SĂRBĂTORI ȘI CREDINȚE POPULARE: 25 IANUARIE, SĂRBĂTOAREA SFÂNTULUI GRIGORE TEOLOGUL

Sărbătoarea populară a Sfântului Grigore Teologul făcea parte din ciclul Filipilor de iarnă. În cartea sa, „Timpul sacru. Sărbătorile de altădată”, etnologul Marcel Lutic arată că românii din vechime făceau o conexiune curioasă între termenul „teolog” – cuvântător de Dumnezeu – și beteșugul cunoscut în popor drept ologeală. Astfel, spre a nu suferi de ologeală, […]

CREDINŢE POPULARE – SÂNPETRUL LUPILOR

În noaptea de 15/16 ianuarie, la Circovii de Iarnă, se spune că lupii s-ar strânge în haite la urlători unde încep să cânte urlând, ca să vină marea lor divinitate, Sânpetrul de Iarnă, să le împartă tainul, adică prada ce li se cuvine pentru un an de zile. Acesta soseşte pe un cal alb la […]

CREDINŢE POPULARE – CIRCOVII DE IARNĂ. MIEZUL IERNII

Miezul sau puterea iernii pastorale, anotimp de şase luni deschis de Sâmedru la 26 octombrie şi închis de Sângiorz la 23 aprilie, este marcat de o sărbătoare de trei zile (15-17 ianuarie) dedicată unor năprasnice divinităţi meteorologice, Circovii de Iarnă. Aceştia ar fi răspunzători de manifestările violente ale naturii (viscole, vârtejuri, grindină, trăsnete) şi de […]

PRACTICI POPULARE – IORDĂNITUL FEMEILOR (TONTOROIUL FEMEILOR), PETRECERE DIONISIACĂ

Iordănitul Femeilor este o petrecere de pomină a nevestelor organizată în ziua şi în noaptea Sfântului Ion (7 şi 7/8 ianuarie), reminiscenţă a manifestărilor antice dionisiace. Femeile se adunau în cete la câte o gazdă, unde aduceau alimente (ouă, faină, carne) şi băutură pentru ospăţ. Toată noaptea mâncau şi beau din belşug, spunând că se […]

SĂRBĂTORI POPULARE ROMÂNEŞTI – BOBOTEAZA

Începând numărătoarea zilelor de la Anul Nou, 6 ianuarie este creaţia biblică a omului. Pornind de la acest mit biblic al creaţiei omului de către Dumnezeu, Părinţii Bisericii creştine au fixat dubla naştere a Pruncului Iisus: fizică şi spirituală (Botezul). Comasarea celor două mari evenimente creştine într-o singură zi, logică din punctul de vedere al […]

CREDINȚE ȘI LEGENDE POPULARE – DE ANUL NOU, DESCHIDEREA CERULUI ȘI ARDEREA COMORILOR

Credinţa că în nopţile marilor sărbători calendaristice, în special în noaptea de Revelion, se deschid cerurile şi mormintele, vorbesc animalele şi ard comorile, a larg răspândită. Privind Cerul, oamenii aveau şansa să surprindă acest moment şi să vadă pe Dumnezeu stând la masa împărătească înconjurat de cei mai apropiaţi sfinţi. Atunci, orice dorinţă aleasă le […]

CREDINȚE ȘI PRACTICI ARHAICE – REVELIONUL, PRIVEGHI LA ÎNMORMÂNTAREA ANULUI VECHI

Revelionul este sărbătoarea nocturnă dedicată celui mai vechi zeu al omenirii, Anul, personificare a Soarelui. El este numit An Vechi înainte de a muri la miezul nopţii de Revelion, şi An Nou imediat după renaştere. Anul, tată al marilor zei ai omenirii (Zeus, Saturn, Crăciun, Shiva, Mithra), se naşte, creşte, îmbătrâneşte, moare şi renaşte după […]

OBICEIURI PRACTICATE DE CRĂCIUN ȘI DE ANUL NOU – TURCA

În cadrul obiceiului denumit TURCĂ, rolul zeiţei preistorice în ipostază zoomorfă este interpretat, la Crăciun şi Anul Nou, de feciorul cetei de colindători care îmbracă o mască bovină numită, în raport de zona etnografică, Turcă, Boură, Cerb, Capră, Brezaie. Turca se naşte simbolic la confecţionarea măştii cu acelaşi nume, petrece şi se desfată împreună cu […]

