OMAGIU ADUS MEMORIEI PRINŢULUI REPORTAJULUI ROMÂNESC, GAZETARUL FELIX BRUNEA FOX

Filip Brauner, mai cunoscut sub pseudonimul Felix Brunea Fox, s-a născut la 18 ianuarie 1898, la Roman. Viitorul traducător şi gazetar supranumit „prinţul reportajului” românesc, a făcut cursurile primare în oraşul natal, apoi a studiat la Liceul Naţional din Iaşi, vreme când semna în revista ”Zări senine” şi traduce din Baudelaire, împreună cu Beno Wechsler […]

LA MULŢI ANI, LAURENŢIU DIMIŞCĂ!

Laurențiu Dimișcă s-a născut pe 17 ianuarie 1977, la Piatra-Neamţ. A urmat cursurile Liceului de Artã „Victor Brauner” din localitatea natală, ulterior absolvind Universitatea de Artă și Design din Cluj-Napoca (2001). Are un Master în pictură, obţinut la aceeaşi Universitate de Artă și Design din Cluj Napocainstituţie la care devine, în 2011, Doctor în arte […]

ETERNUL EMINESCU, EDIŢIA ANULUI 2022

Marţi, 18 ianuarie 2022, sub genericul Eternul Eminescu, actorul Dorel Vişan şi muzicianul Eugen Doga vor oferi un recital de poezie şi muzică prin care va fi omagiată memoria Poetului nostru naţional, Mihai Eminescu. Alături de ei, în cadrul spectacolului care va reflecta personalitatea eminesciană din triplă perspectivă: om, geniu şi poet divin, vor mai […]

SĂRBĂTORI POPULARE ROMÂNEŞTI – BOBOTEAZA

Începând numărătoarea zilelor de la Anul Nou, 6 ianuarie este creaţia biblică a omului. Pornind de la acest mit biblic al creaţiei omului de către Dumnezeu, Părinţii Bisericii creştine au fixat dubla naştere a Pruncului Iisus: fizică şi spirituală (Botezul). Comasarea celor două mari evenimente creştine într-o singură zi, logică din punctul de vedere al […]

DIN CREDINŢELE ŞI DATINILE POPORULUI ROMÂN – CHIRALESA

În aceste zile e vremea în care, conform obiceiului împământenit de veacuri, creştinii aşteaptă mersul preotului cu vestirea sărbătorii de Bobotează.  Acesta este precedat de copii, care anunţă îi sosirea strigând pe la porţile gospodarilor: „Chiralesa, chiralesa!” Termenul provine din limba greacă şi este folosit de români de mai multe secole, pe când slujbele din […]

ŞCOALA POPULARĂ DE ARTĂ ADUCE PE SCENĂ „BUCURIILE IERNII”

Centrul pentru Cultură şi Arte „Carmen Saeculare” Neamţ, prin Şcoala Populară de Artă Piatra-Neamţ, organizează spectacolul muzical coregrafic intitulat BUCURIILE IERNII. Alături de elevii claselor de canto tradiţional (coordonator, Laurenţiu Marian) şi de dans popular (coordonator, Anda Maria Acristinei), invităm publicul să ni se alăture şi, împreună, să pătrundem în atmosfera magică a sărbătorilor de […]

CALENDAR POPULAR – SÂNNICOARĂ SAU SFÂNTUL NICOLAE

Divinitatea din generaţia sfinţilor-moşi care a preluat numele şi data de celebrare a Sfântului Nicolae din Calendarul creştin (6 decembrie) este numită în Calendarul popular Sânnicoară (Transilvania), Moş Nicolae (Muntenia). Sfântul Nicolae a fost un personaj real: episcop din Myra, mort probabil în anul 342, apărător al dreptei credinţe în Iisus. În tradiţiile româneşti are […]

LA MULŢI ANI, PAUL CHIRIBUŢĂ!

