FESTIVALUL DE DATINI ŞI OBICEIURI DE IARNĂ “STEAUA SUS RĂSARE”, ediția a L-a, 28 decembrie 2018

Postat pe de

Alaiul de datini şi obiceiuri, care a debutat în decembrie 1969 sub acest nume, va desfăşura, pe 28 decembrie 2018, ediţia jubiliară, a cincizecea. Este singura activitate artistică judeţeană de anvergură care pe parcursul a cinci decenii se desfăşoară an de an, neîntrerupt.
De-a lungul timpului, tradiţionala manifestare şi-a schimbat denumirea, ultimele zece ediţii purtând titulatura: Festivalul de datini şi obiceiuri de iarnă „Steaua sus răsare”, denumire inspirată de sărbătoarea principală a perioadei cuprinsă între sfântul Nicolae (6 decembrie) şi sfântul Ion (7 ianuarie) – Naşterea Mântuitorului.
Fondul manifestării, însă, a rămas mereu acelaşi. Astfel, în decembrie, anual, la Piatra-Neamţ se întâlnesc grupuri din judeţ, din ţară şi, în ultimii ani, şi din zonele din afară ţării locuite de români (Republica Moldova şi Ucraina), care participă la o paradă a datinilor şi obiceiurilor româneşti din timpul sărbătorilor de iarnă.
Anul acesta, la festival sunt invitate zece trupe, care vor evolua alături de formaţia gazdă, Ansamblul folcloric „Floricică de la munte”. Acestea sunt: „Urşii” din Asău (Bacău), „Capra de la Dolhasca” (Dolhasca, Suceava), Căiuţii de la Mihoreni (Mihoreni, Ţinutul Herţa, Ucraina), „Cerbul de la Heleşteni” (Heleşteni, Iași), „Căiuţii de la Tudora” (Tudora, Botoșani), Alaiul de datini şi obiceiuri de iarnă de la Timişeşti (Neamţ), Alaiul de datini de la Urecheni (Neamţ), „Sumănarii” (Trifeşti, Neamţ), Alaiul de datini de la Pînceşti (Neamţ) şi „Arnăuţii” (Bălţăteşti, Neamţ).
Vineri, 28 decembrie, cele unsprezece formaţii vor etala costumele şi jocul tradiţional specific zonei de provenienţă într-o paradă care va începe la ora 16:00 şi se va derula pe traseul cuprins între Teatrul Tineretului – Casa de Cultură – Muzeul de Istorie – Hotel „Ceahlău” – Teatrul Tineretului. O oră mai târziu, de la ora 17:00, nemţenii sunt invitaţi pe platoul Curţii Domneşti, unde va avea loc spectacolul de gală al acestei a L-a ediţii a Festivalului.

***

CERBUL DE LA HELEȘTENI (Iaşi)
Cerbul din comuna Heleşteni, judeţul Iaşi, reprezintă zona folclorică a Văii Siretului (subzona Paşcani-Târgu Frumos-Roman). Condusă de primarul comunei, Constantin Hîra, formaţia a participat la importante festivaluri de datini şi obiceiuri din Moldova – Iaşi, Paşcani, Târgu Frumos sau Vatra Dornei. Repertoriul „Cerbului de la Heleşteni” include cele două momente importante: jocul cerbului şi descântecul acestuia.
Cerbul, în mitologia populară românească, este simbol al dreptăţii şi purităţii. Masca „Cerbului” de pe Valea Siretului este asemănătoare celei de capră. Capul este confecţionat din lemn, iar trupul este realizat dintr-un covor sau lăicer, ornat. Impresionează însă coarnele şi ornamentele acestora. Cerbul este înconjurat de „moşnegi şi babe”, de muzicanţi şi dansatori cu sau fără mască, îmbrăcaţi în costume viu colorate. În general, jocul cerbului se practică în ceată individuală, nefiind contaminat cu alte reprezentări zoomorfe.

