SĂRBĂTORI POPULARE ROMÂNEŞTI – PAŞTELE BLAJINILOR

În calendarul popular, ziua a opta de după Paşti se numeşte Lunea Morţilor sau Paştele Morţilor, zi în care, pe vremuri, se înălţau rugăciuni şi se făceau sacrificii la mormintele tuturor morţilor din familie. Prin Basarabia, acest fapt este încă o realitate vie, Paştele Blajinilor ţinându-se aici în Duminica Tomii sau în ziua următoare. Se […]

SĂRBĂTORILE CREȘTINE ALE ROMÂNILOR – IZVORUL TĂMĂDURII

Sărbătoarea se mai numeşte şi Fântăniţa sau Vinerea Scumpă. Întotdeauna se ţine într-o zi de vineri. Nu întâmplător, această zi, exceptând duminica, era socotită de români, după creştinare, cea mai importantă a săptămânii. Personificată într-o bătrână bună, adesea sfântă, Vinerea era considerată protectoarea femeilor căsă¬torite, ajutându-le la naştere, la căsătoria fetelor şi purtând de grijă […]

CREDINȚE POPULARE ROMÂNEȘTI ARHAICE – RĂPOTINUL ȚESTELOR

Marțea a treia de după ziua de Paște mai era cunoscută, în vechime, și sub numele de Răpotinul țestelor. Sub denumirea aceasta exotică se ascunde o sărbătoare străveche din ciclul postpascal, sărbătoare cunoscută mai ales în sudul României şi sub alte denumiri, precum: Ropotimul, Repotinii, Cerina sau Ziua ţestelor. Cuvântul „repotin” ar proveni din latinescul […]

DIN CULTURA ȘI TRADIȚIILE POPULARE ROMÂNEȘTI – SĂPTĂMÂNA LUMINATĂ

Prin popor se povesteşte că Domnul Iisus, înviind din morți în ajunul acestei săptămâni, a luminat toată lumea. Pe de altă parte, tot poporul este cel care explică denumirea acestei săptămâni deosebite prin faptul că acum „toate se luminează, adică încep să înflorească și să se înnoiască”. Evident, mai toate zilele săptămânii sunt serbate, două […]

TRADIȚII, OBICEIURI ȘI CREDINȚE POPULARE ALE ROMÂNILOR DE ALTĂDATĂ – HORA DE PAȘTI

Am selectat pentru astăzi o tradiție a românilor din timpul sărbătorilor pascale – hora de Paști. O vom afla prin cuvintele așternute pe hârtie (în cartea “Lumea satului – Târpeștii de altădată”, Editura “Nona”, Piatra-Neamț, 1998) de Nicolae Popa, vestitul meșter și rapsod popular din Târpești, cel care ne transmite peste timp, în versuri, imaginea […]

DIN CULTURA ȘI TRADIȚIILE POPULARE ROMÂNEȘTI – PAȘTELE DE ALTĂDATĂ. NOAPTEA ÎNVIERII.

Pentru oamenii de altădată, unul din momentele trăite cu cea mai mare intensitate era Noaptea Sfântă a Învierii, în noaptea aceasta desfăşurându-se o mulţime de datini şi obiceiuri mai mult sau mai puţin legate de învierea Domnului. Se considera că după o perioadă de degradare a timpului, de instaurarea chiar a haosului atunci când trupul […]

DIN CULTURA ȘI TRADIȚIILE POPULARE ROMÂNEȘTI – VINEREA MARE ȘI MIELUL DE PAȘTI

În comunităţile tradiţionale se considera că Vinerea Mare deschide un timp al haosului şi întunericului, oamenii rămânând astfel fără protecţie divină. Se spunea că Vinerea Mare ar echivala cu 12 vineri obişnuite, denumirea Vinerea Seacă fiind explicată prin postul negru pe care mulţi oameni obişnuiau să-l ţină acum. Cei care aveau bube, obişnuiau ca acum, […]

DIN CULTURA ȘI TRADIȚIILE POPULARE ROMÂNEȘTI – JOIA MARE

În vechime, ziua de joi era serbată în fiecare săptămână ca o zi de duminică, la romani joia fiind închinată lui Jupiter, zeul cerului. Nu întâmplător, joia era dedicată cultului şi odihnei, în Maramureş joia făcându-se până astăzi nunţi. Ne putem închipui ce importanţă are ziua de joi, aducându-ne aminte de cele nouă joi de […]