Astăzi îl sărbătorim pe actorul Paul Chiribuţă. Actor de teatru şi film apreciat în egală măsură de public şi critică, domnia sa se dovedeşte  a fi şi un bun pedagog, păstorind, în ultimele trei decenii, câteva generaţii de tineri actori. Paul Chiribuţă s-a născut pe 6 decembrie 1949, la Buhuşi. După absolvirea I. A. T. […]

OMAGIU ADUS MEMORIEI PICTORULUI PIETREAN NICOLAE MILORD

Unul dintre cei mai apreciaţi artişti plastici ai judeţului Neamţ a fost Nicolae Milord. A făcut parte, alături de C. D. Stahi, Aurel Băeşu, Iulia Hălăucescu şi Petru Petrescu, din pleiada marilor pictori nemţeni care au imortalizat urbea pietreană şi împrejurimile şi au adus faimă ţinutului. Despre Nicolae Milord, Valentin Ciucă se exprimă astfel: Personaj […]

PRACTICI POPULARE: LA ÎNCEPUT DE BRUMAR, LEGATUL GURII LUPILOR

Luna lui Brumar Aşa cum îi indică numele, noiembrie este a noua lună dintr-un vechi calendar cu început de an la 1 martie. Denumirile populare ale lunii anunţă timpul căderii brumelor groase şi promoroacei (Brumar; Brumarul Mare, Promorar) sau vremea fermentării şi limpezirii vinurilor în butoaie (Vinicer; Vinar). În sate începeau acum şezătorile şi se […]

PERSONALITATEA ZILEI – LA MULŢI ANI, DOMNULE GHEORGHE BUNGHEZ!

Personalitate complexă, Gheorghe Bunghez, un adevărat cărturar, îşi sărbătoreşte astăzi, 26 octombrie, ziua de naştere. Spirit enciclopedic, a clădit, împreună cu o echipă de oameni aleasă de Domnia sa, cultura judeţului Neamţ într-o vreme a migrării masive a sătenilor la oraş, lucru întâmplat datorită marelui proces al industrializării din anii 60 ai veacului trecut. S-a […]

OMAGIU ADUS PROFESORULUI GHEORGHE ŢIGĂU!

Cunoscut ca un excelent pedagog al judeţului Neamţ, activând câţiva ani şi la conducerea Inspectoratului şcolar judeţean, Gheorghe Ţigău este, în acelaşi timp, şi un foarte apreciat scriitor. La Editura „Nona” a publicat, de-a lungul vremii,  „Floarea de fragă şi şoimul” (în colaborare cu prof. Ermina Dobreanu, 2013), „Lecturi pastelate” (în calitate de coordonator, 2014) […]

RECITAL „DUO MELOS” ÎN DESCHIDEREA STAGIUNII MUZICALE

Centrul pentru Cultură şi Arte „Carmen Saeculare” şi Academia Naţională de Muzică „Gheorghe Dima” Cuj-Napoca, Extensia Piatra-Neamţ, reia şirul concertelor şi recitalurilor prin deschiderea Stagiunii muzicale 2021-2022. Astfel, miercuri 13 octombrie 2021, începând cu ora 17:00, la sala Cupola a Bibliotecii judeţene „G. T. Kirileanu” Neamţ, melomanii au prilejul unei noi întâlniri cu „Duo MELOS”. […]

ADEVĂR ŞI LEGENDĂ DESPRE PIATRA TEIULUI – Povestiri în trei variante

Stânca este un bloc de calcar, formând, ca structură şi ca vârstă, continuarea spre nord a sinclinalului Ceahlăului, adică zona Bicaz – Bistricioara – Poiana Teiului, Capul Obcinii – Piatra Cornului. Înainte de formarea lacului, şoseaua din lungul Bistriţei mergea pe partea dreaptă a râului prin Călugăreni şi Ceahlău. Acum trece peste viaduct pe la […]

Legende populare POVESTEA TUTUNULUI

Aflăm, prin intermediul culegătorului Jean Nicolaescu, care a publicat în 1922 legenda de faţă că, demult, de la începutul lumii, Dumnezeu umbla pe pămînt şi ca să nu-i fie urât, lua şi pe Sfântul Petre cu el. Într-o iarnă, mergeau amândoi printr-o câmpie. Şi cum mergeau ei aşa, hop, un şerpuleţ înaintea lor, îngheţat în […]

