1. „Căluşarii” din Stolnici, judeţul Argeş

Formaţia de „căluşari” din comuna Stolnici, judeţul Argeş, a activat în cadrul Căminului Cultural din localitate, atât înainte de 1989, cât şi după această perioadă. Începând cu anul 2001, în cadrul Şcolii Generale din comuna Stolnici şi sub îndrumarea instrumentistului Liviu Voicu, s-a înfiinţat un ansamblu de „căluşari” care a devenit secţie externă a Şcolii Populare de Artă Piteşti.
„Căluşarii” din Stolnici au obţinut locul I pe ţară la concursuri naţionale şi au efectuat turnee în Turcia, Letonia şi Serbia.
„Căluşarii” deschideau şi închideau Rusaliile. Fiecare îşi dorea să-i vadă jucând în bătătura casei, iar cei cu stare cereau să le facă „Războiul”, manifestare integrală de teatru popular. Rusaliile fără „căluş” ar fi fost o dramă sufletească pentru tot satul întrucât „căluşul” făcea parte integrantă din viaţa folclorică, afectivă şi etnografică a comunităţii.

2. Ansamblul artistic ”Rapsodia Bucovinei” din Suceava

Ansamblul artistic ”Rapsodia Bucovinei”, alături de Grupul vocal-instrumental „Schwartz-Band”  reprezintă cele mai importante coordonate ale activităţii Asociaţiei Culturale „Friederich Schwartz” din Suceava. Asociaţia a fost înfiinţată de naistul şi dirijorul Ovidiu Şvarţ, în memoria părinţilor săi, Friederich şi Ortansa Schwartz, care şi-au dedicat viaţa dansului popular.
Formaţia de dansuri populare a Ansamblului „Rapsodia Bucovinei” este îndrumată de coregraful Liviu Condurache, discipol al maestrului Friederich Schwartz. Deşi în programele sale include dansuri din mai multe zone ale ţării, repertoriul formaţiei se bazează pe folclorul zonei de nord a Moldovei.
Ansamblul este invitat constant la manifestări culturale din ţară, dar a numărat şi participări importante în străinătate, la spectacole dedicate comunităţii româneşti din Portugalia sau la Festivalul de tradiţii româneşti în mişcare de la Londra.

3. Ansamblul Folcloric “Rapsodia Someşană” Cluj-Napoca

Ansamblul “Rapsodia someşană” s-a înfiinţat în 1975, din iniţiativa unui grup de instrumentişti (Alexandru Tămaş, Gavrilă Maier, Iosif Costea şi Alexiu Ţurcă) şi a unei dansatoare, Elena Ghirca. Sub conducerea dirijorului Alexandru Tămaş şi a coregrafului Aurel Bulbuc, formaţia a obţinut numeroase premii. Au urmat apoi întâlnirile cu marii coregrafi ai acelei perioade: Gheorghe Holeva, Puiu Vasilescu şi Tita Sever.
Repertoriul Ansamblului s-a îmbogăţit continuu, ajungând să conţină suite de jocuri din toate zonele folclorice ale ţării. A fost invitat la numeroase festivaluri în Franţa, Finlanda, Italia, Bulgaria, SUA.

4. Ansamblul folcloric „Semenicul” din Reşiţa, judeţul Caraş-Severin

Ansamblul folcloric „Semenicul” a fost înfiinţat în 1969, fiind una dintre cele mai longevive formaţii de acest fel din ţară. Primul său dirijor a fost Nicolae Purdelea, iar primul coregraf, Ioan Munteanu. Ansamblul activează, în prezent, de sub egida Centrului Judeţean pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale Caraş-Severin. Directorul artistic al Ansamblului este prof. Gheorghe Ţunea, coregrafia este semnată de maestrul Nistor Ghimboaşă, iar conducerea muzicală este asigurată de dirijorul Petrică Viţa.
Are în componenţa sa un grup de dansatori, o formaţie de instrumentişti şi solişti vocali care, împreună, îşi pun talentul lor în slujba artei populare, ducând mai departe ştafeta străvechilor tradiţii ale cântecului şi jocului popular.

5. Ansamblul folcloric „Floricică de la munte” al Centrului pentru Cultură şi Arte „Carmen Saeculare” Neamţ

Fondat în 1971, în Piatra-Neamţ, Ansamblul activează sub egida Centrului pentru Cultură şi Arte „Carmen Saeculare” Neamţ, instituţie finanţată de Consiliul Judeţean Neamţ. În acest cadru, îşi desfăşoară activitatea o formaţie folclorică de cântece şi dansuri tradiţionale, o orchestră de folclor şi o formaţie de obiceiuri care prezintă pe scenă cele mai frumoase jocuri de măşti care se întâlnesc în preajma sărbătorilor Crăciunului şi Anului Nou (căiuţi, capra, ursul, mascaţii etc.).
„Floricică de la munte”, prin tot ceea ce reprezintă, conservă în cel mai înalt grad formele tradiţionale ale folclorului românesc. De-a lungul timpului, Ansamblul a fost prezent pe scena unor prestigioase festivaluri din ţară, dar şi din străinătate, în Franţa, Italia, Polonia, Grecia, Egipt, Bulgaria, Ungaria, Serbia, Muntenegru, Austria, Finlanda, Belgia sau Olanda.