TRADIȚII ȘI MEȘTEȘUGURI POPULARE – ÎNCONDEIATUL OUĂLOR

Încondeiatul este o tehnică de înfrumusețare a oului jertfit (spart) de Paști cu motive zoomorfe, antropomorfe, fitomorfe. Tehnologia populară prin care oul devine substitut divin și operă de artă, cuprinde mai multe faze de lucru: alegerea ouălor proaspete, de găină sau de rață, prin scufundarea lor în apă (ouăle proaspete cad la fund, în timp […]

CREDINȚE ȘI PRACTICI TRADIȚIONALE – OUL DE PAȘTE

Oul este substitutul divinităţii primordiale care este înfrumuseţat prin vopsire şi încondeiere în Săptămâna Patimilor, pentru a fi jertfit şi mâncat sacramental în ziua de Paşte. Izvoare istorice şi arheologice certe atestă că, înainte de Hristos, a existat obiceiul de a se face cadou ouă colorate la marile sărbători sezoniere, în special la Anul Nou. […]

DIN CULTURA ȘI TRADIȚIILE POPULARE ALE ROMÂNILOR – SĂPTĂMÂNA MARE, SĂPTĂMÂNA PATIMILOR

Alături de prima săptămână a Postului Mare, această săptămână avea o importanţă deosebită pentru comunităţile arhaice, oamenii trăind acum într-un timp mult mai purificat, aproape sacru, din moment ce, din punct de vedere bisericesc, Săptămâna Mare sau Săptămâna Patimilor aparţinea Sărbătorii Paştelui. Potrivit Sfântului Ioan Chrisostomos „această săptămână se numeşte «mare» nu pentru că zilele […]

DIN CREDINȚELE POPULARE – SĂRBĂTOAREA OUĂLOR SAU MIEZUL PĂREȚII

La jumătatea Postului Mare, strămoşii noştri ţineau Sărbătoarea Ouălor, sărbătoare numită şi Sfintele Păresimi, Miezul sau Miaza Păresii sau Păreţii. Cuvântul „păresimi” (sau, cum îi spunea poporul, „păreţi”) provine din latinescul quadrogesimo, care înseamnă „40 de zile”, adică cât se considera că ţine efectiv Postul Mare, Săptămâna Patimilor având un statut special, în timp şi […]

SĂRBĂTOAREA BUNEI VESTIRI ȘI PRIMUL CÂNTAT AL CUCULUI ÎN CREDINȚA POPULARĂ

Potrivit creştinilor, pe 25 martie Arhanghelul Gavril i-a vestit Fecioarei Maria că a fost aleasă de Dumnezeu să dea naştere Mântuitorului Hristos. în calendarul popular sărbătoarea aceasta se mai numeşte şi Blagoviştenia. O altă denumire din popor era Ziua Cucului. Cucul, perceput ca încarnare a strămoşului mitic, pasăre cu un pronunţat substrat erotic, anunţa sosirea […]

SĂRBĂTORI POPULARE – DRAGOBETE, ZEU AL DRAGOSTEI

Dragostea curată a tinerilor este asociată de români cu ciripitul şi împerecherea păsărilor de pădure care au ca patron o îndrăgită reprezentare mitică, Dragobetele, sau Cap de Primăvară, sărbătorit în Calendarul popular în ziua de 24 februarie. Dragobetele, deschizătorul dragostei şi bunei dispoziţii pe plaiurile carpatice, este identificat cu Cupidon, zeul dragostei în mitologia romană, […]

LA MULŢI ANI, DOMNULE PROFESOR GHEORGHE RADU!

Profesorul şi publicistul Gheorghe RADU s-a născut pe 23 februarie 1950, la Ruginoasa, Neamţ. A absolvit Facultatea de Istorie a Universităţii din Iaşi (1974). A fost profesor la Şcoala Generală din Boghicea, Neamţ, apoi, a lucrat la Arhivele Naţionale, unde a fost încadrat ca arhivist, la Direcţia Judeţului Bacău, până în 1981. Apoi a fost […]