Legende populare ÎNCHIDEREA PĂMÂNTULUI

De la etnologul Simion Florea Marian avem o legendă cu tâlc, aşa cum sunt mai toate legendele populare. Se spune că la începutul Lumii, atât gângăniile, cât şi gujuliile (viermii) îi necăjeau aşa de tare pe oameni că acestora nu o dată le era lehamite chiar şi de viaţă din pricina lor. De la un […]

OMAGIU ADUS PERSONALITĂŢILOR DIN CULTURA NEMŢEANĂ: DUMITRU CĂDERE, SIMION PURICE ŞI SILVIU DRAGOMIR

Dumitru Gh. Cădere s-a născut pe 4 octombrie 1876, la Buhalniţa, Neamţ. Cunoscut drept profesor universitar şi om de ştiinţă, a absolvit Facultatea de Ştiinţe din Iaşi. A predat la: Liceul „Gheorghe Roşca-Codreanu”, Bârlad, Liceul Naţional Iaşi, Seminarul „Veniamin Costachi”, Şcoala Normală „Vasile Lupu”, iar după Primul Război Mondial, la catedra de mineralogie a Universităţii […]

EDITURA „NONA” PREZENTĂ LA TÂRGUL DE CARTE „LIBRIS” 2021

În peroada 23-26 septembrie 2021, la Piatra-Neamț, pe platoul Curții Domnești, va avea loc o nouă ediție a Târgului de carte „Libris”, eveniment cultural la care Centrul pentru Cultură și Arte „Carmen Saeculare”, prin editura „Nona”, va prezenta publicului zece dintre cele mai recente apariții editoriale. Astfel, duminică, 26 septembrie 2021, începând cu ora 11:00, […]

CREDINŢE ŞI PRACTICI POPULARE – RITUALUL ÎNTEMEIERII CASEI DE PIATRĂ

În concepţia oamenilor de altădată, casa copilului se întemeia, ca oricare alt adă­post (casă, sat, stat), după un scenariu ritual care cuprindea, printre altele, descope­rirea locului favorabil întemeierii, de obicei prin vânătoarea rituală (oraţia de nuntă descrie peripeţia mirelui plecat la vânătoare), întemeierea adăpostului prin actul bătu­tului parului sau stâlpului (actul nupţial), însufleţirea adăpostului creat […]

CALENDAR POPULAR – SÂNTĂMĂRIA MICĂ SAU PRECISTA MICĂ

Cele două Sântămării încadrează calendaristic Anul Nou biblic (1 septembrie), presupusa Facere a Lumii (5508 î.H.). De altfel, multe dintre trăsături specifice Anului Nou biblic sunt preluate de Sântămăriile româneşti. Peste o mare sărbătoare din preajma echinocţiului de toamnă, dedicată morţii şi renaşterii unei zeiţe preistorice, Părinţii Bisericii creştine au suprapus Naşterea Născătoarei şi Pururea […]

ÎNSCRIERI LA ȘCOALA POPULARĂ DE ARTĂ

Şcoala Populară de Artă Piatra-Neamţ, parte componentă a Centrului pentru Cultură şi Arte „Carmen Saeculare” Neamţ, anunţă începerea înscrierilor pentru anul şcolar 2021- 2022. Oferta de cursuri este următoarea: – pian, canto religios – prof. Daniela Iacob; – canto popular – prof. Georgiana Şerban Axinte; – canto popular – prof. Laurenţiu Marian; – canto muzică […]

MEŞTERUL POPULAR ION ALBU DESEMNAT TEZAUR UMAN VIU DE CĂTRE MINISTERUL CULTURII DIN ROMÂNIA

Zilele acestea s-a încheiat sesiunea din 2021, a noua, a Programului TEZAURE UMANE VII, proiect derulat de Ministerul Culturii, începând cu anul 2010. La propunerea făcută de Centrul pentru Cultură şi Arte „Carmen Saeculare” Neamţ, Comisia naţională, formată din specialişti în domeniul etnologic şi etnografic, a decis să acorde acest titlu de onoare meşterului popular […]

