Centrul pentru Cultură şi Arte „Carmen Saeculare” Neamţ organizează miercuri, 27, și joi, 28 decembrie, cea de-a XLIX-a ediţie a Festivalului de Datini şi Obiceiuri „Steaua sus răsare”, manifestare care, ca și anul trecut, se încadrează în programul Târgului de Crăciun la Neamț.
Ca în fiecare an, la Piatra-Neamţ, se reunesc unele dintre cele mai spectaculoase formaţii de datini şi obiceiuri, atât din județ și din ţară. Cetele de colindători, urători şi mascaţi îşi vor întâmpina publicul cu frumuseţea colindelor, a pluguşorului şi a sorcovei, dar şi cu jocul arhaic al caprei, ursului şi cerbului, în acest ceremonial simbolic al vieţii şi al morţii, în care masca trece graniţele şi reuneşte lumea de aici cu cea de dincolo, iar timpul moare doar pentru a putea renaşte.
Anul acesta, „spectacolul” morţii anului vechi şi al renaşterii celui nou va fi adus pe străzile din oraş şi pe scena de pe Platoul Curții Domnești de formații venite de peste graniță, din județele din țară și de grupuri nemțene.
Ziua de miercuri va începe cu tradiționala paradă a formațiilor, care se va desfășura, începând cu ora 16:00, pe traseul Teatrul Tineretului – Casa de Cultură – Muzeul de Istorie – Hotel “Ceahlău” – Teatrul Tineretului. Apoi, pe scena amplasată pe Platoul Curții Domnești, va urma un spectacol extraordinar al măștilor și al obiceiurilor tradiționale din vremea sărbătorilor de iarnă.
Participanţii primei zile:
Ansamblul „Cununa someșană” (comuna Maieru, județul Bistrița-Năsăud)
Înființat în anul 1970, Ansamblul „Cununa Someșană” valorifică un repertoriu autentic al Văii Someșului Mare, îmbinat cu costumele populare autentice ale aceleiași zone. Are în repertoriu dansuri din întreaga Transilvanie, din Banat, Maramureș și Bucovina.
Ansamblul a câștigat numeroase distincții la festivaluri naționale și internaționale, inclusiv la festivaluri desfășurate în străinătate. Cele mai recente premii sunt Trofeul „Silver Ciupaga” (Toporașul de argint) și Medalia de Argint, la Festivalul-Concurs Internațional de Folclor din Zakopane, ediția 47, 2015 (Polonia), precum și Medalia de Aur la Festivalul Mondial de Folclor „Les Cultures du Monde” – Gannat, Franța, 2016.
Atât în cadrul celor două festivaluri, cât și în celelalte locații în care a fost invitat, ansamblul „Cununa Someșană” s-a remarcat prin valoarea programului susținut, talentul și măiestria tinerilor artiști populari măiereni. Aceștia au prezentat o deosebită interpretare scenică a obiceiului tradițional al nunții someșene, care a oferit imaginea neasemuitei frumuseți a costumelor populare și a folclorului de pe Valea Someșului.
Coregrafia ansamblului este semnată de Aurel Adrian Salvan, iar conducerea muzicală de Ionel Oarcăs. Pentru Festivalul de la Piatra-Neamț, formația a pregătit un moment coregrafic din Bistrița-Năsăud – Obicei de nuntă de pe Valea Someșului Mare, un moment susținut de soliștii vocali Silviu Avram și Ionela Varvari și o suită de jocuri din Câmpia Transilvaniei.
Ca orice ansamblu profesionist care se respectă, bistrițenii de la “Cununa someșană” au pregătit un program de colinde și obiceiuri de iarnă reprezentative zonei din care vin.
Ansamblul Folcloric Aromân „DOR” (Sarighiol de Deal, județul Tulcea)
Acum 38 de ani, la Sarighiol de Deal, judeţul Tulcea, a luat fiinţă Ansamblul Folcloric Aromân de Cântece şi Dansuri, format din patruzeci de tineri entuziaşti, dansatori, solişti vocali şi instrumentişti.
Conducătorul Ansamblului, Dumitru Caimacan Popescu, profesor drd. inginer şi director de şcoală, s-a identificat, încă din primele momente, cu visele şi aspiraţiile noului colectiv.