URȘII DE LA ASĂU (Bacău)
Originea jocului ursului la Asău se pierde mult în timp. În anii ‘60, Gavrilă Nicodim organizator cunoscut al cetei de urşi, a adus pentru întâia dată bătaia cu două ciocănele la o tobă mai mare, obicei copiat de la nişte prieteni din Dărmăneşti. Bătaia ritmică, specifică Asăului, este creaţia lui, rămânând unică şi reprezentativă. Gavrilă Nicodim a strâns pentru prima dată mai multe piei de urs – opt – şi a avut ideea jocului ursului pe par, joc moştenit şi azi de asăuani, devenit specific comunei. În prezent, fiul acestuia, Daniel Nicodim, încearcă să ducă mai departe tradiţia moştenită de la tatăl său, ajungând să strângă un număr impresionant de oameni – 60. Ceata urşilor de la Asău participă acum la fiecare festival important de datini şi obiceiuri româneşti.

ALAIUL PLUGUȘORULUI CU „SUMĂNARII”,TRIFEȘTI (NEAMȚ)

Un director de cămin  cultural mândru de formaţia sa este doamna Elena Vasilica Casămândră. Domnia sa ne povesteşte o istorie culturală: “în anul 1971, descoperind frumuseţea sumanelor ţinute în lăzile de zestre, învăţătorul Dumitru Stoean a avut iniţiativa organizării unei formaţii care să reprezinte comuna Trifeşti la una dintre primele ediţii, cea din 1972, ale  Alaiului de Obiceiuri şi Tradiţii de  Anul Nou.”

Uimite de autenticitatea şi de frumuseţea costumelor, dar şi de calitatea programului artistic arătat, “peste un an, în 1973, formaţia noastră a fost invitată la Televiziunea Română. Tot atunci şi tot la Bucureşti, «Sumănarii» noştri au luat Locul I pe ţară! Au urmat participări numeroase peste tot în ţară, cele mai importante premii fiind cucerite la Iaşi (1991), Constanţa, Sfântu Gheorghe (Covasna), Alba Iulia.

Formaţia a susţinit spectacole şi la “Muzeul Satului” din Bucureşti, pentru ca apoi faima sa să o ajute să treacă şi frontierele, ajungând la Căuşeni sau la Chişinău, în Republica Moldova.

Grupul nostru cuprinde douăzeci de urători de vârste care se întind pe parcursul a trei generaţii. Ei poartă sumane care au peste o sută de ani vechime, pot spune chiar unice în ţară, confecţionate de un singur om, meşterul Habagiu, cel care, din păcate, n-a lăsat nimănui moştenire secretul meşteşugului său. Sumanele sunt ţesute din lână bătută, sunt cusute manual cu şnur tot din lână.

Din recuzita grupului nu lipsesc dobele, buhaiul, harapnicele, zurgălăii, cârâitoarea, fluierul, şi cornul de vânătoare. Până acum zece ani aveam şi un plug tras de boi.”

Cei din Trifeşti vor sosi la Festivalul de Datini şi Obiceiuri de Iarnă “Steaua Sus Răsare” cu un alai de urători care, aşa cum ne-a descris doamna Casămândră, vor ura (de bine!), pornind de la tradiţionalul Pluguşor.

Formaţia “Sumănarii” din Trifeşti s-a înfiinţat în 1971, atunci când, descoperind frumuseţea sumanelor ţinute în lăzile de zestre ale bătrânilor satului, învăţătorul Dumitru Stoean a avut iniţiativa organizării unei formaţii care să reprezinte comuna Trifeşti la una dintre primele ediţii, cea din 1972, ale Festivalului de Datini şi Obiceiuri de la Piatra-Neamţ. Autenticitatea şi frumuseţea costumelor din Trifeşti i-au impresionat pe cei de la Televiziunea Română, acolo unde „Sumanarii” au fost invitaţi în 1973. Au urmat participări la festivaluri de la Iaşi, Constanţa, Sf. Gheorghe, Alba Iulia, spectacole la „Muzeul Ţăranului” din Bucureşti sau în Republica Moldova. Grupul este format din douăzeci de urători de vârste care se întind pe parcursul a trei generaţii. Aceştia poartă sumane care au peste o sută de ani vechime, confecţionate de meşterul Habagiu, cel care, din păcate, n-a lăsat nimănui moştenire secretul meşteşugului său, ceea ce face cu atât mai preţioasă costumaţia urătorilor. Sumanele sunt ţesute din lână bătută şi sunt cusute manual cu şnur tot din lână. Din recuzita grupului coordonat de Elena Vasilica Casămândră nu lipsesc dobele, buhaiul, harapnicele, zurgălăii, cârâitoarea, fluierul, şi cornul de vânătoare.

