Centrul pentru Cultură

Compartimentul de conservare şi promovare a culturii tradiţionale iniţiază şi desfăşoară proiecte şi programe culturale care îşi propun să cerceteze, să protejeze, dar să şi pună în valoare cultura tradiţională. Oferă, de asemenea, consiliere celor aflaţi chiar în inima acestei culturi autentice – meşterilor, artiştilor şi formaţiilor populare sau aşezămintelor culturale.

Istoric

Instituţia a luat fiinţă în aprilie 1968, odată cu reorganizarea adminstrativ teritorială a ţării. Se renunţa atunci la împărţirea pe regiuni, acestea fiind transformate în patruzeci şi trei de judeţe. În vechea organizare administrativă exista în regiunea Bacău Casa regională a creaţiei, iar la Piatra-Neamţ activa o filială a acesteia, Casa raională a creaţiei populare.

Formarea judeţelor a atras după sine şi întemeierea multor instituţii care să reprezinte domeniul respectiv la nivel judeţean. Astfel a apărut Casa de creaţie populară a judeţului Neamţ, care, pe parcursul anilor şi-a schimbat denumirea, chemându-se succesiv: Casa de creaţie populară (în primii ani de funcţionare), Centrul judeţean de îndrumare a creaţiei populare şi a mişcării artistice de masă (începând cu mijlocul anilor 70 ai veacului trecut), Centrul pentru Conservarea, Promovarea şi Valorificarea Creaţiei Populare (din 1990) şi, finalmente, Centrul pentru Cultură şi Arte „Carmen Saeculare” Neamţ (începând cu luna august a anului 2001).

În toate etapele funcţionării sale, instituţia, care acum se subordonează Consiliului Judeţean Neamţ, a iniţiat şi defăşurat programe culturale din domeniul educaţiei permanente şi a culturii tradiţionale, acţionându-se pe mai multe direcţii: conservarea şi transmiterea valorilor morale şi artistice ale ţinutului Neamţ; păstrarea şi cultivarea specificului zonal sau local; revitalizarea şi promovarea meseriilor şi îndeletnicirilor specifice zonei şi susţinerea celor care le practică; cultivarea valorilor şi autenticităţii creaţiei populare contemporane şi a artei interpretative neprofesioniste în muzică, coregrafie, teatru, literatură; dezvoltarea schimburilor culturale pe plan judeţean, naţonal şi internaţonal; protejarea şi tezaurizarea valorilor reprezentative ale creaţiei populare contemporane, constituindu-se banca de date.

Încerputurile instituţiei, adică sfârşitul anilor şaizeci şi întreaga perioadă a anilor şaptezeci, a constituit perioada în care s-au pus bazele celor mai multe manifestări artistice în judeţul Neamţ. Manifestări care, având priză la marele public, au prins rădăcini, s-au dezvoltat şi s-au perpetuat ani de-a rândul. Exemplele cele mai la îndemână sunt Vacanţele Muzicale Sărbătoarea muntelui Ceahlău, Sărbătoarea Războienilor, Concursul naţional de literatură „Mihail Sadoveanu”.

Alaiul de datini şi obiceiuri a continuat, peste ani, Sărbătoarea muntelui Ceahlău, înglobând-o începând cu anul 1991. A devenit un tradiţional festival al datinilor din perioada sărbătorilor de iarnă, strângând în stradă, în decursul a peste patruzeci de ani, zeci de mii de pietreni. Intenţia de bază a fost aceea de a demonstra încă o dată bogăţia valorilor culturale care ne vin de peste veacuri.

Treptat, odată cu trecerea anilor şi traversarea mai multor etape socio-politice, ţinta prioritară a devenit păstrarea acestor bogăţii şi perpetuarea lor pentru a nu le pierde. În ajutorul specialiştilor de la instituţie au venit şi numeroasele formaţii de amatori, iniţial, apoi profesioniste, din întreg judeţul. Oameni foarte aproape cu sufletul de spiritul strămoşesc, care au răspuns de activităţile culturale ale comunităţilor, au iniţiat şi păstrat în activitate formaţii artistice care au scos în prim plan cultura populară. Ansambluri de dansuri de la Borca, Farcaşa, Hangu, Răuceşti, Săbăoani, Podoleni, Dămuc, Bicaz Chei sau Bicaz Ardeal, Taşca, Tarcău, Petricani, Pipirig şi din multe alte colţuri ale ţinutului Neamţ au dus mesajul portului, muzicii şi dansului nemţean peste graniţele judeţului şi ale ţării.

Perioada contemporană

Începând cu anul 2001, prin Hotărârea Consiliului judeţean 38/3.08.2001, Centrul şi-a schimbat iarăşi denumirea, aceasta fiind cea care o poartă şi astăzi – Centrul pentru Cultură şi Arte „Carmen Saeculare”. Însă, de data aceasta schimbarea a fost mai profundă, însăşi organizarea internă fiind cu totul alta.

Alcătuit acum din Departamentul de valorificare şi promovare a culturii tradiţionale, Şcoala Populară de Artă, Ansamblul folcloric „Floricică de la munte”, şi Editura NONA, Centrul asigură întocmirea şi derularea proiectelor din domeniul de activitate, studii în teren privind obiceiurile tradiţionale, primirea şi întocmirea evidenţei tuturor materialelor realizate de editura NONA, programarea şi organizarea editării materialelor; precum şi promovarea şi valorificarea culturii tradiţionale prin intermediul Ansamblul folcloric “Floricică de la munte”, compartiment care asigură cunoaşterea şi transpunerea folclorului local, păstrarea şi promovarea specificului local în domeniul de activitate. O altă activitate, cea de pregătire, perfecţionare artistică şi educaţie permanentă, este asigurată de Şcoala Populară de Arte – compartiment de instruire şi valorificare a cercetării (clase: pian, canto clasic, chitară, acordeon, nai, orgă, pictură, actorie, dans popular, cusut-ţesut).

Au fost demarate noi proiecte culturale, care se desfăşoară în paralel cu cele devenite tradiţionale. Publicul din judeţ este an de an invitat să participe la Eternul Eminescu, la sărbătoarea dragostei la români, Dragobetele, ori la Festivalul cântecului popular destinat copiilor şi tinerilor „Florile Ceahlăului”, dar şi la Armonii Pascale, Zilele clasei de actorie, Gala Şcolii Populare de artă, vernisaje ale expoziţiilor de artă plastică, lansări de carte, recitaluri şi concerte din cadrul Stagiunilor muzicale permanente, sărbătorirea anuală a Zilei Naţionale şi multe altele.