Personalităţi în domeniu (Tita Sever, Elise Stan, Gheorghe Baciu, Emilia Comişel şi mulţi alţii) au apreciat elogios, în decursul anilor, interpretarea artistică şi autenticitatea Ansamblului, în spectacole sau festivaluri judeţene, naţionale şi internaţionale. Formaţia a evoluat pe numeroase scene ale ţării (Bucureşti, Baia Mare, Bistriţa, Constanţa, Rădăuţi, Iaşi, Braşov, Zalău, Slatina, Tulcea, Botoşani, Suceava) şi a avut apariţii în mai multe emisiuni culturale de radio şi televiziune.
În perioada anilor 2013-2015, Ansamblul a susţinut peste 80 spectacole, obţinând Marele Premiu – Trofeul „Regele Brazilor”-, la Festivalul Internaţional de Folclor „Regele Brazilor”, Bistriţa-Năsăud şi Marele Premiu la Festivalul „Serbările Deltei” de la Sulina.
Director şi instructor al Ansamblului Folcloric Aromân „Dor” din Sarighiol de Deal este prof. drd. ing. Dumitru Caimacan Popescu.
Alaiul de datini şi obiceiuri din Farcaşa, judeţul Neamţ
Comuna Farcaşa este renumită pentru bogatele tradiţii şi obiceiuri din perioada sărbătorilor de iarnă: capra, bujorul, ursul. Dacă în urmă cu câţiva ani acestea păreau pierdute iremediabil, datorită câtorva fărcăşeni inimoşi şi a susţinerii autorităţilor locale, tradiţiile au reînviat ca altădată. Dintre cei care au avut lăudabila iniţiativă şi s-au implicat în mobilizarea consătenilor, procurarea de măşti populare, tobe din piele, precum şi a altor accesorii, amintim doar câţiva: Ionel Bezim, Vasile Ştefănescu, Cristian Gheorghiu, Ion Lupu.
Formaţia de obiceiuri populare «Capra din Farcaşa», coordonată de Cristinel Gheorghiu, este alcătuită din peste şaizeci de membri şi a participat la festivaluri de datini şi obiceiuri organizate în judeţ.
Formaţia „Izvoarele Borcutului”, comuna Borca
Jocul caprei şi mascaţii din Borca, obicei vechi de sute de ani, reprezintă un dans al binelui şi răului, al spiritului, totul îmbinându-se într-un cerc, din care răul încearcă să evadeze spre lumea exterioară. Personajele par a fi stranii, ciudate, coborâte dintr-o lume fantastică, ireală. Pe fondul sonor al zurgălăilor, buciumului, ţignalelor, tobelor, fluierelor, se strigă, se cântă, se râde, se plânge, interzicând, astfel, evadarea răului în lumea reală. Din formaţie fac parte personaje frumoase, hazlii, sau personaje zdrenţuroase, groteşti : Căpitanul, Turcul, Irodul, Caprele, Ţapii, Fluieraşul, Mareşalii sau Ţiganii, Măndiţele, Fanarioţii, Moşneagul, Baba, Dracul, Moartea. Formaţia coordonată de directorul Căminului Cultural din comună, Petrică Iliescu, numără în palmares participări importante la Festivalul Naţional al datinilor şi obiceiurilor de iarnă organizat de Complexul Naţional Muzeal „Astra” din Sibiu, la Festivalul interjudeţean de tradiţii şi obiceiuri “Leru-i ler…” de la Braşov sau la Festivalul Naţional de tradiţii şi obiceiuri de iarnă “Steaua Sus Răsare” de la Piatra Neamţ.
Datini si Obiceiuri Sat Cuejdiu-Com Garcina-Jud Neamt
Jocul Ursilor.
Cantecul si jocul ursului este un obicei chiar din vremuri Traco-Dacice specific zonei Moldovei. In Satul Cuejdiu Com Garcina nu se stie cu exactitate de cand dateaza, cu aproximatie de peste 100 ani, fiind preluat de la bunici, strabunici. Acest obicei ocupa un loc important ca manifestare de sfintele sarbatori de Anul Nou.
