Prima duminică după Paşte, dedicată în Calendarul ortodox Apostolului Toma, iar în Calendarul popular sufletelor morţilor, este numită Pastele Morţilor sau Pastele Blajinilor. Toma din Galileea, unul dintre cei 12 apostoli aleşi de Iisus, care s-a îndoit de învierea Sa, dar s-a încredinţat după ce I-a pipăit rănile provocate de piroane, este prăznuit toamna, în ziua de 6 octombrie, nu primăvara, după Paşte. Credincioşii, după ce participă la slujbă, depun ofrande bogate pe mormintele rudelor din cimitir (vase, ouă roşii, colaci, lumini aprinse) şi se ospătează în curtea bisericii. Ospăţul funerar se prelungeşte în sunetul clopotelor până la apusul soarelui.

Blajinii sunt enigmatice reprezentări mitice ale oamenilor primordiali, ale moşilor şi strămoşilor, sinonimi cu Rocmanii (Rohmanii, Rugmanii). Aceştia sunt celebraţi primăvara, la Pastele Blajinilor, de obicei în ziua de luni după Duminica Tomei. Numele lor, de origine livrescă, au intrat în folclor prin romanul popular de largă circulaţie în Evul Mediu românesc, Alexandria.

Credinţele despre ei sunt însă mult mai vechi, cert precreştine. Blajinii trăiesc la hotarul dintre lumea de aici şi lumea de dincolo, pe malurile Apei Sâmbetei, la vărsarea acesteia în Sorbul Pământului. Descendenţi direcţi ai lui Adam şi ai Evei, ei ar fi luat parte la Facerea lumii, ar sprijini Pământul.

Ca înfăţişare, sunt oameni de statură mică, umblă goi şi au corpul acoperit cu păr. Bărbaţii se întâlnesc cu femeile o dată pe an, la Pastele Blajinilor, pentru a face copii. Băieţii sunt crescuţi de mame până merg în picioare şi pot să se hrănească, după care trăiesc în izolare şi asceză împreună cu bărbaţii.

Sunt credincioşi, buni la suflet, blânzi, înţelepţi, incapabili de a face rău şi duc o viaţă austeră, cu posturi severe.

Fiind oameni simpli, nu ştiu să calculeze sărbătorile, în special Pastele, pe care îl sărbătoresc cu o întârziere de opt sau mai multe zile, când văd că sosesc pe Apa Sâmbetei cojile de ou roşu aruncate special de gospodine pe apa curgătoare în vinerea sau sâmbăta din Săptămâna Patimilor. Când văd cojile de ou în ţara lor îndepărtată, ei serbează acolo şi noi aici Paştele Blajinilor sau Pastele Morţilor.

În această zi credincioşii depun ofrande pe morminte, bocesc morţii, împart pomeni, fac libaţiuni, întind mese festive în cimitir, lângă biserică, sau în câmp, la iarbă verde (Moldova, Bucovina, Dobrogea, Maramureş şi Bistriţa-Năsăud, în Transilvania).