FOLCLOR LITERAR DIN NEAMŢ – CÂNTECE DE CONCENTRARE

Din lucrarea învăţătorului ion Luca, „Folclor literar din judeţul Neamţ”, ediţie îngrijită de profesorul George Brăescu vă propunem spre lectură un Cţntec de concetrare. Cartea cuprinde texte culese de-a lungul întregii vieţi de către regretatul învăţător Ioan Luca, cu cântece din Farcaşa – de înstrăinare, de sărăcie şi de revoltă, de voinicie şi de haiducie, […]

CARTEA ZILEI – ION LUCA, „FOLCLOR LITERAR DIN JUDEŢUL NEAMŢ”, EDIŢIE ÎNGRIJITĂ ŞI ARGUMENTATĂ DE GEORGE BRĂESCU

„Folclor literar din judeţul Neamţ”, Ioan LUCA Ediţia îngrijită de profesorul George Brăescu cuprinde texte culese de-a lungul întregii vieţi de către regretatul învăţător Ioan Luca. În cuprinsul lucrării se află cântece culese din Farcaşa – de înstrăinare, de sărăcie şi de revoltă, de voinicie şi de haiducie, de cătănie, de război, de jale şi […]

FOLCLOR LITERAR DIN NEAMŢ – CÂNTECE DE ÎNSTRĂINARE CULESE DE ÎNVĂŢĂTORUL ION LUCA

În veacul trecut, în comuna Farcaşa din judeţul Neamţ, a activat în domeniul folcloristicii învăţătorul nemţean Ion Luca.  Născut la 19 septembrie 1909, în localitatea Cuza Vodă (judeţul Iaşi), el a activat în domeniul pedagogic la Farcaşa aproape patru decenii (1947-1983). Aici a cules un bogat material care a fost, ulterior publicat în reviste de […]

CREDINŢE, MITURI ŞI LEGENDE STRĂVECHI ALE ROMÂNILOR DE ALTĂDATĂ – DE CÂND E TOACA (ALTĂ VERSIUNE DESPRE CORABIA LUI NOE)

Din lucrarea Elenei Niculiţă-Voronca, „DATINILE ŞI CREDINŢELE POPORULUI ROMÂN – adunate şi aşezate în ordine mitologică” – gândită şi realizată acum un veac –, desprindem astăzi mitul „DE CÂND E TOACA”, legendă culeasă de la un anume Grigoraşciuc din satul Mahala de lângă Cernăuţi. Elena Niculiţă-Voronca a fost o scriitoare şi folcloristă originară din Nordul […]

O CARTE LA CAFEA – EMISFERELE DE BRANDENBURG, DE LUCIAN STROCHI

Romanul ”Emisferele de Brandenburg”  a apărut la Editura „Nona”, în 2001. Despre carte și autor redăm câteva referințe ale profesorului Constantin Tomșa: “Lectura acestui roman se constituie într-o suită de surprize, chiar din primele zece pagini aşezate sub nilul Prefaţă din care aflăm: ce se vrea şi ce nu se vrea, ce este şi ce […]

CARTEA ZILEI – „SPRIJINT PE O CARTE ÎNFLORITĂ – ÎNCERCARE DE A CÂNTA UN NOR”, DUBLĂ ANTOLOGIE BILINGVĂ (ROMÂNO-ITALIANĂ)

„Sprijinit pe o carte înflorită – Încercare de a cânta un nor” este o dublă antologie bilingvă de poezie scrisă de poeţi români din judeţul Neamţ şi poeţi italieni din regiunea Liguria. „Sprijinit pe o carte înflorită” –  titlul este dat de o poezie a lui Liviu Ioan Stoiciu (pagina 100) –, este un corolar […]

SĂRBĂTORI POPULARE ROMÂNEȘTI – ISPASUL SAU PAȘTELE CAILOR

Prin Ţara Oaşului, vinerea dinaintea Înălţării Domnului era numită Vinerea de Ispas. Era momentul în care, în zori, patru-cinci fete mari, însoţite de o babă atoateştiutoare, se duceau într-o pădure având asupra lor pălincă, vin, apă sfinţită, plăcintă, ouă roşii de la Paşti şi o drâmbă. În pădure, fetele se dezbrăcau în pielea goală şi […]

O CARTE LA CAFEA – „DE PARCĂ AI TRĂI – COME FOSSI VIVIA”, SALVATORE FAVA

Plachetă conţine creaţii ale poetului italian Salvatore Fava, în care „totul este structurat într-o serie de întrebări implicite, înrădăcinate în căutarea unei inspiraţii pline de promisiuni şi de semne aluzive într-o căutare continuă a absolutului care poate calma neliniştile, sfâşierile şi conflictele cotidianului.” (Emanuele Schembari, în prefaţa cărţii).

