Emil Ariton s-a născut la 28 martie, 1949, la Bucşeşti, judeţul Bacău. Este absolvent al Universităţii „AI. I. Cuza” din laşi, şi este profesor de matematică. După ce a debutat în 1969, în revista „Gaudeamus” a Institutului Pedagogic din Bacău, a publicat versuri în diferite reviste din Moldova şi a traversat o perioadă de tăcere de 15 ani, timp în care n-a încetat să iubească poezia. În prima etapă de „joc secund” şi de contaminare cu arta cuvântului, a frecventat asiduu cenaclurile literare „Calistrat Hogaş” şi „Petrodava” (din Piatra-Neamţ).
La editura Nona i-a apărut volumul de poezie „Jucăria de versuri a Zodiacului”. A mai publicat următoarele cărţi: „Transplant de sinceritate” (Editura Crigarux, Piatra-Neamţ, 2007), „Răstălmăciri, fantezii, retrostihuri” (Editura Timpul Iaşi, 2009), „Jucăria de versuri a zodiacului” şi „Chipul speranţei” (Editura Cogal Pres Bacău, 2012), „Spre zări neştiute, spre stranii tărâmuri” (Editura Crigarux, 2014).
Este membru al Societăţii Scriitorilor din judeţul Neamţ. A fost inclus cu un grupaj de poezii în Antologia „Scriitori din Neamţ” (Editura Răzeşu, 2012).
În 2013 apare în Antologia „Artişti care au fost, artişti care mai sunt / 24 de ipostaze întru definirea spaţiului cultural nemţean”, alături de alţi poeţi, pictori şi critici de artă.
Metafora sa preferată „poetul spion” se repetă ca un laitmotiv în cărţile pe care le-a scris.
„Posesor al unui consistent bagaj mitologic livresc, stăpân pe mijloacele necesare alcătuirilor literare şi, nu în ultimul rând, înzestrat cu har, poetul Emil Ariton propune acum cititorilor o a cincea carte, Jucăria de versuri a zodiacului», insolită mai ales prin tematică: abordarea fiinţei umane prin prisma astrologiei.
Visându-se printre privilegiaţii hazardului, «bântuit de o haită de vedenii, asemenea unui sturz, silabisindu-şi fantasticu-i gângurit / într-un hăţiş sângeriu, cu foşnetul şi cromatica toamnei», Emil Ariton speră că prin ceea ce propune acum, a dibuit subtile reflexii, transfigurări, parodii, deosebind o învinuire de-o controversă şi, zefiemisindu-şi slăbiciunile, hachiţele de filfizon al destăinuirii, aşteaptă să se ivească «într-un rădvan cu ponei / Dumnezeul poveştii».” (prof. Constantin Tomşa)
Sursă de documentare: Constantin Tomşa – „Personalităţi ale culturii din judeţul Neamţ”.
