în serios vreun moment de reuşită. A se schimba continuu nu generează spaime, ci doar întrebări. Versatilitatea pare să fie o metodă de lucru.

Are disponibilităţi pentru portret şi a dovedit-o prin capacitatea de analiză şi sinteză, pictează cu o evidentă frenezie flori stilizate cu tuşe ample, directe, spontane, configurează o atmosferă vitalistă şi, în acelaşi timp, se preocupă de naturi statice, unde pe suporturi ceramice ample, circulare, aşează peştii începutului de lume. În portret, dincolo de fizionomie, reţine atitudini. În acuarele, îndeosebi, se lasă purtat de fantezie lucru ce îi reuşeşte.”

Sărbătoarea de astăzi oferă prilejul Centrului pentru Cultură şi Arte „Carmen Saeculare” Neamţ de a-i ura  artistului plastic o cât mai îndelungată activitate artistică. LA MULŢI ANI, PETRU VAMANU!

Surse de documentare: Constantin Tomşa – „Personalităţi ale culturii din judeţul Neamţ”, editurile „Crigarux” şi „Cetatea Doamnei”, Piatra-Neamţ, 2014; Valentin Ciucă – „Un secol de arte Frumoase în Moldova”, Editura Art XXI, Iaşi, 2004; http://www.culturaneamt.ro/omagiu-adus-memoriei-pictorului-mircea-rasvan-ciacaru)