ASTĂZI, 25 MAI, OMAGIEM MEMORIA PICTORULUI PIETREAN CONSTANTIN FILIMON

S-a născut la 25 mai 1936, la Piatra-Neamţ. A absolvit Institutul de Arte Plastice „Nicolae Grigorescu” Bucureşti (1967). Din 1978, a fost profesor la Școala Populară de Artă Piatra-Neamț, dar și la alte şcoli din județ. A lucrat pictura monumentală, religioasă, pentru bisericile din Zapodeni (Iaşi), Muncel (Alba), Drăgeşti (Bihor), Verşeşti (Neamţ), Tigveni Bârseşti (Argeş). […]

ASTĂZI, 24 MAI, OMAGIEM MEMORIA TRADUCĂTOAREI DE LIMBĂ ENGLEZĂ ANTOANETA RALIAN

Antoaneta Ralian s-a născut la 24 mai 1924, la Bucureşti, într- familie de evrei din Roman, numele ei la naștere fiind Antoinette Stein. Viitoarea traducătoare de limbă engleză a fost elevă a Liceului „Roman-Vodă” din Roman, apoi a urmat Facultatea de Litere şi Filozofie din Bucureşti (1944-1948). A coordonat secţia de traduceri a Direcţiei Generale […]

O CARTE LA CAFEA – „ADELA”, DE GARABET IBRĂILEANU

Am ales astăzi să ne referim la o carte – „Adela” – întrucât vrem să omagiem memoria scriitorului Garabet Ibrăileanu, născut într-o zi de 23 mai. Între scriitorii români care au scris pagini memorabile despre iubire se află şi Garabet Ibrăileanu, autorul romanului „Adela”, apărut în 1933. Scris sub forma unor fragmente din jurnalul protagonistului, doctorul Emil […]

ASTĂZI, 23 MAI, OMAGIEM MEMORIA INGINERULUI DIMITRIE LEONIDA

S-a născut la 23 mai 1883, la Fălticeni, Suceava. Viitorul inginer, specialist în energetică, profesor universitar, om de ştiinţă, a absolvit Liceul „Mihai Viteazul”, din Bucureşti. În studenţie (absolvent al „Politehnika” din Charlotenburg, 1903-1908), a conceput proiectul Metropolitanului din Bucureşti. S-a întors în ţară (1908), angajat la Primăria Capitale. S-a ocupat de introducerea iluminatului electric […]

ASTĂZI, 21 MAI, OMAGIEM MEMORIA FOSTULUI NOSTRU COLEG, CONSTANTIN CUCU

Ziaristul Constantin Cucu, cunoscut în cadrul comunității nemțene pentru activitatea sa bogată din domeniul presei locale – „Ceahlăul”, „Acțiunea”, „Informația Primăriei”, Revista „Asachi” – a fost câțiva ani, consilier pe probleme de carte, în cadrul Editurii „Nona”,  la Centru de Cultură şi Arte „Carmen Saeculare” Neamţ. S-a născut pe 21 mai 1936, la Solonţ, Bacău. […]

O CARTE PE ZI – „BREVIAR MATEMATIC – ALGEBRĂ PENTRU LICEU”, DANIELA DIACONU

„Breviar matematic – Algebră pentru liceu” (Editura „Nona”, Piatra-Neamț, 2010), lucrare a profesoarei Daniela Diaconu, se adresează elevilor de liceu, filiera tehnologică şi teoretică. Este concepută pe baza curriculumului şcolar elaborat pentru clasele IX – XII, vizând formarea de competenţe în actul învăţării. Noţiunile prezentate oferă elevilor o vedere de ansamblu asupra elementelor de algebră […]