6. Ansamblul de dansuri „Toporivceanca” din Cernăuţi, Ucraina

Activitatea Ansamblului de dansuri „Toporivceanca” este susţinută de două organizaţii culturale din Cernăuţi, Ucraina: Uniunea Internaţională a Cazacilor şi Forumul Bucovinean de Dezvoltare a Culturii şi Artelor. Unul dintre cele mai originale Ansambluri din Ucraina, „Toporivceanca” a fost înfiinţat în anul 1940. Formaţia se distinge nu numai prin autenticitatea repertoriului bucovinean, ci şi prin costumele populare de o valoare inestimabilă, specifice acestei zone. Amestec inedit al culturilor româneşti şi ucrainiene, Ansamblul s-a impus, prin valoarea sa artistică, pe scene din toată lumea.

7. Ansamblul folcloric „Klek” din Ogulin, Croaţia

Ansamblul folcloric „Klek” s-a născut în 1980, având ca misiune păstrarea costumului popular, a culturii tradiţionale croate şi, mai ales, a celei din regiunea Ogulin. Grupul are peste 200 de membri împărţiţi în două ansambluri folclorice, un grup de „seniori”, trei grupuri de copii, un grup vocal bărbătesc, un grup vocal de femei şi interpreţi la „tambura”.
Grupul folcloric „Klek” şi interpreţii la „tambura”, care asigură acompaniamentul pentru dansurile tradiţionale, numără 40 de membri. Repertoriul include cântece şi dansuri tradiţionale din diverse regiuni ale Croaţiei – Ogulin, Bizovac, Baranja, Bratina, Split, Lika, Međimurje, Bilogora, Dubrovnik, Ražanac, Vrlika, Hvar şi Bunjevac. Ansamblul are în patrimoniu 200 de costume populare autentice, multe dintre ele fiind restaurate.Formaţia a fost invitată la festivaluri de folclor atât în Croaţia, cât şi în străinătate – Ungaria, Turcia, Franţa, Belgia, Olanda, Cehia, Portugalia, Korea, Austria, Italia, Polonia, Statele Unite şi Spania.

8. Ansamblul de cântece şi dansuri populare “Bańdurka & Tramblanka” din Opoczno, Polonia

Ansamblul de cântece şi dansuri populare “Bańdurka & Tramblanka” îşi desfăşoară activitatea în cadrul Centrului Comunitar Municipal din Opoczno.
Ansamblul folcloric „Tramblanka” s-a înfiinţat în 1958, la Fabrica de plăci ceramice din localitate. De mai bine de 50 de ani, grupul promovează muzica şi dansul popular din regiunea Opoczno, o zonă cu moştenire folclorică extrem de variată.
Ansamblul de cântece şi dansuri populare “Bańdurka” s-a înfiinţat în luna februarie a anului 2012. Numele său provine de la un dans specific din regiunea Lowicz. Membrii formaţiei de dansatori, precum şi cei ai orchestrei, tineri şi adulţi deopotrivă, sunt mari iubitori ai folclorului polonez şi mai ales ai celui provenit din regiunea natală. Sub conducerea artistică a lui Jacek Lewandowski şi a coregrafei Marta Lewandowska, “Bańdurka & Tramblanka” a câştigat numeroase premii la festivaluri folclorice şi competiţii desfăşurate atât în Polonia, cât şi în străinătate, în Slovacia, Turcia sau România.

9. Grupul municipal de dansuri din Fuengirola, Spania

Grupul municipal de dansuri din Fuengirola a fost înfiinţat în 1962 de actualul lui director, María Trinidad León Quintero. În prima decadă de la înfiinţare, grupul a fost invitat să participe la evenimentele culturale din provincia Málaga. În 1973, a reprezentat Spania pentru prima dată     într-un eveniment internaţional. De atunci, formaţia a fost mereu invitată să participe la festivaluri, evenimente dedicate folclorului şi programe TV de pe întreg mapamondul. Misiunea formaţiei este aceea de a păstra şi de a transmite mai departe folclorul tradiţional specific oraşului natal, Fuengirola, precum şi pe cel al zonelor învecinate. Spectacolele formaţiei se construiesc pe varietatea, graţia, culoarea, bogăţia şi trăirea folclorului tradiţional andaluz, performanţa scenică fiind, în aceeaşi măsură, autentică şi originală.