Începând de astăzi, luându-l drept călăuzitor pe etnologul și folcloristul Ion Ghinoiu, Centrul pentru Cultură și Arte “Carmen Saeculare” vă propune un ciclu de șapte episoade în care să aflăm semnificația fiecărei zile a săptămânii, semnificație desprinsă din credințele populare românești.
În lucrarea semnată de Ion Ghinoiu, “Mică enciclopedie de tradiții românești” (Editura “Agora”, București, 2008), ziua de luni este prezentată astfel:
“Personificare a primei zile a săptămânii dedicată astrului lunar. În Calendarul popular, această zi este patronată de Sfinții Petru și Pavel (Iași) sau de Arhanghelii Mihail și Gavril (Neamț).
Ca personaj mitic, Sfânta Luni era invocată pentru vindecarea animalelor, mai ales a acelora fătate în ziua de luni și botezate Lunilă sau Lunaia. Era aducătoare de noroc, favorabilă începerii activităților specifice industriei casnice, în special a celor de durată: țesutul, cusutul sau brodatul iei ori cămășii. Se interzicea, în schimb, negoțul, datul pe datorie, împrumutul bunurilor materiale, mersul la pețit.
Pentru câștigarea bunăvoinței Sfintei care poate da sănătate copiilor și prosperitate familiei, unele femei o celebrează prin post negru, mai sever ca miercurea sau vinerea (Oltenia, Maramureș, Dobrogea, Moldova).
În satele de crescători de animale din Banat, Sfânta Maică Luni era modelată de femei sub forma unei turte de mălai, coaptă în cuptor și mâncată sacramental de păstori în prima zi de luni a Postului de Paște. Procedând așa, se credea că acestea le va apăra oile de sălbăticiunile pădurii, în special de lupi.
Despre omul născut lunea se credea că este urât, dar foarte sănătos și norocos.
Luni este singura zi interzisă pentru înmormântarea oamenilor.”
***
ION GHINOIU
Cunoscutul cercetător al culturii populare, s-a născut la 7 septembrie 1941, în orașul Fundulea, județul Călărași. Odată cu trecerea anilor, după multă muncă a ajuns să poată privi cultura atât din interior, cât şi din exterior. „Cei care vin după noi trebuie să realizeze o arhivă consistentă a tradiţiilor poporului român, deoarece eu cred că în viitor România va fi un punct de trimitere frecventă la spaţiul istoric strămoşesc dacic, care va reconstitui vechea civilizaţie europeană”, afirmă Ion Ghinoiu.
Cercetător şi cadru didactic universitar, coordonator al Atlasului Etnografic Român, tezaur de documente de istorie orală înregistrate în anii 1972–1983 cu 18.000 de subiecţi selectaţi din 600 de sate, autor al unor prestigioase volume dedicate sărbătorilor, obiceiurilor şi mitologiei române: „Popasuri etnografice româneşti” (1981); „Vârstele timpului” (1988); „Obiceiuri populare de peste an. Dicţionar” (1997); „Lumea de aici, lumea de dincolo” (1999); „Zile şi Mituri” (2000); „Panteonul românesc. Dicţionar” (2001); „Sărbători şi obiceiuri româneşti” (2002); „Căluşul. Istorie şi documente” (2003); „Comoara satelor. Calendar popular” (2005); „Mică enciclopedie de tradiţii româneşti” (2008); „Mitologie română. Dicţionar”(2013).
Este secretar științific al Institutului de Etnografie și Folclor “Constantin Brăiloiu” din București.
Sursa foto cu Arhanghelii Mihail și Gavril: www.doxologia.ro