OBICEIURI ȘI TRADIȚII ROMÂNEȘTI – CU MIELUL DE SFÂNTUL GHEORGHE

Din cartea hâtrului rapsod popular, regretatul Nicolae Popa – „Lumea satului. Târpeștiul de altădată” (Editura „Nona”, Piatra-Neamț, 1998) – am desprins un obicei strămoșesc practicat în ziua de Sfântul Gheorghe, atunci când această sărbătoare urma celor Pascale – Cu mielul de Sfântul Gheorghe. „Dacă se-ntâmpla să fie,Sfântul Gheorghe-n sărbători,Flăcăii mergeau cu mielul, la popă şi […]

REMEMORĂRI NEMȚENE – EUGENIA SORU ȘI CONSTANTIN ROMANESCU

De-a lungul timpului mulți au fost aceia care, prin munca lor, au dus renumele ținutului natal, Neamț, dincolo de granițele județului și ale țării. Mulți dintre ei au fost dați uitării. Centrul pentru Cultură și Arte „Carmen Saeculare” Neamț a încercat să-i readucă în memoria colectivă, chiar dacă unii nu mai sunt în viață – […]

MEȘTEȘUGURI ROMÂNEȘTI – CĂULA, UN DERIVAT AL PLUTEI DE PE BISTRIȚA

„Cu căula treci strâmtura…” Vă mai aduceți aminte de căula cu ajutorul căreia pietrenii treceau Bistrița înainte de a fi instalată actuala punte din dreptul ștrandului municipal? Am găsit o serie de referiri la această căulă în cartea concetățeanului nostru, Ion H. Ciobanu – „Plutăritul pe Bistrița”, Editura „Nona”, Piatra-Neamț, 2004. „Căula (luntrea) era mijlocul […]

OMAGIU ADUS MEMORIEI PROFESORULUI VLADIMIR LAȘCU

Astăzi ne aducem aminte de Vladimir Lașcu, profesor eminent al urbei noastre. S-a născut la 15 mai 1909, la Samara, Rusia. Tatăl său, medicul psihiatru Gheorghe Laşcu, a fost directorul Spitalului Coştiugeni din Chişinău, senator liberal şi vicepreşedinte al Senatului României, în perioada interbelică, iar mama sa, Ecaterina Laşcu, a fost actriţă de teatru. De-o […]

MEŞTEŞGURI ROMÂNEŞTI DISPĂRUTE – DUMITRU BUZNEA: „CU EMOŢIE DESPRE PLUTAŞII DE PE BISTRIŢA”

În ultimele săptămâni Centrul pentru Cultură şi Arte „Carmen Saeculare” Neamţ a intrat în lumea plutăritului, un meşteşug dispărut de multe decenii. Ţinutul Neamţ a beneficiat, datorită aşezării geografice, mai ales prin curgerea Bistriţei de-a lungul judeţului, de plutaşi destoinici, experimentaţi. După construirea barajului de la Bicaz şi a lacului de acumulare, pe Bistriţa plutăritul […]

CARTEA ZILEI – „PLUTĂRITUL PE BISTRIŢA” – ION H. CIOBANU

„Plutăritul pe Bistriţa”, lucrare apărută la Editura „Nona” în anul 2004, nu este o lucrare de cercetare ştiinţifică sau de istorie a unei ocupaţii, cunoscută la vremea sa sub numele de plutărit. Autorul nu şi-a propus decât să reconstituie atmosfera acelor timpuri pe care le-a trăit cu intensitate, copil fiind, cu atât mai mult cu […]

SĂRBĂTORILE ROMÂNILOR DE ALTĂDATĂ – TODORUSALE

Sărbătoarea Todorusalelor făcea parte din acea lume considerată primitivă de mulţi, dar care fascinează pe tot atât de mulţi. Ea este în strânsă legătură cu Paştele, căzând întotdeauna la 24 de zile după Paşti, împărţind în două părţi perfect egale perioada dintre Paşti şi Rusalii, numindu-se de aceea şi Strat de Rusalii. Cuvântul „strat” este, […]

OMAGIU ADUS MEMORIEI PROFESORULUI CONSTANTIN BORŞ

Pentru comunitatea nemţeană, profesorul Constantin Borş a fost o mare personalitate, care şi-a consacrat întreaga viaţă activităţii didactice. A fost considerat, pe drept cuvânt, întemeietorul şcolii de matematică din Neamţ, de sfaturile şi îndrumările sale beneficiind o serie de profesori care i-au urmat la catedră. Constantin Borş s-a născut în ziua de 13 mai 1912, […]