CONCERT DE PRICESNE DE SFÂNTA MARIE MICĂ

Miercuri, 8 septembrie 2021, în zi de mare sărbătoare, Aurora Pală şi grupurile vocale „Floare de colţ” şi „Sânzienele”, împreună cu îndrăgita interpretă a muzicii tradiţionale din Neamţ, Georgiana Şerban Axinte, în acelaşi timp profesor de canto la Şcoala Populară de Artă Piatra-Neamţ, vor prezenta publicului pietrean concertul de pricesne. Interpretă de pricesne și muzică […]

LA 1 AL LUI RĂPCIUNE ARE LOC ANUL NOU BIBLIC (BISERICESC)

Până în secolul al XVIII-lea, curtea domnească şi Biserica foloseau ca an oficial pe cel biblic, care începea la 1 septembrie. La această dată, Biserica creştină celebrează pe Cuviosul Simeon Stâlpnicul, numit de popor Simion Stâlpnicul sau Stâlpnicul. Acestuia îi sunt dedicate mai multe credinţe cu semnificaţie calendaristică: „Se numeşte astfel fiindcă toată viaţa lui […]

NEAMŢ ART FESTIVAL, SPAŢIU DESCHIS CULTURII Ediţa a II-a, 3-5 septembrie 2021. Activităţile culturale programate duminică, 5 septembrie 2021

Piatra-Neamţ • Ora 10:00 – Piaţa Turnului: Street Art cu pictorul Cristian Bistriceanu • Ora 11:00 – Piaţa Turnului:Atelier de ceramică cu Iulian Gorea Fiind un împătimit al modelării lutului, Iulian Gorea, restaurator în cadrul Complexului Naţional Muzeal Neamţ are o experienţă bogată în domeniu. De-a lungul timpului a participat la diverse ateliere de arheologie […]

NEAMŢ ART FESTIVAL, SPAŢIU DESCHIS CULTURII Ediţa a II-a, 3-5 septembrie 2021. Activităţile culturale programate sâmbătă, 4 septembrie 2021

Piatra-Neamţ • Ora 10:00 – Piaţa Turnului:Street Art cu pictorul Cristian Bistriceanu. • Ora 16:00 – Piaţa Turnului:Mens sana in corpore sano – demonstraţie de lupte libere cu  Gabriel Mareş. Sport Club MUSASHI JU JUTSU a fost înființat în martie 2011, la Piatra-Neamț, de către președintele clubului, shihan GABRIEL MARES – 7 dan. Aşa cum […]

NEAMŢ ART FESTIVAL, SPAŢIU DESCHIS CULTURII Ediţa a II-a, 3-5 septembrie 2021. Activităţile culturale programate vineri, 3 septembrie 2021

Şi anul acesta începutul de toamnă la Piatra-Neamţ vine cu proiectul intitulat NEAMŢ ART FESTIVAL, organizat de Consiliul Judeţean Neamţ şi Centrul pentru Cultură şi Arte „Carmen Saeculare”, eveniment care se desfăşoară în timpul primului sfârşit de săptămână al lui Răpciune: de vineri, 3 septembrie şi până duminică, 5 septembrie.  Neamţ Art Festival se doreşte […]

NEAMŢ ART FESTIVAL, SPAŢIU DESCHIS CULTURII Ediţa a II-a, 3-5 septembrie 2021

Şi anul acesta începutul de toamnă la Piatra-Neamţ vine cu proiectul intitulat NEAMŢ ART FESTIVAL, organizat de Consiliul Judeţean Neamţ şi Centrul pentru Cultură şi Arte „Carmen Saeculare”, eveniment care se desfăşoară în timpul primului sfârşit de săptămână al lui Răpciune: de vineri, 3 septembrie şi până duminică, 5 septembrie.  Neamţ Art Festival se vrea […]

