SĂRBĂTORI, LEGENDE ȘI CREDINȚE POPULARE: SFÂNTA MUCENIȚĂ ECATERINA

Numele de Ecaterina provine, se pare, din limba greacă. Unii etimologi merg mai departe în timp și îl asociază unui cuvânt egiptean care însemna „coroanăˮ. Numele a devenit foarte răspândit printre creștini datorită cultului pentru Ecaterina din Alexandria, fecioara decapitată undeva între anii 307 și 311.

La români, Ecaterina a ajuns prin intermediul limbii slavilor vechi, care pomeneau de numele Catalina. De aici, la noi au apărut prenumele de Cătălina, Cătălin, Catinca, Catrina

În vremurile vechi, femeile țineau cu sfințenie sărbătoarea dedicată muceniței Ecaterina. Femeile nu lucrau în această zi, mai ales în casă, ba chiar, unele dintre ele, țineau și post în această zi, pentru a fi ferite ele și cei ai casei de boli.

Legenda Sfintei mucenițe Ecaterina

Sfânta Mare Muceniţă Ecaterina a fost, se spune, fiică a principelui Consta din Alexandria și a trăit în vremea împăratului păgân Maximian, la începutul secolului al IV-lea.

Era o tânără înaltă, frumoasă, foarte înţeleaptă. Cunoştea foarte bine limbile greacă şi latină, avea cunoştinţe temeinice de oratorie şi astronomie.

Sfânta Ecaterina a avut o viziune conform căreia i se arată Iisus Hristos, care-i dăruieşte un inel de logodnă, spunându-i: „Iată, astăzi te primesc pe tine, mireasă Mie nestricată şi veşnică. Deci, să păzeşti tocmeala aceasta cu dinadinsul şi să nu mai primeşti nicidecum alt mire pământesc”.

În ziua următoare, rămâne uimită când vede inelul pe degetul său. Este ziua în care viaţa ei se schimbă. Ecaterina începe să condamne cultul şi miturile păgâne, îi înfruntă public pe înţelepţii vremii şi chiar îi aduce la credinţa adevărată.

Pentru a o combate, Maximian o obligă să se înfrunte cu o adunare de filosofi păgâni, dar, în final, prin înţelepciunea sa şi iubirea sa faţă de Hristos, Ecaterina reuşeşte să-i determine pe aceştia să creadă în Mântuitor şi să-L mărturisească drept Dumnezeu adevărat.

Onsecința: Sfintei Ecaterina i s-a tăiat capul, pentru că lupta împotriva cinstirii zeilor. Se spune că în momentul morții ei nu a curs sânge, ci lapte, iar îngerii i-au dus trupul în Muntele Sinai, aici fiind ridicată Mănăstirea Sfânta Ecaterina.