Cunoscut şi sub numele de Athanasie Anastasiu sau Vasile Anastasiu (conform muzicologului Viorel Cosma), celebrul muzicolog Bazil Anastasescu s-a născut în ziua de 21 noiembrie 1851, la Târgu Neamţ. Viitorul profesor şi compozitor şi-a început studiile la Seminarul Teologic de la Socola-Iaşi, continuând apoi, în particular, cu Teodor T. Burada şi cu Gavriil Musicescu, în vederea obţinerii Diplomei de la Conservatorul din Iaşi (1870).
Spirit nestăvilit întru cunoaștere, face un an de specializare muzicale în Franța. De acolo, se pare, a venit cu prenumele schimbat, apropiații numindu-l Bazil. În perioada comunistă, prenumele i-a fost din nou schimbat în… Barbu, autoritățile de atunci nevăzând cu ochi buni numele cu rezonanță franceză. Mărturie a acestui fapt stă și o partitură a cântecului “Zi-i Dobrine!”
În 1908, la vârsta de 57 de ani, a absolvit Facultatea de Teologie din Bucureşti, confirmând o dată în plus apetitul pentru cunoaștere.
A fost profesor la Şcoala Secundară de Fete şi la Şcoala Normală de la Galaţi, la Seminarul „Enăchiţă Văcărescu” de la Târgovişte, la Seminarul de la Mănăstirea Neamţ (1919-1922).
Câteva culegeri de folclor din Moldova, Dobrogea, Muntenia şi Oltenia îi sunt datorate reputatului muzicolog. A colaborat, după anul 1910, cu Societatea corală „Carmen” şi cu Cercul artistic muzical din Bucureşti cărora le-a trimis armonizări şi prelucrări de folclor.
A fost profesor, folclorist și armonizator, prieten cu Gh. Cucu, căruia i-a armonizat multe piese muzicale folclorice.
A publicat studii, articole şi culegeri de muzică populară în „Muza răsăriteană” (Blaj), „Izvoraşul”, Bistriţa-Mehedinţi („Ciobănaşul”), „România muzicală” („Organizarea învăţământului muzical în şcolile secundare”), „Arta muzicală” („Despre cântece populare”), „Tribuna muzicală”, „Muza română”.
Imboldul primar pentru activitatea de culegere a folclorului pare să-i vină de la Musicescu și el descoperitorde melodii populare prelucrate în stil modal (unele chiar din zonele investigate de Anastasescu), deschizând cu cele 12 Melodii naționale, calea armonizării modale. Este măgulitor pentru creația muzicală nemțeană, faptul că Musicescu a cunoscut creația populară a zonei, în apropiere de mănăstirea Agapia descoperind melodia nemuritoarei sale bijuterii corale Răsai lună.
Activitatea de folclorist a lui Anastasescu este recunoscută în epocă. Revista lui H. Göring – Tribuna muzicală – ni-l descrie astfel:„Neobositul culegător al melodiilor populare românești, prof. B. Anastasescu, care cutreieră de câtva timp țara în lung și-n lat, a reușit să adune o mulțime de arii și cântece, care păreau pierdute poporului nostru și în curând, cu concursul Ministerului Cultelor, toate vor vedea lumina zilei și se vor răspândi în toate cercurile.
Parte din ele prof. B. Anastasescu le-a litografiat și dintre ele am primit la redacție acum de curând două bucăți: Murgulețul și Mi-aduc aminte, ambele din Târgoviște, de o frumusețe rară.”
Revenirea la catedră se înregistrează simultan cu întoarcerea artistului în ținuturile natale, între 1919 și 1921 funcționând la Tg. Neamț, ca profesor de muzică la gimnaziul din orașul de pe malul stâng al Ozanei. Numai ananghia financiară îl putea determina pe bătrânul profesor, ce se apropie de vârsta de 70 de ani, să accepte să-și facă apariția din nou în clasă, în fața copiilor orașului natal. Nu s-au mai păstrat documente de epocă din care să putem reconstitui
ceea ce am numit prin titlul acestui capitol „repere ale vieții artistului”. Doar Mihail Poslușnicu îl amintește, după informațiile unui bătrân profesor, în 1912, ca organizator al unui cor școlar, în
același oraș moldav, Tg. Neamț.
Lovit de o boală necruțătoare și care-l ține imobilizat în ultimii ani de viață, inimosul culegător de melodii populare spre care și-a îndreptat și inspirația creatoare, se retrage la Doljești, la un fiu al său, unde închide ochii pentru totdeauna, la 10 iunie 1921.
Surse de documentare: prof. univ. dr. Vasile Vasile, Constantin Prangati – “Dicționarul oamenilor de seamă din județul Neamț”; Constantin Tomșa – “Personalități ale culturii din județul Neamț”; Viorel Cosma – “Muzicieni din România – Lexicon bio-bibliografic: A-C”.