CREDINȚE POPULARE ROMÂNEȘTI ARHAICE – RĂPOTINUL ȚESTELOR

Marțea a treia de după ziua de Paște mai era cunoscută, în vechime, și sub numele de Răpotinul țestelor. Sub denumirea aceasta exotică se ascunde o sărbătoare străveche din ciclul postpascal, sărbătoare cunoscută mai ales în sudul României şi sub alte denumiri, precum: Ropotimul, Repotinii, Cerina sau Ziua ţestelor. Cuvântul „repotin” ar proveni din latinescul […]

ASTĂZI O SĂRBĂTORIM PE DOAMNA ETNOLOG ELENA FLORESCU

Pentru urbea noastră, numele Doamnei Elena Florescu este sinonim cu Muzeul de Etnografie din cadrul Complexul Muzeal județean.  Ideea este confirmată de înuși siteul instituției: “Începând cu 1974, datorită achiziţiilor importante realizate de dr. Elena Florescu, numărul pieselor a crescut continuu, contribuind la  realizarea unei imagini complete a ceea ce reprezintă, din punct de vedere […]

TRADIȚII, OBICEIURI ȘI CREDINȚE POPULARE ALE ROMÂNILOR DE ALTĂDATĂ – HORA DE PAȘTI

Am selectat pentru astăzi o tradiție a românilor din timpul sărbătorilor pascale – hora de Paști. O vom afla prin cuvintele așternute pe hârtie (în cartea “Lumea satului – Târpeștii de altădată”, Editura “Nona”, Piatra-Neamț, 1998) de Nicolae Popa, vestitul meșter și rapsod popular din Târpești, cel care ne transmite peste timp, în versuri, imaginea […]

ȘTIAȚI CĂ?

În ținutul Neamț, zonă de trecere dintre Moldova și Transilvania, între Bucovina și Muntenia, cu o mare circulație de oameni și mărfuri, cu mari atracții turistice montane și culturale, au fost construite numeroase hanuri. Dintre hanurile mari, amintim pe cele din satele: Șerbești (Ștefan cel Mare), Oșlobeni-Bodești, Girov, Urecheni, Răbâia – Petricani, Roznov și în […]

ASTĂZI, DUMINICĂ, 10 MAI, ÎL SĂRBĂTORIM PE OMUL DE TEATRU ȘI ZIARISTUL MIRCEA ZAHARIA

Omul de teatru și  ziaristul Mircea Zaharia s-a născut pe 10 mai 1947, la Muncelul de Sus (Iaşi). A absolvit Facultatea de Filologie din Iaşi. Stabilit la Piatra-Neamţ, a îndeplinit diferite funcţii la Teatrul Tineretului: referent şi secretar literar, director (ianuarie 1989 – noiembrie 1991). Despre perioada sa de directorat, Mircea Zaharia afirmă: „Faţă de […]

ȘTIAȚI CĂ?

Piesele cojocărești din zona Neamț reușesc să se distingă prin calități artistice deosebite, completând în mod plăcut costumele populare . Pielea și blana animalelor au fost printre primele materiale folosite de om, pentru a-i proteja corpul de intemperii. Din cele mai vechi timpuri și până astăzi ele s-au întrebuințat la confecționarea unui număr însemnat de […]

ASTĂZI, 9 MAI, ÎL SĂRBĂTORIM PE SCRIITORUL VLAD VLAS

Scriitorul Vladimir (Vlad) Vlas s-a născut pe 9 mai 1946, la Cigoreni, Orhei, Basarabia. A fost şeful Direcţiei de Cultură din Raionul Dondoşeni (Republica Moldova), redactor-şef al Revistei „Aurora” din Criuleni, apoi al primei reviste independente, în limba română, „Casa şi grădina” din Chişinău şi redactor la Editura „Litera”. Stabilindu-se la Piatra-Neamţ, urmează carieră didactică. […]

CARTEA ZILEI – „ŞERBEŞTII LUI TALPĂ” – ECATERINA ŞI ALEXANDRU DABIJA, CAMELIA ALEXANDRINA MANCAŞ, ION SANDU

Lucrarea de faţă (Editura „Nona”, Piatra-Neamţ, 2004) este o aducere la zi, o actualizare, cu date noi, a unei ample monografii scrisă în anii 70 ai veacului trecut de către învăţătorul din satul Talpa (Bârgăoani), Alexandru Dabija. Autorii acestei trude, deopotrivă literară şi socială, sunt Alexandrina Camelia Mancaş (fiica învăţătorului amintit) şi Ion Sandu (născut […]

ȘTIAȚI CĂ?