CREDINŢE ŞI PRACTICI POPULARE – NĂVALNICUL, PERSONIFICARE A DRAGOSTEI

Năvalnicul, o specie de ferigă cu frunze mari, lanceolate, care creşte prin păduri şi terenuri stâncoase, este invocat de vrăjitoare în farmecele de dragoste. Planta este folosită şi în medicina populară pentru prepararea unor leacuri de vindecare a răni­lor, vătămăturilor, tusei, tuberculozei. Culegerea Năvalnicului de dragoste cuprinde mai multe secvenţe rituale: descoperirea locului unde creşte; […]

CREDINŢE POPULARE – GURILE SUFLETULUI

Limba română face distincţie între adăposturile sufletului situate deasupra pământului în care se intră şi se iese pe poartă, pe uşă (locuinţă, biserică, cetate medievală) şi adăposturile din pântecele Pământului şi al vieţuitoarelor în care se intră şi se iese pe gură (gura beciului, gura peşterii, gura metroului), gârlici (intrarea bordeiului), gaură (gaura şarpelui, şoarecelui). […]

CREDINŢE POPULARE – URSUL METEOROLOG

Primele trei zile ale lunii februarie sunt dedicate unor divinităţi preistorice numite Martinii de Iarnă, patroni ai urşilor. Cel mai puternic şi mai periculos dintre ei, Martinul cel Mare, este sărbătorit în ziua de 2 februarie, Stretenia sau Ziua Ursului. Este un timp favorabil pentru observaţii meteorologice şi astronomice, pentru prorocirea belşugului viţei-de-vie şi pomilor […]

SĂRBĂTORI POPULARE ROMÂNEŞTI – BOBOTEAZA

Începând numărătoarea zilelor de la Anul Nou, 6 ianuarie este creaţia biblică a omului. Pornind de la acest mit biblic al creaţiei omului de către Dumnezeu, Părinţii Bisericii creştine au fixat dubla naştere a Pruncului Iisus: fizică şi spirituală (Botezul). Comasarea celor două mari evenimente creştine într-o singură zi, logică din punctul de vedere al […]

DIN CREDINŢELE ŞI DATINILE POPORULUI ROMÂN – CHIRALESA

În aceste zile e vremea în care, conform obiceiului împământenit de veacuri, creştinii aşteaptă mersul preotului cu vestirea sărbătorii de Bobotează.  Acesta este precedat de copii, care anunţă îi sosirea strigând pe la porţile gospodarilor: „Chiralesa, chiralesa!” Termenul provine din limba greacă şi este folosit de români de mai multe secole, pe când slujbele din […]

CALENDAR POPULAR – SÂNNICOARĂ SAU SFÂNTUL NICOLAE

Divinitatea din generaţia sfinţilor-moşi care a preluat numele şi data de celebrare a Sfântului Nicolae din Calendarul creştin (6 decembrie) este numită în Calendarul popular Sânnicoară (Transilvania), Moş Nicolae (Muntenia). Sfântul Nicolae a fost un personaj real: episcop din Myra, mort probabil în anul 342, apărător al dreptei credinţe în Iisus. În tradiţiile româneşti are […]

PRACTICI POPULARE: LA ÎNCEPUT DE BRUMAR, LEGATUL GURII LUPILOR

Luna lui Brumar Aşa cum îi indică numele, noiembrie este a noua lună dintr-un vechi calendar cu început de an la 1 martie. Denumirile populare ale lunii anunţă timpul căderii brumelor groase şi promoroacei (Brumar; Brumarul Mare, Promorar) sau vremea fermentării şi limpezirii vinurilor în butoaie (Vinicer; Vinar). În sate începeau acum şezătorile şi se […]

ADEVĂR ŞI LEGENDĂ DESPRE PIATRA TEIULUI – Povestiri în trei variante

Stânca este un bloc de calcar, formând, ca structură şi ca vârstă, continuarea spre nord a sinclinalului Ceahlăului, adică zona Bicaz – Bistricioara – Poiana Teiului, Capul Obcinii – Piatra Cornului. Înainte de formarea lacului, şoseaua din lungul Bistriţei mergea pe partea dreaptă a râului prin Călugăreni şi Ceahlău. Acum trece peste viaduct pe la […]

Legende populare POVESTEA TUTUNULUI

Aflăm, prin intermediul culegătorului Jean Nicolaescu, care a publicat în 1922 legenda de faţă că, demult, de la începutul lumii, Dumnezeu umbla pe pămînt şi ca să nu-i fie urât, lua şi pe Sfântul Petre cu el. Într-o iarnă, mergeau amândoi printr-o câmpie. Şi cum mergeau ei aşa, hop, un şerpuleţ înaintea lor, îngheţat în […]