Formatia compusa din: 1-ursar, 3-5-ursi, un grup de 4-6 balotiste (fete sau baieti), 2-3 lautari.
– Ursarul este imbracat cu haina rosie pantaloni cu vipusca avand in cap un fes impodobit cu margele hurmuz pene si panglici iar in picioare ghete lungi din piele.
– Ursii sunt imbracati in cojoace si piei de oaie purtand un cap de urs facut din piele de vitel frumos impodobit cu margele fonde si panglici viu colorate flori si cetina de brad iar in picioare cu opinci.
– Balotistele imbracate cu costume nationale itar, catrinta, barneata, camasi si bundita purtand pe cap caciula de miel impodobita cu flori si o panglica iar in picioare avand opinci cu ciorapi de lana.
– Lautarii au ca instrumente o toba, acordeon sau o vioara.
La aceasta formatie se alatura mai multi tineri ce formeaza un intreg alai. Alaiul ce umbla din casa in casa jucand si dansand avand rolul de a indeparta gandurile de manie aduse de spiritele rele spre chemare la iubire, dor si bunatate insotite de urari de bucurie pentru Noul An, precum reiese din strofele ce se canta in timpul jocului.
„Sumanarii” din Trifeşti, judeţul Neamţ
Formaţia “Sumanarii” din Trifeşti s-a înfiinţat în 1971, atunci când, descoperind frumuseţea sumanelor ţinute în lăzile de zestre ale bătrânilor satului, învăţătorul Dumitru Stoean a avut iniţiativa organizării unei formaţii care să reprezinte comuna Trifeşti la una dintre primele ediţii, cea din 1972, ale Festivalului de Datini şi Obiceiuri de la Piatra-Neamţ. Autenticitatea şi frumuseţea costumelor din Trifeşti i-au impresionat pe cei de la Televiziunea Română, acolo unde „Sumanarii” au fost invitaţi în 1973. Au urmat participări la festivaluri de la Iaşi, Constanţa, Sf. Gheorghe, Alba Iulia, spectacole la „Muzeul Ţăranului” din Bucureşti sau în Republica Moldova. Grupul este format din douăzeci de urători de vârste care se întind pe parcursul a trei generaţii. Aceştia poartă sumane care au peste o sută de ani vechime, confecţionate de meşterul Habagiu, cel care, din păcate, n-a lăsat nimănui moştenire secretul meşteşugului său, ceea ce face cu atât mai preţioasă costumaţia urătorilor. Sumanele sunt ţesute din lână bătută şi sunt cusute manual cu şnur tot din lână. Din recuzita grupului coordonat de Elena Vasilica Casămândră nu lipsesc dobele, buhaiul, harapnicele, zurgălăii, cârâitoarea, fluierul, şi cornul de vânătoare.
Ansamblul folcloric „Floricică de la Munte” al Centrului pentru Cultură şi Arte „Carmen Saeculare” Neamţ
Înfiinţat în 1971, Ansamblul folcloric „Floricică de la munte”, s-a consacrat, în timp, ca unul dintre cei mai importanţi păstrători de cultură tradiţională românească. De patru decenii, ansamblul nemţean cutreieră Europa, ducând cu el frumuseţea dansurilor, cântecelor şi a costumelor populare româneşti. În palmaresul Ansamblului se află distincţii obţinute la manifestări prestigioase din ţară şi din întreaga Europă: Festivalul Internaţional de Folclor de la Reims (Franţa), Festivalul de Folclor de la Zakopane (Polonia), Festivalurile de la Zavet şi Lovec (Bulgaria), Festivalul de Folclor de la Krakowia (Polonia), Festivalul Internaţional de Folclor de la Kikinda (Serbia), Festivalul de la Champtoce (Franţa), Festivalul de la Quartu Sant’Elena (Sardinia, Italia), Festivalul Internaţional „Olympus” (Katerini, Grecia) sau cel de la Adapazari (Turcia).
Parte componentă a Centrului pentru Cultură şi Arte „Carmen Saeculare” Neamţ, Ansamblul „Floricică de la munte” este cel care transpune în scenă folclorul coregrafic, muzical şi literar al zonei.