Cingătorile de lungimea taliei se lucrau din piele de vită cu ornamente ștanțate sau țesute cu fâșii din piele, diferit colorate în motive fitomorfe, zoomorfe sau abstracte, aduse din Transilvania, sau cusute cu mărgele pe pânză și aplicate pe piele, de influență bucovineană, sau curelele cu ținte originale și specifice zonei Neamț. Curelele late din […]

ȘTIAȚI CĂ?

Ițarii reprezintă îmbrăcămintea specifică pentru bărbați, de mare simplitate și vechime. Două bucăți de postav formează cracii, iar pava pătrată îi unește în partea de sus, alcătuind turul. O sfoară se trece prin îndoitura de sus a cracilor, care rămân separați. Lungimea lor variază între 1 și 2 m, după destinație și bunul plac al […]

MEŞTEŞUGURI ALE ROMÂNILOR DE ODINIOARĂ – PLUTĂRITUL. MODUL DE LEGARE A PLUTELOR

Tehnica de legare a plutelor de diverse categorii prezintă un deosebit interes pentru cunoaşterea aspectelor etnografice particulare regiunii în care plutăreau şi locuitorii din satele zonei Bicaz. Plutele erau formate din una, două sau mai multe căpătâie (acestea erau denumite şi table, iar la unele categorii de plute – dulapuri, dulăpaşi şi racle), în funcţie […]

ASTĂZI, 6 MAI, ÎL SĂRBĂTORIM PE MATEMATICIANUL PIETREAN CUNOSCUT ÎN ÎNTREAGA LUME, DANIEL IOAN TĂTARU

Matematicianul  Daniel-Ioan Tătaru s-a născut pe 6 mai 1967, la Piatra-Neamţ, A absolvit Liceul„Petru Rareş” (1985) şi Facultatea de Matematică din Iaşi (1990), cu o lucrare despre ecuaţiile Hamilton- Jacobi în spaţii Banach, premiată cu Premiul „Gheorghe Ţiţeica” al Academiei Române de Ştiinţe (1994). Din 1992 este profesor universitar doctor.S-a remarcat la olimpiadele internaţionale (Premiul […]

ȘTIAȚI CĂ?

Una dintre ocupațiile de bază ale locuitorilor din Neamț, pe lângă agricultură, a fost și creșterea animalelor. Această îndeletnicire a fost dezvoltată în zonă, datorită bogatelor pășuni și fânețe. În trecut, marii proprietari dețineau stânele de oi, cirezile de vite sau hergheliile de cai, pe când țăranii săraci aveau doar câteva animale pe lângă casă, […]

O CARTE LA CAFEA – „VALORI ŞI DESTINE DIN BORCA – NEAMŢ”, GHEORGHE ŢIGĂU

Această lucrare a profesorului pietrean Gheorghe Ţigău a fost lansată pe piaţa de carte de Editura „Nona” a Centrului pentru Cultură şi Arte „Carmen Saeculare” Neamţ în anul 2015. Motivaţia autorului este enunţată chiar din debutul cărţii: „Cei aproape opt ani petrecuţi la Borca au fost suficienţi pentru a mă lega pentru totdeauna de spaţiul […]

MEŞTEŞUGURI ROMÂNEŞTI DE MULT UITATE – PLUTĂRITUL. TIPUL DE PLUTE ŞI ZONELE DE PROVENIENŢĂ

În general, plutele erau împărţite în două mari grupe: plute alcătuite din lemne rotunde, respectiv plute din lemne fasonate. La rîndul lor, acestea din urmă erau de mai multe feluri sau categorii, care se deosebeau după dimensiunile lemnului, după destinaţia de întrebuinţare şi după felul materialului. Pe Valea Bistriţei se trasportau plute de mai multe […]

CARTEA ZILEI – „VIS”, DE LUMINIȚA PLOAIE

Este un roman de dragoste al regretatei scriitoare pietrene, cea trecută la cele veşnice în plin avânt creator. Cartea a fost lansată pe piață în anul 2007 (cu trei ani înainte de dispariția fulgerătoare a autoarei) de Editura „Nona”. Impresionat la prima lectură, criticul de artă Lucian Strochi a descris în doar câteva cuvinte această […]