OBICEIURI POPULARE PRACTICATE ÎN AJUN DE AN NOU – DESPRE BUHAI

Buhaiul este un obicei agrar structurat după modelul colindelor, practicat la Anul Nou, sinonim cu Pluguşorul (în Moldova). Buhaiul, denumire populară a taurului, a fost, înainte de apariţia creştinismului, unul dintre substitutele zoomorfe ale zeului trac Dionysos şi ale zeului iranian Mithra, jertfit în ziua de 25 decembrie. Acelaşi nume, buhai, îl poartă şi piesa […]

Practici populare arhaice: ÎNGROPAREA CRĂCIUNULUI

Parodia înmormântării Anului Vechi şi a renaşterii Anului Nou, care se organiza de cetele de feciori pe data de 28 decembrie, se numea îngroparea Crăciunului. Feciorii, adunaţi la casa jocului, alegeau pe cel care va interpreta rolul Crăciunului mort. Acesta era aşezat pe o scară de lemn (targă funerară) şi acoperit pentru a nu fi […]

SĂRBĂTORILE DE IARNĂ ALE ROMÂNILOR DE ALTĂDATĂ – Povestea obiceiurilor şi datinilor moştenite din moşi strămoşi (VIII) ZIUA AJUNULUI ANULUI NOU

Aşa cum s-a observat în materialele anterioare, schimbarea datei de celebrare a trecerii în noul an de la 25 decembrie la 1 ianuarie, a făcut ca noaptea dintre ani – 31 decembrie spre 1 ianuarie – să preia cu sine şi practicile de sfârşit de an atribuite până atunci datei care acum celebrează Naşterea Domnului. […]

SĂRBĂTORILE DE IARNĂ ALE ROMÂNILOR DE ALTĂDATĂ – Povestea obiceiurilor şi datinilor moştenite din moşi strămoşi (VII) OBICEIURI PRACTICATE DE ANUL NOU (II)

Jocul caprei, al cerbului, căiuţii, cârcelul şi arnăuţii Capra. Jocul caprei, joc ritual practicat în ziua Ajunului Sfântul Vasile şi noaptea Anului Nou, este caracterizat prin vitalitate excesivă, captând atenţia asistenţei printr-un dans vioi şi prin multitudinea de ornamente (oglinzi, cârpe colorate, beteală, ciucuri, panglici multicolore, flori uscate). Capra este însoţită de personaje care simbolizează […]

SĂRBĂTORILE DE IARNĂ ALE ROMÂNILOR DE ALTĂDATĂ – Povestea obiceiurilor şi datinilor moştenite din moşi strămoşi (VI) OBICEIURI PRACTICATE DE ANUL NOU (I)

Jocul măştilor, pluguşorul, jocul ursului Pluguşorul domină sărbătoarea Anului Nou. Urarea propriu-zisă, un poem plin de întâmplări ce spun despre întreaga muncă a câmpului de la arat şi semănat până la coptul colacilor, este spusă de un actor, în timp ce ceilalţi hăiesc la comanda urătorului şi activează instrumentele şi elementele de recuzită din dotare. […]

SĂRBĂTORILE DE IARNĂ ALE ROMÂNILOR DE ALTĂDATĂ – Povestea obiceiurilor şi datinilor moştenite din moşi strămoşi (V) ZILELE CUPRINSE ÎNTRE CRĂCIUN ȘI ANUL NOU

Prima zi de după Crăciun, cea de 26 decembrie, este destinată Soborului Maicii Domnului şi pomenirii sfântului şi dreptului Iosif logodncicul. Acesta, fiul al lui Iacov, din neamul lui David, de meserie tâmplar, a fost hărăzit de Dumnezeu drept logodnic al Fecioarei Maria şi, în consecinţă, fiind rânduit cu purtarea de grijă a Pruncului Sfânt, […]

SĂRBĂTORILE DE IARNĂ ALE ROMÂNILOR DE ALTĂDATĂ Povestea obiceiurilor şi datinilor moştenite din moşi strămoşi (IV)