„FLORICICĂ DE LA MUNTE” – 50 DE ANI DE JOC ŞI CÂNTEC STRĂMOŞESC

Cea mai nouă lucrare apărută la editura Nona este lucrarea monografică intitulată sugestiv „«FLORICICĂ DE LA MUNTE» – 50 DE ANI DE JOC ŞI CÂNTEC STRĂMOŞESC”. Cartea, creaţie colectivă a compartimentului de cercetare, a compartimentului Ansamblul folcloric „Floricică de la munte”, şi Editura Nona – toate acestea fiind componente ale Centrului pentru Cultură şi Arte […]

PROGRAMUL CONCERTELOR ANIVERSARE „FLORICICĂ DE LA MUNTE” – 50 DE ANI DE JOC ŞI CÂNTEC STRĂMOŞESC

VINERI, 13 AUGUST 2021, ORA 19:00, Piaţa Turnului CONCERT ANIVERSAR AL ANSAMBLULUI FOLCLORIC „FLORICICĂ DE LA MUNTE” Solişti: CORNELIA CIOBANU, ŞTEFAN DEACONIŢA, MATILDA PASCAL COJOCĂRIŢA, ŞTEFAN CIGU *** SÂMBĂTĂ, 14 AUGUST 2021, ORA 11:00, Sala „Calistrat Hogaş” a Consiliului Judeţean Neamţ Simpozion cu tema „TRADIŢIA – NECESITATE IDENTITARĂ VERSUS CLIŞEU CULTURAL” – moderator: Laurenţiu Ursache […]

TÂRG MEŞTEŞUGĂRESC DE SFÂNTA MARIE, EDIŢIA A DOUA

La sfârşitul acestei săptămâni, între 13 şi 15 august 2021, în Parcul Tineretului din Piatra-Neamţ, Centrul pentru Cultură şi Arte „Carmen Saeculare” Neamţ va organiza Târgul de Sfânta Marie care va reuni produse din domenii diverse, meşteşugite de oameni pricepuţi. Astfel, vizitatorii vor putea găsi produse de ceramică, prelucrarea lemnului, pielărie, icoane, industrie casnică (măşti, […]

ANSAMBLUL FOLCLORIC „FLORICICĂ DE LA MUNTE „ SĂRBĂTORIT LA CINCIZECI DE ANI DE ACTIVITATE

Între 13 şi 15  august 2021, Centrul pentru Cultură şi Arte „Carmen Saeculare” Neamţ va celebra, alături de publicul din întreg ţinutul, cei cincizeci de ani de activitate a Ansamblului folcloric „Floricică de la munte”. În ziua de 11 august 1971, ziarul „Ceahlăul” (cu o răspândire în întreg judeţul Neamţ) titra pe prima pagină: „Ia […]

ASTĂZI, 6 AUGUST, ÎI SPUNEM „LA MULŢI ANI!”! CERCETĂTORULUI VASILE AVĂDANEI

S-a născut în ziua de 6 august 1957, la Fântâna Mare, Suceava. Viitorul inginer, cercetător ştiinţific, doctor în chimie (1998) a fost absolvent al Școlii generale Cotu Băii (curs primar, 1972), Liceului nr. 2 Fălticeni (Bacalaureat 10, 1976), Institutul Politehnic „Gh. Asachi Iași (inginer chimist, 1982), Universitatea „Politehnica” București (doctorat, 2000), Academia Română (postdoctorat, 2014). […]

ÎNTRE CER ŞI PĂMÂNT

Cel mai nou volum de poezie scos la Editura NONA este ÎNTRE CER ŞI PĂMÂNT, creaţie literară a cunoscutului, pentru nemţeni, cantautor de la Taşca, Mihai Marius Coşerariu. Volumul de faţă se compune din două secţiuni, PĂMÂNT, respectiv, CER, denumite sugestiv pentru conţinutul tematic al versurilor. În prefaţa semnată de reputatul critic literar Cristian Livescu, […]

Anunț important!

Centrul pentru Cultură și Artă „Carmen Saeculare” Neamț caută tineri artiști, absolvenți ai unei universități de artă, care doresc să deprindă competențe ca artiști-cercetători în cadrul unui proiect AFCN. Solicitanții sunt rugați să contacteze secretariatul Centrului pentru Cultură și Artă Carmen Saeculare Neamț. contact@culturaneamt.ro

Anunț important!