OMAGIU ADUS MEMORIEI PROFESORULUI PAUL VASILIU

Astăzi ne propunem să ne readucem împreună aminte de o personalitate marcantă a învățământului și pedagogiei din județul nostru  profesorul Paul Vasiliu. S-a născut la 4 mai 1923, la Piatra-Neamț. A absolvit Liceul “Petru Rareș”. A fost licenţiat în filosofie şi inginerie (inginer constructor).  În timpul sudenţiei a beneficiat de educaţia dată de iluştri profesori […]

MEȘTEȘUGURI ALE ROMÂNILOR DE ODINIOARĂ – PLUTĂRITUL. MIJLOCAE DE TRANSPORT. ZONE DE PLUTĂRIT ÎN NEAMȚ.

De câteva săptămâni, Centrul pentru Cultură și Arte “Carmen Saeculare” Neamț face o incursiune în lumea unui dintre meșteșugurile dispărute ale românilor de altădată, plutăritul. Am avut ocazia să aflăm de la învățătorul Teoctist Galinescu, de loc din Hangu, cum se face o plută, ce părți componente avea acest mijloc de transport, la ce foloseau […]

ȘTIAȚI CĂ?

Încălțămintea femeilor din zona Neamț înregistrează schimbări profunde. Opinca tradițională și specifică portului popular este înlocuită cu încălțămintea de proveniență orășenească, încă din secolul trecut. Prin simplitatea lor, opincile reprezintă cele mai arhaice forme de încălțăminte ajunse la noi prin puterea tradiției. În zona Neamț, s-a purtat opinca din piele de vită sau de porc, […]

SĂRBĂTORI POPULARE ROMÂNEŞTI – ZIUA DE ARMINDENI (1 MAI)

Pe vremuri, ziua de 1 mai era aşteptată cu mare bucurie, conotaţia muncitorească apărând de aproximativ un secol. Pe lângă denumirile cele mai cunoscute de Arminden, Armindeni sau Armindul, sărbătoarea se mai numea şi Maiul, Băui sau Păui. Denumirea „Arminden” provine din cuvântul slav ierminden, care nu însemna altceva decât „Ziua Sfântului Irimia”. În ajunul […]

O CARTE PE ZI – „ULTIMUL JOC”, LUMINIŢA ELENA BOTEZ

În rafturile Editurii „Nona” se găseşte şi o plachetă a poetei târg-nemţene Luminiţa Elena Botez. „Ultimul joc”, volumul său de debut, conţine versuri scrise în perioada decembrie 1983 – ianuarie 1988. Omniprezentă este poezia de dragoste, versurile fiind dominate de sentimentul denumit, atât de românesc, „dor”. Cartea a apărut la „Nona” în anul 2000. LUMINIŢA […]

ȘTIAȚI CĂ?

Bogăția decorului traforat la casele tradiționale din zona Neamț deține multiple semnificații. Proporția lui atestă, nu numai starea materială a gospodarului și etapa de construire a casei, dar mai ales capacitatea creatoare a meșterilor, dintr-un anumit context istoric și antropo-geografic. Dezvoltarea neobișnuită a dantelăriei în lemn nu a fost o simplă întâmplare. Chiar dacă lemnul […]

MEȘTEȘUGURI ALE ROMÂNILOR DE ODINIOARĂ – PLUTĂRITUL. O ÎNTÂMPLARE DE POMINĂ.

Continuăm periplul prin lumea plutăritului, meșteșug dispărut astăzi. În episoadele anterioare, ghidați de învățătorul hangan Teoctist Galinescu, am putut afla cum se contruia o plută, pentru ce era ea folositoare. Episodul anterior ne înfățișa modul cum era îmbrăcat un plutaș. Acum, hâtrul povestitor Teoctist Galinescu ne împărătșește o pățanie a unor plutași aflați în drumul […]

CROCHIURI CONTEMPORANE, DE EDUARD COVALI

Pentru astăzi am ales să ne reamintim de o personalitate a urbei noastre – EDUARD COVALI – şi o vom face folosind cartea sa intitulată „Crochiuri contemporane”, Editura „Nona”, Piatra-Neamţ, 2003. În filele acestei lucrări poate fi (re)descoperit, deopotrivă, omul cu condeiul la el, jurnalistul, cetăţeanul atent la problemele cetăţii. Dar, cum mulţi dintre Dumneavostră […]

ȘTIAȚI CĂ?