Zilele de sărbători în comuna Tarcău Preotul Gheorghe Verşescu istoriseşte atmosfera din Ajun de Crăciun din casele ţăranilor, dar şi obiceiurile de Anul Nou Pe 24  decembrie, în dimineaţa de Ajun deci, „preotul şi cu dascălii, de pe la patru dimineaţa, umblă cu icoana Naşterii Domnului Iisus Hristos din casă în casă, începând cu [satul, […]

SĂRBĂTORILE DE IARNĂ ALE ROMÂNILOR DE ALTĂDATĂ Povestea obiceiurilor şi datinilor moştenite din moşi strămoşi (III)

MOŞ AJUNZiua de ajun a Ajunului; asemănările lui Moş Ajun  cu Moş Crăciun Pătrunşi deja în cadrul zilei de ajun a Naşterii Domnului, merită subliniat faptul că această zi este patronată de Moş Ajun, cel care, sub influenţa creştinismului, cu timpul, a decăzut ca importanţă o dată cu apariţia lui Moş Crăciun. Cu toate astea, şi […]

SĂRBĂTORILE DE IARNĂ ALE ROMÂNILOR DE ALTĂDATĂ Povestea obiceiurilor şi datinilor moştenite din moşi strămoşi (II)

PRACTICI POPULARE DIN SEARA AJUNULUI LUI MOȘ AJUN – CALENDARUL DE CEAPĂ ȘI COLINDEAȚA În seara ajunului lui Moş Ajun se face aşa zisul calendar de pâine. Adică, este unsă lama cuţitului cu suc de ceapă şi apoi este înfiptă într-o pâine. După vreo trei-patru ore este examinată lama. Dacă o faţă va fi mai […]

SĂRBĂTORILE DE IARNĂ ALE ROMÂNILOR DE ALTĂDATĂ – Povestea obiceiurilor şi datinilor moştenite din moşi strămoşi (I)

CRĂCIUNUL LA ROMÂNI În creștinismul primitiv Sărbătoarea lui Christos nu exista, nu era serbată. În schimb, la romani, erau celebrate sărbătorile de sfârșit de an, Saturnaliile, care atingeau apogeul pe 24 Decembrie, când era considerat finalul anului administrativ.  Mai târziu, a fost adoptată o perioadă de sărbătoare, până pe 6 ianuarie. Pentru stabilirea acestei date […]

CREDINȚE ȘI PRACTICI ARHAICE DE IGNAT

Deși creștinismul a asociat porcul necumpătării și lăcomiei, pentru comunitățile arhaice acest animal, mai ales prin sângele său, constituia unul dintre cele mai importante ajutoare întru revigorarea Sfântului Soare. Începând cu echinocțiul de toamnă, oamenii observau cum astrul ceresc intra într-un aparent proces de disparițe, consecința directă fiind micșorarea zilei și răcirea timpului. Românii din […]

Sărbători și practici populare SFÂNTA VARVARA ȘI SFÂNTUL SAVA ÎN VREMEA BUBATULUI

La începutul lunii Undrea, românii arhaici aveau o perioada de trei zile, cuprinsă între 3 și 5 Decembrie, în care celebrau Sărbătoarea bubatului, numită, prin diferite regiuni românești ori Sărbătoarea bubelor, Sărbătoarea vărsatului, Savele sau Savele bubatului. Pe 4 și pe 5 Decembrie, Sărbătoarea bubatului oamgia Sfânta Varvara, respectiv Sfântul Sava Prima, numită și Barbara […]

CALENDAR POPULAR – SÂNNICOARĂ SAU SFÂNTUL NICOLAE

Divinitatea din generaţia sfinţilor-moşi care a preluat numele şi data de celebrare a Sfântului Nicolae din Calendarul creştin (6 decembrie) este numită în Calendarul popular Sânnicoară (Transilvania), Moş Nicolae (Muntenia). Sfântul Nicolae a fost un personaj real: episcop din Myra, mort probabil în anul 342, apărător al dreptei credinţe în Iisus. În tradiţiile româneşti are […]