Pentru scrierea, managementul executiv  și implementarea unui proiect AFCN căutăm o companie cu expertiză în arta contemporană și design, bazate pe cercetare. Solicitanții sunt rugați să contacteze secretariatul Centrului pentru Cultură și Artă Carmen Saeculare Neamț. contact@culturaneamt.ro

OMAGIU ADUS ISTORICULUI ŞI MUZEOGRAFULUI IULIAN ANTONESCU

Iulian Antonescu s-a născut pe 26 iulie 1932, la Piatra-Neamţ. Viitorul profesor universitar, istoric, traducător, publicist a fost absolvent al Liceului „Petru Rareş” din Piatra-Neamţ şi al Facultăţii de Istorie din Bucureşti. A fost director al Muzeului Regional Bacău (1957-1971), practic cu el debutând, în anul 1957, muzeologia băcăuană, când se înfiinţează primul Muzeu Regional. […]

OBICEIURI POPULARE – ÎMPERECHEREA RUDARILOR (27-28 IULIE)

Pantelimon sau Pintilie Călătorul, frate cu Sântilie, este o reprezentare mitică a cărei zi de celebrare (27 iulie) este un important hotar în scurgerea timpului calendaristic. Acum se spunea că se întoarce crugul Cerului spre toamnă şi iarnă, că păsările, în special berzele (cocostârcii), se strâng stoluri pregătindu-se pentru plecare în ţările calde, iar cerbul […]

TRADIȚII POPULARE ROMÂNEȘTI – HORA SÂNTILEI

Hora Sântiliei era un obicei prenupţial la miezul verii pastorale, când ciobanii coborâţi de la stâne îşi „băgau drăguţele în joc“. Intrarea unei fete în joc, în prezenţa obştii săteşti, era un prag obligatoriu pentru ca aceasta să poată fi peţită în vederea căsătoriei. Fetele neintroduse în joc la Sântilie aveau să privească hora de […]

CREDINŢE POPULARE LEGATE DE SĂRBĂTOAREA SFÂNTULUI ILIE

Frumusețea și tâlcul legendelor populare împletite, de-a lungul timpului, cu firul roșu al fiecărei sărbători le dă consistență și le îmbracă în straiele specifice ale acestui pământ, astfel că, un eveniment a cărui anvergură trece de granițele teritoriilor locuite de români, capătă matricea stilistică a spațiului mioritic. De asemenea, se remarcă și aspectele utilitare ale […]

SARBĂTORI POPULARE – SÂNTILIE, ZEU AL FOCULUI

Sântilie, zeul focului şi al soarelui din Panteonul românesc, este identificat cu Helios din mitologia greacă şi cu Gebeleisis din mitologia geto-dacă. Sub influenţa creştinismului, acesta a preluat numele şi data de celebrare ale Sfântului Prooroc Ilie (20 iulie). La Sântilie, miezul verii pastorale, se organizau pe munţi vestitele Nedei şi Sântilii. Sântilie este o […]

PRACTICI POPULARE – MIŢUITUL MIEILOR

În trecut, ciobanii alcătuiau grupuri sociale de 15-20 de oameni, desprinse şi izolate de comunităţile săteşti, care trebuiau să facă faţă tuturor vitregiilor naturii. Cunoştinţele lor despre meteorologia, astronomia, etnobotanica, medicina populară erau impresionante. Viaţa singuratică a păstorilor, legată mai strâns cu natura înconjurătoare decât cu oamenii de la poalele munţilor, se întrerupea brusc la […]

SĂRBĂTORI POPULARE PE PLAIURILE MUNŢILOR

În ultimele două secole Târgul de pe Muntele Găina din Apuseni a fost unul dintre subiectele obişnuite de defăimare a românilor transilvăneni de către falsificatorii istoriei lor. După aceştia, participanţii la târg îşi vindeau acolo fetele precum animalele. Locuitorii Apusenilor moţii, ţopii şi crişenii, care extrăgeau aurul pentru înfrumuseţarea palatelor şi catedralelor defăimătorilor, şi-au păstrat […]