2007

  • Vis”, Luminiţa PLOAIE
Vis

Un roman de dragoste al regretatei scriitoare pietrene, cea trecută la cele veşnice în plin avânt creator. Impresionat la prima lectură, criticul de artă Lucian Strochi a descris în doar câteva cuvinte această carte: „microromanul Luminiţei ploaie este mai mult un poem de dragoste decât o operă epică.”

 
  • GRINŢIEŞ – Aşezare montană de pe valea Bistricioarei”, Maria DINULESCU

La granița anilor 2006 și 2007, editura pietreană Nona oferea în dar cititorilor din Neamț lucrarea monografică semnată de prof. Maria Dinulescu „GRINȚIEȘ – Așezare montană pe valea Bistricioarei”.
Operă a unui profesor de istorie, cartea este gândită și scrisă pe fundamente științifice, fiind luate în calcul (și în serios) toate aspectele unei monografii: date geografice, ale cadrului natural; cadrul istoric; date despre populaţia locului; economia; instituţiile care se găsesc în localitățile comunei; viaţa socială şi asociativă; habitatul; etnografia și folclorul zonei; cultura și învățământul; monumente (ale naturii, arhitectonice și de istorice); elemente legate de oportunitățile turistice. Evident, nu sunt uitate personalităţile care au marcat istoria comunei Grințieș.
Partea a doua este destinată anexelor. Citorului îi sunt oferite, cu generozitate, fotocópii ale unei părți a documentelor studiate și o serie întreagă de hărți și tabele cu date statistice.
Autoarea acestei lucrări monografice este o fiică a locurilor, Maria Spătaru, căsătorită Dinulescu. A absolvit Liceul „Mihail Sadoveanu” din Borca, făcând parte chiar din prima promoție. A urmat, apoi, cursurile Facultății de Istorie a Universității „Alexandru Ioan Cuza”, absolvind în anul 1963.
A predat o scută perioadă în zona natală, devenind astfel colegă cu foștii ei profesori.
S-a stabilit, după căsătorie, la Ploiești, acolo unde și-a construit o carieră didactică prodigioasă care s-a întins pe parcursul a trei decenii și jumătate.
După pensionare, a revenit pe plaiurile natale, lăsând posterității, printre altele, și cartea la care am făcut referire.

În Cuvântul înainte, Maria Dinulescu mărturisește că „în elaborarea acestei lucări, am fost condusă de ideea că istoria localității trebuie integrată în contextul general al istoriei românilor. (…) Studierea operelor de sinteză  ale istoriografiei românești, a lucrărilor de specialitate, a colecțiilor de documente și a hărților străine din veacurile al XVIII-lea și al XIX-lea, precum și a concluziilor cercetărilor arheologice, m-au condus către convingerea că valea Bistricioarei a fost locuită încă din preistorie, iar concentrarea demografică foarte redusă până în secolul al XVIII-lea a fost determinată de natura montană mai aspră, cu pădurile ei nesfârșite greu accesibile, unde omul a creat așezări sezoniere legate de păstorit, transformate, în timp, în satele de astăzi.”

Valentin ANDREI,
consultant artistic – Centrul pentru Cultură și Arte „Carmen Saeculare” Neamț

 
  •  „Come il Sale – Precum sarea”, Bruno ROMBI
Precum sarea

Volum de poezie bilingv (italo – română) în care autorul pune în antiteză două lumi: una a popoarelor sărmane, pusă în imposibilitatea de a s e apăra în faţa celeilalte lumi, cea a aroganţei şi a perfidiei. În ajutorul celei năpăstuite, poetul genovez sare în ajutor, simbolic, desigur, folosind uneltele sale care, „chiar dacă au durabilitatea efemeră a unei scriituri pe nisip, se adaugă, asemenea unor scrieri pe închipuite palimpseste (conform DEX, pergament sau papirus de pe care s-a şters sau s-a ras scrierea iniţială pentru a se putea utiliza din nou şi pe care se mai văd urmele vechiului text) pe care cineva, vreodată, le-ar putea redescoperi şi interpreta.” (prof. Ştefan Damian, traducătorul cărţii)

 
  •  „Trăiri eliberate”, Radu TUDOREL
Trairi eliberate

O carte de poezie care cuprinde o selecţie realizată de autor a versurilor inspirate de-a lungul vremii de diverse trăiri interioare.

 
  •   „Orizonturi ale pedagogiei muzicale – Principii de bază în studierea repertoriului pianistic”, Mihaela SPIRIDON
Orizonturi ale pedagogiei muzicale

„Lucrarea de faţă intenţionează să contribuie la clarificarea şi sistematizarea multiplelor aspecte care pot determin o traducere cât mai fidelă a unor repertorii, luând deopotrivă în considerare factorii obiectivi şi subiectivi care o însoţesc.” (Mihaela Spiridon)

 Materialul scris ia în considerare, cum era şi firesc, „cerinţele actuale ale învăţământului muzical modern care, bazându-se pe cele mai noi concepte ale psihologiei sau pedagogiei, dau o nouă orientare sistematică şi progresivă scopului final”, completează autoarea.

 
  •  „Dicteuri muzicale”, Theodor MACARIE
Dicteuri muzicale

Culegere de texte muzicale care aparţine eminentului pedagog pe care l-a avut şcoala nemţeană de muzică, Theodor Macarie, cel care a avut iniţiativa înfiinţării Liceului de muzică din Piatra-Neamţ, instituţiei căreia i-a fost şi primul director. Lucrarea este structurată pe şase capitole – Intervale; Game, tonalităţi; Moduri populare; Dicteuri armonice şi polifonice; Dicteuri utilizate la examene şi concursuri; Dicteuri de sinteză – care cuprind întreaga problematică muzicală pentru toate nivelele de învăţământ muzical.

 
  •   „Megaliţi antropomorfi în Carpaţii României”, Iuliu FLOAREŞ
Megaliti antropomorfi

Medicul Iuliu Floareş, vechi montaniard, după ce a bătut cărările tuturor munţilor din România s-a pus pe scris. La imaginile celor mai reprezentative vârfuri din Carpaţii româneşti, cel care i-a acompaniat ani întregi în drumeţii pe celebrii oameni ai muntelui – medicul Gheorghe Iacomi, prof. Călin Turcu, medicul Petre Măldărescu – a adăugat descrieri ale rocilor prezente în imagini, însoţite de gândurile proprii la trecerea prin acele locuri.

 
  • Caiet de dramaturgie IV
Teatrul de joaca - CAIET DE DRAMATURGIE, IV

Ca şi precedentele, „Caietul de dramaturgie IV” conţine piese de teatru scurt concepute de copii şi transcrise de Gheorghe Hibovschi. Cele şase piese de teatru au ca autori cinci elevi – din ciclul primar, Alexandru Scurtu („Corbul trist” şi „Week-end cu Cristofor Columb”), Andra Puşcalău (”Dăaca”), de la gimnaziu, Andreea Alina Ilisăi („Refugiaţi pe pământ”), iar de la licee, Teodora Creţu („Surorile”) şi Alina Prepeliţă („Dragostea învinge întotdeauna”).

 
  • Întoarcerea în sat”, Victor STAN
Intoarcerea in sat

„În iatacul înconjurat de zăpezi / sufletul mamei aşteaptă tăcut / cu vinul răstignit în ulcele / şi se face târziu / sub brazda seminţelor. / O, de ce nu vii, primăvară?” Poemele inspirate autorului de sentimentele frumoase la rememorarea locurilor natale sunt însoţite de imagini plastice concepute de Sorinel Stan.