Legende populare ÎNCHIDEREA PĂMÂNTULUI

De la etnologul Simion Florea Marian avem o legendă cu tâlc, aşa cum sunt mai toate legendele populare. Se spune că la începutul Lumii, atât gângăniile, cât şi gujuliile (viermii) îi necăjeau aşa de tare pe oameni că acestora nu o dată le era lehamite chiar şi de viaţă din pricina lor. De la un […]

CREDINŢE ŞI PRACTICI POPULARE – RITUALUL ÎNTEMEIERII CASEI DE PIATRĂ

În concepţia oamenilor de altădată, casa copilului se întemeia, ca oricare alt adă­post (casă, sat, stat), după un scenariu ritual care cuprindea, printre altele, descope­rirea locului favorabil întemeierii, de obicei prin vânătoarea rituală (oraţia de nuntă descrie peripeţia mirelui plecat la vânătoare), întemeierea adăpostului prin actul bătu­tului parului sau stâlpului (actul nupţial), însufleţirea adăpostului creat […]

CALENDAR POPULAR – SÂNTĂMĂRIA MICĂ SAU PRECISTA MICĂ

Cele două Sântămării încadrează calendaristic Anul Nou biblic (1 septembrie), presupusa Facere a Lumii (5508 î.H.). De altfel, multe dintre trăsături specifice Anului Nou biblic sunt preluate de Sântămăriile româneşti. Peste o mare sărbătoare din preajma echinocţiului de toamnă, dedicată morţii şi renaşterii unei zeiţe preistorice, Părinţii Bisericii creştine au suprapus Naşterea Născătoarei şi Pururea […]

LA 1 AL LUI RĂPCIUNE ARE LOC ANUL NOU BIBLIC (BISERICESC)

Până în secolul al XVIII-lea, curtea domnească şi Biserica foloseau ca an oficial pe cel biblic, care începea la 1 septembrie. La această dată, Biserica creştină celebrează pe Cuviosul Simeon Stâlpnicul, numit de popor Simion Stâlpnicul sau Stâlpnicul. Acestuia îi sunt dedicate mai multe credinţe cu semnificaţie calendaristică: „Se numeşte astfel fiindcă toată viaţa lui […]

OBICEIURI POPULARE – ÎMPERECHEREA RUDARILOR (27-28 IULIE)

Pantelimon sau Pintilie Călătorul, frate cu Sântilie, este o reprezentare mitică a cărei zi de celebrare (27 iulie) este un important hotar în scurgerea timpului calendaristic. Acum se spunea că se întoarce crugul Cerului spre toamnă şi iarnă, că păsările, în special berzele (cocostârcii), se strâng stoluri pregătindu-se pentru plecare în ţările calde, iar cerbul […]

TRADIȚII POPULARE ROMÂNEȘTI – HORA SÂNTILEI

Hora Sântiliei era un obicei prenupţial la miezul verii pastorale, când ciobanii coborâţi de la stâne îşi „băgau drăguţele în joc“. Intrarea unei fete în joc, în prezenţa obştii săteşti, era un prag obligatoriu pentru ca aceasta să poată fi peţită în vederea căsătoriei. Fetele neintroduse în joc la Sântilie aveau să privească hora de […]

CREDINŢE POPULARE LEGATE DE SĂRBĂTOAREA SFÂNTULUI ILIE

Frumusețea și tâlcul legendelor populare împletite, de-a lungul timpului, cu firul roșu al fiecărei sărbători le dă consistență și le îmbracă în straiele specifice ale acestui pământ, astfel că, un eveniment a cărui anvergură trece de granițele teritoriilor locuite de români, capătă matricea stilistică a spațiului mioritic. De asemenea, se remarcă și aspectele utilitare ale […]

SARBĂTORI POPULARE – SÂNTILIE, ZEU AL FOCULUI

Sântilie, zeul focului şi al soarelui din Panteonul românesc, este identificat cu Helios din mitologia greacă şi cu Gebeleisis din mitologia geto-dacă. Sub influenţa creştinismului, acesta a preluat numele şi data de celebrare ale Sfântului Prooroc Ilie (20 iulie). La Sântilie, miezul verii pastorale, se organizau pe munţi vestitele Nedei şi Sântilii. Sântilie este o […]