NOAPTEA STRIGOILOR

Apariţia celor doi sfinţi-moşi, Moş Andrei şi Moş Nicolae, începutul iernii şi punerea în mişcare a haitelor de lupi sunt semne evidente de îmbătrânire şi degradare a timpului calendaristic. Ordinea se deteriorează neîncetat, astfel că pe 29/30 noiembrie, în Noaptea Strigoilor, se ajunge la starea simbolică de haos, cea de dinaintea creaţiei; noapte de spaimă, […]

SĂRBĂTORI, LEGENDE ȘI CREDINȚE POPULARE: SFÂNTA MUCENIȚĂ ECATERINA

Numele de Ecaterina provine, se pare, din limba greacă. Unii etimologi merg mai departe în timp și îl asociază unui cuvânt egiptean care însemna „coroanăˮ. Numele a devenit foarte răspândit printre creștini datorită cultului pentru Ecaterina din Alexandria, fecioara decapitată undeva între anii 307 și 311. La români, Ecaterina a ajuns prin intermediul limbii slavilor […]

SĂRBĂTORI POPULARE ROMÂNEŞTI – TECLELE BERBECILOR

Astăzi este sărbătorită Sfânta Mare Muceniță Tecla. Pe de altă parte, ne aflăm, în această perioadă, sub simbolul lupului. Și, acolo unde sunt lupi, sunt și oi și berbeci. Astfel că astăzi vom face referire la o sărbătoare arhaică a românilor – cea a Teclelor. Teclele, reprezentările mitice rele de foc şi lupi, celebrate în […]

SĂRBĂTORI ȘI PRACTICI POPULARE ARHAICE OBEDENIA (VOVEDENIA)

În trecut, se credea că la Obedenie (Vovedenie) „s-ar fi vedit lumea pe care Dumnezeu a blagoslovit-o la Blagoviștenieˮ. Românii de pe vremuri țineau sărbăoarea de Ovidenie mai ales pentru ochii ce văd, „pentru vederiˮ, în acest scop femeile obișnuind să sfințească un fuior. Cu acesta, înmuiat în apă, se ștergeau la ochi atunci când […]

FILIPII DE TOAMNĂ (10-30 noiembrie)

Pe vremuri, începând cu a doua decadă a lunii noiembrie şi până în primele zile ale lunii februarie, exista un adevărat lanţ de sărbători „lupeşti”. În acest interval de timp, lupilor, animale totemice pentru comunităţile arhaice, li se închinau aproape 30 de sărbători; una dintre cele mai importante era Filipii, Hilipii sau Cilipii de Toamnă, […]

Practici și credințe populare PRIMA ZI DIN POSTUL CRĂCIUNULUI

Prima zi a Postului Crăciunului era numită în popor Spolocania sau Spolocanele. În această zi, mai ales femeile obişnuiau să meargă la crâşmă, aici făcându-se dregerea după petrecerea de la Lăsatul Secului. Femeile, înainte de a pleca spre crâşmă, aveau grijă să spele tot ce exista în bucătărie, inclusiv mesele, cu leşie, leşia fiind strămoşul […]

LĂSATUL SECULUI DE CRĂCIUN (14 NOIEMBRIE)

După trei luni de Câşlegi, pe 14 noiembrie, se lăsa sec de Dulcele Toamnei sau de Postul Crăciunului, postul propriu-zis începând pe 15 noiembrie. De obicei, postul acesta era precedat de trei sâmbete ale morţilor, Postul Crăciunului fiind unul din cele patru posturi ale anului. Despre aceste posturi se credea că sunt cei patru stâlpi […]

PRACTICI ȘI CREDINȚE POPULARE DIN ZIUA SFÂNTULUI MINA

Numită și Sărbătoarea Tâlharilor sau Sărbătoarea Hoţilor, Sărbătoarea Sfântului Mina era una dintre acele zile rare în care oamenii, mai ales prin mijloace magice, încercau să se pună la adăpost de acţiunile tâlharilor şi hoţilor. Sfântul Mina, unul din cei trei sfinţi comemoraţi pe 11 noiembrie în calendarul creştin-ortodox, îndeplinea orice rugăciune nu numai celor […]

Credințe Populare DESPRE ARHANGHELII MIHAL ȘI GAVRIL

Pe 8 noiembrie, românii celebrează ziua Arhanghelilor Mihail și Gavril. În trecut, sărbătoarea, fiind considerată una a Îngerilor, ținea trei zile. Acestea, cuprinse între 8 și 10 noiembrie, erau cunoscute în popor drept Capul, Mijlocul  și Coada Arhanghelului. De Mihail și Gavril se spunea că vara e trimisă pe Lumea cealaltă, lăsându-se locul iernii. Prin […]

CREDINŢE POPULARE – DESPRE ARHANGHELI. TURTA ARIEŢILOR.

