Mătrăguna este personificarea unei plante miraculoase, folosită din Antichitate până astăzi de medicina empirică. Local, este numită Cireaşa Lupului, Marea Doamnă, Împărăteasa, Împărăteasa Ierburilor. Ca reprezentare mitică, aceasta este invocată pentru dragoste, căsătorie, bogăţie, fericire sau, dimpotrivă, să despartă îndrăgostiţii, să semene ură, duşmănie, sărăcie, moarte.

Culegerea şi utilizarea ei se desfăşurau după un ritual strict: descântătoarea mergea, în deplină curăţenie trupeascăşi sufletească, în pădure, departe de sat,acolo unde „nu se aud cocoşii cântând şipisicilemieunând”, căuta mătrăguna, o fixa cu privirea şi o însemna cu fir roşu. Femeia revenea în sat şi aştepta timpul favorabil, de obicei o zi de marţi, când mergea singură sau însoţită de persoanele care aveau nevoie de ajutorul mătrăgunei: fetele nemăritate, nevestele lipsite de dragostea bărbaţilor.

Altul era descântecul pentru fetele nejucate de feciori, pentru învrăjbire între oameni. Când i se solicita să căsătorească tinerii, se simula veselia şi buna dispoziţie, când era luată pentru vrăji de urât şi despărţit, se mima supărarea şi cearta.