1 MARTIE, ZI DE CELEBRARE A UNEI PLEIADE DE OAMENI CELEBRI CARE AU SLUJIT ADMINISTRAŢIEI ŞI CULTURII ROMÂNEŞTI: ASACHI, ROZNOVANU, CREANGĂ, ELISABETA BOSTAN

Luna lui Mărţişor debutează cu o serie întreagă de aniversări culturale. 1 Martie este data oficială de naştere a unei pleiade de personalităţi culturale ale căror existenţă şi activitate au avut strânsă legătură cu  ţinutul Neamţ. Astfel, ne putem mândri, în prima zi a primăverii cu celebrarea lui Gheorghe Asachi (233 de ani de la naşterea sa), cu omagierea lui Gheorghe Ruset-Roznovanu (187 de ani de la venirea sa pe lume), cu sărbătorirea Marelui Povestitor humuleştean (182 de ani de la naştere), cu celebrarea Elisabetei Bostan, Doamna filmului pentru copii.

În cele ce urmează, vă propunem câteva schiţe portret.  

GHEORGHE ASACHI

În 1788, la 1 Martie, se năştea GHEORGHE ASACHI, la Herţa. Viitorul scriitor şi îndrumător cultural a urmat cursurile colegiului classic, între 1796-1803, şi pe cele ale Facultăţii de Filozofie, Litere şi Ştiinţe (1803-1804).

Gheorghe Asachi este cel care a pus bazele învăţământului românesc. Legăturile sale cu Ţinutul Neamţ s-au concretizat în versuri, în proză sau în piese de teatru inspirate de mitologia locurilor. Precum şi prin înfiinţarea primelor şcoli primare pe teritoriul de astăzi al judeţului (la Roman, la Piatra şi la Mănăstirea Neamţ), în timp ce a fost „referendariu al epitropiei şcoalelor” (1820-1849).

În primăvara anului 1841, a deschis, la Văleni (azi anexă a municipiului Piatra-Neamţ) Fabrica de Hârtie „Petrodava”, cunoscută şi sub numele de „moara lui Asachi”.

A trecut în eternitate în ziua de 12 noiembrie 1869, la Iaşi.

GHEORGHE RUSET-ROZNOVANU

În anul 1834 venea pe lume, la 1 Martie, GHEORGHE RUSET-ROZNOVANU, la Roznov, cunoscut ofiţer şi politician roman. A fost ispravnic (astăzi, prefect) al judeţului Neamţ (1871-1876).

De asemenea, a fost participant la Războiul pentru Independenţă, având comanda Brigăzii 4 Călăraşi.

A fost deputat, între 1866-1870, şi senator, din 1871.

A făcut studii în Austria şi apoi în Rusia, unde a absolvit Şcoala de cavalerie din Sankt Petersburg. Şi-a început cariera militară în ţară, în Regimentul de Gardă Călare din garda imperială rusă. Reîntors în Moldova, înainte de Unirea Principatelor Române, a intrat în miliţie, fiind avansat la gradul de colonel, primind comanda unui regiment de jandarmi.

A finanţat construirea şi funcţionarea la Roznov, unde îşi avea moşia, a primei şcoli din localitate, în 1865, precum şi a Bisericii „Sfântul Nicolae” (1884-1892).

A decedat pe 2 octombrie 1904, la Roznov.

ION CREANGĂ

În anul 1839, la început de Mărţişor, apărea o nouă stea în constelaţia aştrilor literaturii române, ION CREANGĂ. Născut la Humuleşti, loc pecare avea să-l transforme în Raiul copilăriei sale, în familia unor ţărani gospodari.

Ion Creangă avea să lumineze, prin operele sale, copilăria tutror generaţiilor care i-au urmat existenţa lumească.

A trecut în eternitate pe 31 decembrie 1889, în acelaşi an cu iluştrii săi prieteni, Mihail Eminescu şi Veronica Micle.

ELISABETA BOSTAN

În 1931, la Buhuşi (pe atunci în judeţul Neamţ), se năştea ELISABETA BOSTAN. Scenarist şi regizor de film celebru, profesor universitar, a absolvit Liceul de Fete din Piatra-Neamţ (astăzi. Colegiul Naţional „Calistrat Hogaş”), apoi Institutul de Teatru.

A semnat regia şi scenariul  multor filme care au luminat copilăria generaţiilor născute în anii comunismului: „Amintiri din copilărie”, „Tinereţe fără bătrâneţe”, „Veronica se întoarce”, „Saltimbancii” , „Campioana”, „Culegere de dansuri româneşti”, „Trei jocuri româneşti”, „Dansul «Cloşca cu puii de aur»”’, „Cloşca cu pui”, „Hora, „Pustiul, „Năică şi peştişorul”, „Pupăza din tei”, „Năică şi barza”, „Năică şi veveriţa”, „Năică pleacă la Bucureşti”, „Veronica”, „Mama”, „Fram”, „Promisiuni”, „Zâmbet de soare”, „Desene pe asfalt”, „Telefonul”.

A fost distinsă cu numeroase premii în ţară şi peste hotare.

S-a aflat printre iniţiatorii Festivalului de Film pentru Copii „Punguţa cu doi bani”, Piatra-Neamţ (1980).