Sfinţii Mihail şi Gavril, sărbătoriţi pe 8 noiembrie, sunt numiţi de popor Arhangheli. În tradiţiile populare, arhanghelii sunt conducători ai cetei îngerilor şi responsabili cu transportul sufletelor morţilor. Unde sunt consideraţi patroni ai turmelor de oi, Arhanghelii se prăznuiau două zile la rând (8 şi 9 noiembrie). Unde se credea că aceştia preiau şi conduc […]

PRACTICI POPULARE: LA ÎNCEPUT DE BRUMAR, LEGATUL GURII LUPILOR

Luna lui Brumar Aşa cum îi indică numele, noiembrie este a noua lună dintr-un vechi calendar cu început de an la 1 martie. Denumirile populare ale lunii anunţă timpul căderii brumelor groase şi promoroacei (Brumar; Brumarul Mare, Promorar) sau vremea fermentării şi limpezirii vinurilor în butoaie (Vinicer; Vinar). În sate începeau acum şezătorile şi se […]

CARUL DE BĂJENIE

Tradiţiile populare înregistrate pentru Atlasul etnografic român amintesc de carul de băjenie cu două oişti, de luntrile cu care se transportau în baltă vitele şi alimentele, de gropile în care se ascundeau bucatele, de râşniţa nelipsită din inventarul cu care se pornea în băjenie, în refugiu: „Se puneau râşniţa şi putina cu brânză în car, […]

SĂRBĂTORI POPULARE – ZIUA CRUCII

Sărbătoarea din Calendarul popular care a preluat data şi numele unei importante zile din Calendarul ortodox, Înălţarea Sfintei Cruci (14 septembrie), este dedicată culegerii ultimelor plante de leac: boz, micşunele, mătrăgună, năvalnic, iarba de năjit. Local, sărbătoarea se numeşte Cârstovul Viilor sau Ziua Şarpelui. Pământul, care s-a deschis pentru plante, insecte şi reptile la Alexii […]

PRACTICI POPULARE: BĂTUTUL PARULUI, RIT DE ÎNTEMEIERE

Modelul exemplar de întemeiere a adăpostului (casa copilului, casa, satul, statul) este baterea rituală numită de popor bătutul parului sau bătutul stâlpului. Parul este un axis mundi, imagine a împerecherii Cerului patern cu Pământul matern. Această practică magică care îşi are originea în mişcarea de du-te-vino a reflexului sexual este legată de întemeierea adăpostului sufletului […]

CREDINŢE ŞI PRACTICI POPULARE – RITUALUL ÎNTEMEIERII CASEI DE PIATRĂ

În concepţia oamenilor de altădată, casa copilului se întemeia, ca oricare alt adă­post (casă, sat, stat), după un scenariu ritual care cuprindea, printre altele, descope­rirea locului favorabil întemeierii, de obicei prin vânătoarea rituală (oraţia de nuntă descrie peripeţia mirelui plecat la vânătoare), întemeierea adăpostului prin actul bătu­tului parului sau stâlpului (actul nupţial), însufleţirea adăpostului creat […]

SĂRBĂTORI POPULARE – SIMION STÂLPNICUL (1 SEPTEMBRIE)

Mineiul de pe 1 septembrie glăsuieşte astfel: „Supărându-se fericitul (Simion, la care lumea se adunase ca să-l vadă) de o cinstire ca aceea şi de neodihnă, şi-a aflat un străin chip de scăpare din gâlcevile omeneşti. Pentru că a gândit să-şi zidească un stâlp şi pe dânsul să stea, ca aşa să nu poată cei […]

LA 1 AL LUI RĂPCIUNE ARE LOC ANUL NOU BIBLIC (BISERICESC)