PRACTICI POPULARE – MIŢUITUL MIEILOR

În trecut, ciobanii alcătuiau grupuri sociale de 15-20 de oameni, desprinse şi izolate de comunităţile săteşti, care trebuiau să facă faţă tuturor vitregiilor naturii. Cunoştinţele lor despre meteorologia, astronomia, etnobotanica, medicina populară erau impresionante. Viaţa singuratică a păstorilor, legată mai strâns cu natura înconjurătoare decât cu oamenii de la poalele munţilor, se întrerupea brusc la […]

SĂRBĂTORI POPULARE PE PLAIURILE MUNŢILOR

În ultimele două secole Târgul de pe Muntele Găina din Apuseni a fost unul dintre subiectele obişnuite de defăimare a românilor transilvăneni de către falsificatorii istoriei lor. După aceştia, participanţii la târg îşi vindeau acolo fetele precum animalele. Locuitorii Apusenilor moţii, ţopii şi crişenii, care extrăgeau aurul pentru înfrumuseţarea palatelor şi catedralelor defăimătorilor, şi-au păstrat […]

PRACTICI POPULARE – CALOIANUL, MESAGER PLUVIOMETRIC

Păpuşa confecţionată vara, pe timp de secetă, din lut, cârpe, paie sau crenguţe de lemn îmbrăcate cu hăinuţe din cârpe este una dintre efigiile Marii Zeiţe neolitice. Dacă era invocată să aducă ploaia se numea Ploaia, Moaşa Ploii, Mama Caloiana, Maica Călătoarea, Maica Domnului, Zâna, Scaloiana, dacă trebuia s-o oprească devenea Seceta, Mama Secetei, Tatăl […]

SĂRBĂTORI POPULARE – CIURICA ŞI CHIRIC ŞCHIOPUL

Ciurica este o năprasnică reprezentare mitică care dădea femeilor dreptul să-şi pedepsească bărbaţii în ziua ei de celebrare, 15 iulie. În această zi se evitau loviturile de orice fel, certurile şi neînţelegerile din familie pentru a nu avea parte de ele în cursul anului. Amintirea acestei patroane a bătăii este păstrată de unele expresii adresate […]

DATINI, OBICEIURI, CREDINŢE POPULARE – PAPARUDA, ZEIŢĂ PLUVIOMETRICĂ

Paparuda, zeiţă pluviometrică invocată de ceata feminină pentru a dezlega ploile în zilele caniculare ale verii, este înrudită cu zeul indian Rudra, stăpân al fenomenelor meteorologice. Pe teritoriul României, Paparuda poartă mai multe denumiri zonale: Păpăluga, Păpăruga, Bărbăruţă, Peperuie, Dodoloaie, Dodoluţă, Mătăhulă. Iniţial, obiceiul se desfăşura la o dată fixă din preajma echinocţiului de primăvară. […]

SĂRBĂTORI POPULARE – PRICUPUL, IDOL CARE OFILEŞTE ŞI STRICĂ HOLDELE

Pricupul este o reprezentare mitică a Calendarului popular care a preluat data şi numele Sfântului Mare Mucenic Procopie din Calendarul bisericesc. Atribuţiile lui erau să „pricopească” (să grăbească) coacerea cerealelor semănate primăvara (Moldova) şi să ferească holdele, mai ales cânepa, de grindină şi vijelie (Muntenia, Oltenia, Transilvania, Bucovina). Dacă nu-i este respectată ziua, Pricupul poate […]

CREDINŢE POPULARE – CICOAREA, ZÂNĂ A FLORILOR

Cicoarea este o plantă care creşte prin fâneţe, locuri virane şi pe marginea drumurilor, fiind invocată în farmece de către fetele necăsătorite ca să pună pe jar inima peţitorilor. Se credea că tinerele care o puneau sub căpătâi, împreună cu cămaşa celor doriţi, îi vedeau pe aceştia în vis, iar cele care se afumau sau […]

CREDINŢE POPULARE – LEUŞTEANUL ŞI ODOLEANUL, PLANTE MAGICE

La Rusalii, leuşteanul are valoare apotropaică, de alungare a ielelor şi a relelor aduse de acestea. Tulpinile şi frunzele de leuştean se agăţau la ferestrele şi la uşile caselor, se legau de coarnele şi cozile vitelor cu lapte, se amestecau cu tărâţe şi se dădeau să le mănânce animalelor. Femeile se încingeau cu tulpinile peste […]