ALAIUL DE DATINI ŞI OBICEIURI DIN COMUNA PÂNCEŞTI (NEAMŢ)
Formaţia, care cuprinde un număr de patruzeci de persoane cu vârste cuprinse între 14 şi 40 de ani, îşi desfăşoară activitatea artistică şi cu sprijinul primarului Augustin Holmanu. Ansamblul este coordonat de consilierul local Vasilică Olaru. În repertoriul grupului se află Jocul caprei, jocul denumit « Lada », Jocul « Harapilor », precum şi o suită de dansuri care provin din zona etnofolclorică a locului.
FORMAŢIA ARNĂUŢILOR DIN URECHENI (NEAMŢ)
Este o formaţie cu o tradiţie de peste un secol. Arnăuţii sunt mercenari albanezi aflaţi în slujba domnitorilor din cele două ţări române – Moldova şi Ţara Românească –, ca gardă domnească sau în slujba boierilor, ca gardă personală, mai ales în perioada domniilor fanariote.
Arnăuţii prezenţi în grupul de la Urecheni sunt îmbrăcaţi în costume populare şi au peste cămaşă o năframă din borangic sau un şervet pe care sunt prinse mărgele. Deasupra se poartă o flanelă roşie. Pe cap, membrii grupului poartă căciulă, şi ea înpodobită cu mărgele, dar şi cu bucăţele de oglindă. Arnăuţii care vor juca dansul specific poartă fuste cu zdrenţe, ce cele mai multe ori de culoare roşie sau albastră. Sunt îmrăcaţi cu iţari albi. În picioare au opinci cu zurgălăi. În mână poartă câte un buzdugan şi acesta împodobit.
Arnăuţii sunt recunoscuţi pentru vitejia lor şi pentru loialitate. Arnăuţii albanezi angajaţi se deosebeau în mod esenţial de mercenarii feudali europeni prin faptul că îşi dădeau viaţa pentru a apăra persoanele care-i angajau şi bunurile încredinţate lor.
„CĂIUŢII” DE LA MĂRGINENI (NEAMŢ)
Venind din vechime şi păstrat de generaţii întregi, care i-au conservat originalitatea până astăzi. jocul căiuţilor reprezintă cartea de vizită a obicieiurilor de  Anul Nou.
Din suita de obiceiuri strămoşeşti, specifice răspântiei dintre ani, acesta se detaşează prin ţinută etnofolclorică şi originalitate. Formaţia de căiuţi are în componenţa tineri cu vârstă cuprinsă între 15 şi 20 ani. Cel mai adesea, jucătorii de căiuţi sunt echipaţi cu capete de cal lucrate din lemn şi îmbrăcate cu pânză roşie, la care sunt adăugate şi alte elemente ornamentale (oglinzi, peteală, canafi, panglici). Pentru a fi purtat în timpul jocului, capul de cal este fixat înt-un suport de lemn acoperit cu o fustă din material de lână (ţol de macat) şi îmbrăcat cu prosoape cusute de mână.
Tinerii care joacă căiuţii se desfăşoară liniar, faţă în faţă, conduşi de un căpitan.
Jocul căiuţilor din Mărgineni face parte din ansamblul folcloric “Muguraşii Mărginenilor”. În această formulă a participat zilele trecute la Festivalul de colinde de la Covasna, acolo unde a obţinut locul I. Remarcabile au fost şi prestaţiile din cadrul Festivalulrilor de colinde de la Tazlău (decembrie 2011), Roznov, Ceahlău (decembrie 2012).
„ARNĂUŢII” DIN BĂLŢĂTEŞTI (NEAMŢ)
Formaţia a fost înfiinţată în anul 2004. A participat an de an la Festivalurile de datini şi obiceiuri de iarnă de la Piatra-Neamţ, Roman şi Târgu Neamţ. Prestaţia artistică a „Arnăuţilor” a făcut ca trupa din Bălţăteşti să obţină Diplome de Excelenţă şi multe locuri I la competiţiile de gen din judeţ.
Jocul Arnăuţilor este specific zonei Valea Seacă din comuna Bălţăteşti. Membrii componenţi ai formaţiei sunt de loc din cele trei sate componente ale comunei – Valea Seacă, Valea Arini şi Bălţăteşti.
Costumaţia Arnăuţilor este viu colorată, compusă din bluze din lâniţă de culoare roşie, ornate cu mărgele de diferite culori, fiind dispuse sub formă de inimioară, atât pe piept, cât şi pe spate. Fusta este confecţionată din pânză albă, ornată cu motiv naţional de culoare neagră, iar ca brâu, peste fustă, se poartă panglici de mătase viu colorate. Iţarii sunt din pânză albă, obielele din lâniţă, tot albă. Pe cap se poartă o căciulă de culoare brumărie din piele de miel, fiind ornată cu mărgele viu colorate, sub forma unui brâu.
Formţia se compune din trei gradaţi, un harap şi şase arnăuţi.
Jocurile Arnăuţilor sunt interpretate de către trei instrumentişti – un toboşar, un acordeonist şi un saxofonist.
Programul pregătit pentru evenimentul din această an are în vedere două momente de teatru focloric: Jocul Arnăuţilor, precum şi Înţelegerea dintre Arnăuţi şi Împărat.