Până în secolul al XVIII-lea, curtea domnească şi Biserica foloseau ca an oficial pe cel biblic, care începea la 1 septembrie. La această dată, Biserica creştină celebrează pe Cuviosul Simeon Stâlpnicul, numit de popor Simion Stâlpnicul sau Stâlpnicul. Acestuia îi sunt dedicate mai multe credinţe cu semnificaţie calendaristică: „Se numeşte astfel fiindcă toată viaţa lui […]

SĂRBĂTORI POPULARE – SÂNTION DE TOAMNĂ (29 AUGUST)

Astăzi vom face referire, în avans, asupra unei sărbători pe care românii o respectă cu sfinţenie. Pe 29 august creştinii păzesc o zi de tristă aducere aminte: Tăierea Capului Sfântului Prooroc Ioan Boteză­torul. În popor există numeroase legende despre Sfântul Ioan Botezătorul. O asemenea legendă îl înfăţişează pe Ioan ca pe un beţiv care se […]

MAICA DOMNULUI ÎN CALENDARUL POPULAR

La trecerea de la vară la toamnă, Calendarul popular păstrează amintirea morţii şi renaşterii Zeiţei-Mumă peste care Părinţii Bisericii creştine au suprapus moartea (Adormirea) şi naşterea Fecioarei Maria. Prin inversarea evenimentele care deschid şi închid viaţa Sfintei creştine, mai întâi moare (15 august) şi apoi se naşte (8 septembrie), Biserica creştină a preluat, de fapt, […]

CREDINŢE POPULARE – ATRIBUŢII ALE ZEIŢEI-MAMĂ PRELUATE DE SÂNTĂMARIA MARE

Fecioara Maria apare în Panteonul românesc sub nume diferite: Sântămăria Mare (15 august), Sântămăria Mică (8 septembrie), Maica Precista, Precista Mare şi Precista Mică. Sântămăria Mare este cea mai îndrăgită divinitate feminină de către români. Este invocată de fete pentru grăbirea căsătoriei, de femei pentru uşurarea naşterii, de păgubiţi pentru prinderea hoţilor, de descântătoare pentru […]

PRACTICI POPULARE – BRAZDA SATULUI

Tragerea brazdei de plug în jurul vetrei satului a fost o practică magică obişnuită pentru apărarea simbolică a aşezărilor, cetăţilor şi statelor. O legendă a Antichităţii romane spune că „Gloria întemeierii Romei revenindu-i lui Romulus, acesta a trecut imediat la fapte, trăgând o brazdă în jurul Palatinului. Pământul aruncat afară simboliza zidul cetăţii, brazda şanţul […]

SĂRBĂTORI POPULARE ROMÂNEŞTI – PROBEJENIA. MOŞII SCHIMBĂRII LA FAŢĂ.

Sărbătoarea din Calendarul ortodox din 6 august, Probejenia sau Schimbarea la Faţă marca în Calendarul popular hotarul între vară şi toamnă. La Probejenie se spunea, în unele zone, că începe călătoria berzelor, stârcilor şi a altor păsări migratoare. De acum, frunza codrului îşi schimbă culoarea, iarba încetează să crească, apele se răcesc şi sunt „spurcate” […]

SĂRBĂTORI, CREDINŢE POPULARE – POSTUL SÂNTEIMĂRII

Sântămăria Mare este prefaţată de unul dintre marile posturi de peste an,care începea la 1 august (împuiatul Urşilor) şi se încheia la 15 august (Sântămăria Mare). La Probejenie (6 august), cea mai însemnată sărbătoare din timpul acestui post, este dezlegare de peşte. Abundenţa fructelor, legumelor şi zarzavaturilor de la sfârşitul verii şi începutul toamnei uşurează […]

TRADIȚII, OBICEIURI POPULARE – APRINDEREA FOCULUI VIU

Focul aprins prin frecarea unor lemne uscate la urcarea oilor la stână care se menţinea nestins până la Sântilie, uneori până la coborârea oilor de la păşunile alpine, se numea foc viu. Arzând, se credea că acesta distrugea agenţii malefici, mistuia relele din preajma stânei şi ţinea în frâu vrăjitoarele răspunzătoare de toate necazurile şi […]

OBICEIURI POPULARE – ÎMPERECHEREA RUDARILOR (27-28 IULIE)