Traista, deși este o componentă propriu-zisă a costumului popular, este socotită totuși piesă de port, întrebuințată zilnic, atât de femei cât și de bărbați. Folosită la transportul diferitelor produse, din cele mai vechi timpuri și până astăzi, ea are forma unui sac de dimensiuni variabile, cu baieră pentru agățat. Traista se face dintr-o țesătură de […]

MEȘTEȘUGURI ALE ROMÂNILOR DE ODINIOARĂ – PLUTĂRITUL. CONDIŢIILE GRELE ALE PLUTĂRITULUI

Continuăm astăzi periplul prin mirifica (pentru noi, cei din mileniul trei) lume a plutăritului, meșteșug dispărut de câteva zeci de ani. În episoadele anterioare, ghidați de învățătorul hangan Teoctist Galinescu, am putut afla cum se construia o plută și pentru ce era ea folositoare. De asemenea, ne-am familiarizat cu termeni specifici precum DĂLCĂUȘ sau ÎNCHISOARE […]

ASTĂZI ÎL SĂRBĂTORIM PE SCULPTORUL LUCIAN TUDORACHE

Sculptorul adoptat ca fiind pietrean, recunoscut pentru operele sale monumentale pe care le imaginează și apoi le desăvârșește, s-a născut la 29 aprilie 1965, în comuna Independenţa, județul Galaţi. Referindu-se la începuturile sale, Lucian Tudorache mărturisește:  „Zestrea vocației vine din familie; a existat energia unui atelier  de creație populară cu tapiserie, dulgherie, tâmplărie, pictură în […]

O CARTE LA CAFEA – „PRIVILEGII – Convorbiri despre viaţă şi sunete” – volumul I, Ioan AMIRONOAIE

Autorul, deşi e de acord cu ideea prin care termenul de „privilegiu” este folosit mai ales „în spaţiul pecuniar şi material”, mărturiseşte în materiale-interviu mulţumirea şi mândria care l-a cuprins după fiecare întâlnire cu artişti ai scenei lirice româneşti, stări sufleteşti pe care le consideră drept adevărate PRIVILEGII. În paginile primului volum, autorul ne dă […]

CREDINŢE POPULARE ROMÂNEŞTI – LEGATUL PLOILOR, MANA VACILOR

Pentru astăzi ne-am propus a vă descreţi frunţile apelând la două scurte texte ale preotului Gheorghe Verşescu, culese din cartea semnată de domnia sa, „Monografia comunei Tarcău, judeţul Neamţ”. Lucrarea cu pricina a fost editată pentru prima dată în anul 1942 la Tipografia Românească „Gheorghe Asachi”, Societate Cooperatistă, Piatra-Neamţ. În anul 2005, Editura „Nona” şi-a […]

ȘTIAȚI CĂ?

În Neamț, casa veche este numită bordei și reprezintă locuința care menține arhaice trăsături constructive și morfo-structurale. Deși bordeiul, în accepțiunea locală, desemnează în general, o locuință de suprafață cu dimensiuni reduse, de obicei monocelulară, aceasta nu înseamnă că pe aceste meleaguri nu au existat și locuințe semiîngropate a căror vechime este atestată încă din […]

SĂRBĂTORI POPULARE ROMÂNEŞTI – PAŞTELE BLAJINILOR

În calendarul popular, ziua a opta de după Paşti se numeşte Lunea Morţilor sau Paştele Morţilor, zi în care, pe vremuri, se înălţau rugăciuni şi se făceau sacrificii la mormintele tuturor morţilor din familie. Prin Basarabia, acest fapt este încă o realitate vie, Paştele Blajinilor ţinându-se aici în Duminica Tomii sau în ziua următoare. Se […]

ȘTIAȚI CĂ?

Cele mai simple podoabe de cap, atât pentru femei cât și pentru bărbați, sunt alcătuite din mărgele și penaj, cele mai complicate din metal și os.Podoabele din mărgele de lemn, os, ceramică sau sticlă sunt extrem de variate. Ele împodobesc pălăria și căciula țăranului român în costumul de sărbătoare. La pălărie, flăcăii aplică ,,vîrste” (fâșii) […]