PRACTICI POPULARE – TĂTĂNEASA, PLANTĂ DE LEAC

Iarba lut Tatin sau tătăneasa este personificarea unei plante de leac căreia i se cere ajutorul pentru vindecarea rănilor, arsurilor, reumatismului, luxaţiilor şi fracturilor. Recoltar plantei se făcea după un ritual vechi, pe parcursul a două zile: marţi seara se descoperea şi se însemna locul unde creşte planta, iar după trei zile, vineri dimineaţa, se […]

CREDINŢE POPULARE – CUNUNA DE SÂNZIENE, SUBSTITUT AL ZEIŢEI AGRARE

Coroana împletită din floarea de sânziană (drăgaică) şi din spice de grâu în dimineaţa zilei de Sânziene sau de Drăgaică (24 iunie) este substitutul fitomorf al zeiţei agrare. Această efigie divină are puteri miraculoase: purtată pe cap de o fecioară în ceremonialul numit Dansul Drăgaicei simbolizează zeiţa agrară; agăţată la fereastră, în stâlpii porţilor, în […]

CREDINŢE ŞI PRACTICI POPULARE – MOŞII DE VARĂ. LEGATUL CĂLUŞULUI.

Ziua de sâmbătă dinaintea Rusaliilor, dedicată morţilor, moşilor şi strămoşilor, este numită Moşii de Vară în Moldova, Dobrogea, Muntenia, Oltenia şi Banatul de est. Denumirile zonale ale Moşilor de Vară subliniază importanţa zilei (Moşii cei Mari) sau locul acesteia în Calendarul popular (Moşii Duminicii Mari, Moşii Rusaliilor). Se credea că sufletele morţilor, după ce au […]

PRACTICI POPULARE – RĂZBOIUL CĂLUŞULUI CU RUSALIILE

Jocul căluşarilor este un colind de mare spectacol în care Căluşul şi anturajul său, ceata căluşarilor, redau prin dans, gesturi, acte rituale, strigături victoria repurtată în lupta lor cu Ielele sau Rusaliile. Ei povestesc prin dans lupta crâncenă a unei oşti înarmate cu ciomege împotriva Ielelor sau Rusaliilor, un adversar invizibil sau văzut numai de […]

CREDINŢE POPULARE – IELELE SAU RUSALIILE

Ielele sunt reprezentări mitice feminine care apar noaptea, înainte de cântatul cocoşilor, între Paşte şi Rusalii. Acestea poartă o bogată sinonimie zonală: Cele Sfinte, Dânsele, Fetele Câmpului, Frumoasele, Măiestrele, Rusaliile, Şoimanele, Ursoaicele, Zânele. Ielele sunt spirite rebele ale morţilor care, după ce au părăsit mormintele la Joimari şi au petrecut Paştele cu cei vii, refuză […]

SĂRBĂTORI POPULARE – ISPASUL. MOŞII DE ISPAS.

Ispas Este personajul mitic care ar fi asistat la înălţarea Domnului şi la ridicarea sufletelor morţilor la cer, este sărbătorit în ziua de joi din săptămâna a şasea după Paşte. În drumul lor spre Cer, sufletele morţilor se puteau rătăci şi reveni pe Pământ sub formă de moroi sau strigoi provocând rele animalelor, în special […]

CALENDAR POPULAR – VARTOLOMEUL GRÂULUI

Ziua solstiţiului de vară pe stil vechi, când se spunea că începe să se usuce rădăcina grâului şi să se coacă bobul în spic, se numea Vartolomeul Grâului. Denumirea acestei reprezentări mitice a fost preluată de la Sfântul Apostol Vartolomeu din Calendarul ortodox. Pe stil vechi, ziua de celebrare a acestui sfânt corespundea cu solstiţiul […]

CALENDAR POPULAR – SFINŢII MĂRUNŢI

Cei patru sfinţi creştini celebraţi în zilele de 10 (sfântul mucenic Timofte), 11 (sfântul apostol Vartolomeu), 12 (preacuviosul Onufrie) şi 14 (sfântul proroc Elisei) sunt numiţi, în Calendarul popular, Sfinţii Mărunţi. Aceştia ar fi responsabili cu împârguirea şi coacerea la timp a lanurilor de grâu. Pe măsură ce timpul calendaristic pe stilul vechi rămânea an […]