Pantelimon sau Pintilie Călătorul, frate cu Sântilie, este o reprezentare mitică a cărei zi de celebrare (27 iulie) este un important hotar în scurgerea timpului calendaristic. Acum se spunea că se întoarce crugul Cerului spre toamnă şi iarnă, că păsările, în special berzele (cocostârcii), se strâng stoluri pregătindu-se pentru plecare în ţările calde, iar cerbul […]

TRADIȚII POPULARE ROMÂNEȘTI – HORA SÂNTILEI

Hora Sântiliei era un obicei prenupţial la miezul verii pastorale, când ciobanii coborâţi de la stâne îşi „băgau drăguţele în joc“. Intrarea unei fete în joc, în prezenţa obştii săteşti, era un prag obligatoriu pentru ca aceasta să poată fi peţită în vederea căsătoriei. Fetele neintroduse în joc la Sântilie aveau să privească hora de […]

SĂRBĂTORI POPULARE ROMÂNEȘTI – OPÂRLIA ȘI FOCA

Opârlia este reprezentarea mitică a Panteonului românesc care provoacă incendii şi arsuri pe corp dacă nu i se prăznuieşte ziua la 23 iulie. În Moldova şi Dobrogea, Opârlia se numea Foca şi pedepsea cu incendii, arşiţă solară şi grindină oamenii care nu-i respectă ziua. Ea a preluat numele sfinţilor Foca pomeniţi de preoţi în biserici […]

SĂRBĂTORI POPULARE ROMÂNEŞTI – ANA-FOCA ŞI COSMADINUL (1 A LUI CUPTOR)

Luna a şaptea a calendarului este dedicată lui Iulius Caesar, reformatorul unui calendar roman care cuprindea zece luni. Iulie este perioada când se înregistrează cele mai ridicate temperaturi, se coc şi se recoltează lanurile de grâu, motive pentru care poporul a numit-o şi luna lui Cuptor. Calendarul popular cuprinde mai multe sărbători şi obiceiuri dedicate […]

SĂRBĂTORI POPULARE ROMÂNEŞTI – PAŞTELE BLAJINILOR

În calendarul popular, ziua a opta de după Paşti se numeşte Lunea Morţilor sau Paştele Morţilor, zi în care, pe vremuri, se înălţau rugăciuni şi se făceau sacrificii la mormintele tuturor morţilor din familie. Prin Basarabia, acest fapt este încă o realitate vie, Paştele Blajinilor ţinându-se aici în Duminica Tomii sau în ziua următoare. Se […]

SĂRBĂTORILE CREȘTINE ALE ROMÂNILOR – IZVORUL TĂMĂDURII

Sărbătoarea se mai numeşte şi Fântăniţa sau Vinerea Scumpă. Întotdeauna se ţine într-o zi de vineri. Nu întâmplător, această zi, exceptând duminica, era socotită de români, după creştinare, cea mai importantă a săptămânii. Personificată într-o bătrână bună, adesea sfântă, Vinerea era considerată protectoarea femeilor căsă¬torite, ajutându-le la naştere, la căsătoria fetelor şi purtând de grijă […]

CREDINȚE POPULARE ROMÂNEȘTI ARHAICE – RĂPOTINUL ȚESTELOR

Marțea a treia de după ziua de Paște mai era cunoscută, în vechime, și sub numele de Răpotinul țestelor. Sub denumirea aceasta exotică se ascunde o sărbătoare străveche din ciclul postpascal, sărbătoare cunoscută mai ales în sudul României şi sub alte denumiri, precum: Ropotimul, Repotinii, Cerina sau Ziua ţestelor. Cuvântul „repotin” ar proveni din latinescul […]

DIN CULTURA ȘI TRADIȚIILE POPULARE ROMÂNEȘTI – SĂPTĂMÂNA LUMINATĂ

Prin popor se povesteşte că Domnul Iisus, înviind din morți în ajunul acestei săptămâni, a luminat toată lumea. Pe de altă parte, tot poporul este cel care explică denumirea acestei săptămâni deosebite prin faptul că acum „toate se luminează, adică încep să înflorească și să se înnoiască”. Evident, mai toate zilele săptămânii sunt serbate, două […]