ANSAMBLUL FOLCLORIC „FLORICICĂ DE LA MUNTE” al Centrului pentru Cultură şi Arte „Carmen Saeculare” Neamţ

Înfiinţat în 1971, Ansamblul folcloric „Floricică de la munte”, s-a consacrat, în timp, ca unul dintre cei mai importanţi păstrători de cultură tradiţională românească. De aproape cinci decenii, ansamblul nemţean cutreieră Europa, ducând cu el frumuseţea dansurilor, cântecelor şi a costumelor populare româneşti. În palmaresul Ansamblului se află distincţii obţinute la manifestări prestigioase din ţară şi din întreaga Europă: Festivalul Internaţional de Folclor de la Reims (Franţa), Festivalul de Folclor de la Zakopane (Polonia), Festivalurile de la Zavet şi Lovec (Bulgaria), Festivalul de Folclor de la Krakowia (Polonia), Festivalul Internaţional de Folclor de la Kikinda (Serbia), Festivalul de la Champtoce (Franţa), Festivalul de la Quartu Sant’Elena (Sardinia, Italia), Festivalul Internaţional „Olympus” (Katerini, Grecia) sau cel de la Adapazari (Turcia).

Parte componentă a Centrului pentru Cultură şi Arte „Carmen Saeculare” Neamţ, Ansamblul „Floricică de la munte” este cel care transpune în scenă folclorul coregrafic, muzical şi literar al zonei.

Repertoriul muzical-coregrafic cuprinde suite de dansuri din toate zonele etnofolclorice ale țării. Pentru perioada sărbătorilor de iarnă, ansamblul are pregătit un program special, în care se regăsesc câteva dintre cele mai frumoase colinde din zona Neamț, precum și datini și obiceiuri practicate de gospodarii satelor ținutului, cum ar fi jocul caprei, al ursului, jocul măștilor, dar și urătura de An Nou, sau semânatul.

Conducerea muzicală îi aparține dirijorului Călin Corai, iar cea artistică coregrafului Dedilia Popovici.