PRACTICI POPULARE STRĂVECHI: ÎNSURĂŢITUL ŞI ÎNFÂRTĂŢITUL, PRACTICĂ MAGICĂ DE ÎNRUDIRE SPIRITUALĂ

Multe sunt practicile populare ale poporului român. Una dintre ele, povestite în cele ce urmează de etnologul Ion Ghinoiu, este înrudirea spirituală a copiilor, practică cunoscută drept însurăţit ori înfârtăţit, termeni care pleacă de la surate şi fraţi, ceea ce deveneau unul pentru altul copiii după finalizarea legământului. Legământul juvenil încheiat până la moarte de […]

PRACTICI POPULARE – PERINIŢA, DANS FUNERAR

Periniţa este un joc ritual al sărutului care a migrat de la priveghiul cu jocuri organizat la înmormântarea omului, la priveghiul de înmormântare a anului, Revelionul. La excesele din noaptea Anului Nou, când oamenii fac totul peste măsură (beau, mănâncă, joacă, se distrează), se adaugă gesturile şi cuvintele licenţioase, jocul mascaţilor, dansul sărutului, supravieţuiri evidente […]

Legende populare – CĂŢELUL PĂMÂNTULUI, PAZNIC ÎN LUMEA DE DINCOLO

Paznicul lumii de dincolo care latră sufletele necunoscute ale morţilor în prima noapte după sosire este, în credinţele populare, Căţelul Pământului. Iscusit, acesta ar fi participat, alături de arici, la Zidirea Lumii. Este un câine alb, cu corp alungit şi picioare scurte, însă nevăzător, iar când latră are glas strident, înfiorător. Noaptea iese din pământ […]

CREDINŢE ŞI PRACTICI POPULARE – PLANTE VINDECĂTOARE DE BEŢIE

Pentru a preîntâmpina dispariţia unor specii de plante şi animale, cei vechi nu dădeau legi să fie ocrotire sau să le declare monumente ale naturii ca astăzi. Pentru ei puterea credinţei era mai puternică şi mai eficientă ca puterea legii. Un exemplu este garofiţa de munte, floare foarte frumoasă care creşte prin poienile şi livezile […]

SĂPTĂMÂNA LUMINATĂ

Prin popor se povesteşte că Domnul Iisus, înviind din morți în ajunul acestei săptămâni, a luminat toată lumea. Pe de altă parte, tot poporul este cel care explică denumirea acestei săptămâni deosebite prin faptul că acum „toate se luminează, adică încep să înflorească și să se înnoiască”. Evident, mai toate zilele săptămânii sunt serbate, două […]

PRACTICI POPULARE – JOCUL SURATELOR PE MORMINTE

Dansul funerar practicat de obicei de fete în unele cimitire din Bihor a doua zi de Paşte, în Duminica Tomei sau de Rusalii este cunoscut sub diferite nume: Jocul pe Morminte, Moara, Mioara, Milioara, Jocul Felegii. Ceremonialul începe în cimitir, motiv pentru care este numit şi Jocul pe Morminte, înconjoară biserica şi apoi se continuă […]

DESCHIDEREA MORMINTELOR ŞI A CERULUI

Credinţa întoarcerii spiritelor morţilor în ajunul marilor sărbători (Sfântul Gheorghe, Sânziene, Sfântul Dumitru, Crăciun, Măcinici) pentru a se întâlni şi a petrece cu cei vii este atestată în mai multe zone etnografice. Sufletele inofensive ale morţilor sunt întâmpinate cu mese întinse în casă (Masa de Ajun în Moldova şi Bucovina) sau în bătătură (Focurile de […]

SĂRBĂTORILE POPORULUI ROMÂN – DUMINICA FLORIILOR

În şirul sărbătorilor populare de primăvară, una care bucură sufletul ţăranului român este Duminica Floriilor, bucuria fiind cu atât mai mare cu cât sărbătoarea aceasta vesteşte apropierea sfârşitului Postului Mare şi, mai ales, învierea Domnului Hristos. Salcia sau răchita, simboluri ale regenerării şi nemuririi, rămân şi azi elementele esenţiale ale sărbătorii Floriilor; se crede despre […]