S-a născut pe 6 decembrie 1949, la Buhuși. A absolvit Liceul „Petru Rareș” din Piatra-Neamț, iar apoi, în 1972, I. A. T. C., ca șef de promoție, magistru fiindu-i Ion Cojar.
A fost angajat imediat de Teatrului Tineretului. Aici, debutează… în străinătate: „«Harap-Alb» era în turneul în Danemarca. Eu am intrat doar pentru că unul dintre colegii mei n-a primit viză și am plecat eu în locul lui. Jucam ursul și cerbul, două roluri mici.”
Pe scena T. T. a jucat pentru prima oară în rolul Karandaşov din „Valentin și Valentina”, un spectacol pus în scenă de Gabriel Negri pentru tinerii absolvenți. „Aveam cinci premiere pe stagiune și acest fapt a reprezentat una din marile noastre șanse, să poți să joci imediat după ce termini facultatea, pentru că în școală nu apuci să așezi totul.”
Vreme de aproape două decenii avea să facă performanță artistică la Piatra-Neamț, împărțind scândura scenei cu actori precum Mitică Popescu, Valentin Uritescu, Ana Ciontea, Gelu Nițu, Mariana Buruiană, Cornel Nicoară, Corneliu-Dan Borcia, Rozina Cambos, Ion Muscă, Constantin Ghenescu, Oana Pellea, Maia Morgenstern, Claudiu Istodor, Virginia Rogin, Alexandru Lazăr, Raluca Zamfirescu, Boris Petroff, Constantin Cojocaru, Eugen Apostol, Eugenia Balaure, Nina Zăinescu, Dragoș Pâslaru, Răzvan Ionescu.
A creat o sumedenie de „măști” în spectacole precum: „Nastratin Hogea”, de Mircea Florian (regia, Zoe Anghel Stanca), „Inimă rece”, de Eduard Covali, (regia, Sanda Manu), „Ziger zager”, de Peter Terson (regia, Cornel Todea), „Romeo și Julieta”, de Shakespeare (regia, Silviu Purcărete), „Matca”, de Marin Sorescu, care semna și regia, „Tinerețe fără bătrânețe” (regia, Cătălina Buzoianu), „Slugă la doi străpâni”, de Goldoni (regia, Iulian Vișa), „Răfuiala”, de Philip Massinger (regia, Alexandru Dabija), „Muntele”, de D. R. Popescu (regia, Emil Mandric), „Nevestele vesele din Windsor”, de Shakespeare (regia, Alexandru Tocilescu), „Trei surori”, de Cehov (regia, Emil Mandric), „Mihai Viteazu”, de Emil Mandric și Paul Findrihan (regia, Alexandru Dabija), „Îmblânzirea scorpiei”, de Shakespeare (regia, Iulian Vișa).
După 1990, Paul Chiribuță desfășoară o bogată activitate în domeniul pedagogiei artei teatrale. Astfel, între 1997 și 2008, activează în Franța ca Profesor și Director pedagogic la Academie de Théâtre du Limousin. În țară, este asistent, apoi lector universitar la I. A. T. C., iar între 2012 și 2015, Conferențiar la Catedra actorului.
Este membru UNITER. În 2008, a dobândit titlul de Doctor în Arta actorului, la UNATC, instituție de învățământ superior la care, o vreme, a fost Decan.
În Franța i-a fost decernat titlul de Chevalier de l’Ordre des Arts et des Lettres.
Actualmente, este angajat al Teatrului „Toma Caragiu” din Ploiești.
Prezent la Piatra-Neamț, în septembrie 2022, ca invitat special (alături de actrița Coca Bloos) la Ziua Editurii Nona în cadrul ediției a XII-a a Târgului de carte „Libris”, Paul Chiribuță s-a referit la volumul proaspăt lansat, „Festivalul de Teatru Piatra-Neamț, 1969-2019”. În același timp, aflându-se în fața unui public care, acum câteva decenii, era prezent la fiecare spectacol al Teatrului Tineretului, actorul a făcut mărturisiri de suflet, rememorând anii de glorie ai instituției teatrale pietrene. „Piatra-Neamț este orașul meu, în care am crescut și m-am format. Cartea este importantă pentru acest peisaj cultural din Piatra, care a fost întotdeauna alimentat de oameni care au știu să creeze un climat propice performanței, pentru că performanță este ceea ce s-a întâmplat la Teatrul Tineretului în acei ani. Vreme de douăzeci și cinci de ani, Teatrul Tineretului a fost o locomotivă a teatrului românesc. Cu Teatrul Tineretului am fost prezenți la marile festivaluri europene care se desfășurau la vremea aceea. Dar, mai ales, am fost și organizatori ai acestui Festival de teatru care a fost cel mai important festival care se desfășura în România. Piatra era un oraș mai departe de București și, deci, mai departe de ochiul vigilent al cenzurii, fapt care a făcut posibil ca aici și nu în altă parte să se întâmple debutul lui Andrei Șerban, spectacole ale lui Penciulescu sau Andrei Șerban. Cartea reușește să aducă mărturie clară despre această epocă formidabilă pe care T.T. a traversat-o. (…) Mi-aduc aminte cu mare plăcere de vremea evocată și de colega Bloos, de barul «La șase sași», din subsolul teatrului, loc considerat drept spiritul viu al teatrului, în care puteai rămâne doar atâta vreme cât îi puteai pronunța corect numele. Era locul în care se întâmpla ca pe la unu noaptea să ne întrerupem și să urcăm pe scenă pentru a relua unele fragmente ale spectacolelor pe care le pregăteam. Cartea, mărturie a unei epoci minunate, vine să demonstreze ceea ce Penciulescu numea «soliditatea efemerului». Rămânem în memoria oamenilor chiar dacă nu existăm decât în acea clipă, pe scenă. (…) Vă doresc să apucați vremurile în care actuala formă a Festivalului să devină la fel de importantă cum a fost cea prezentată în această carte.”
La finalul prezentării monografiei „Festivalul de Teatru Piatra-Neamț, 1969-2019”, Centrul pentru Cultură și Arte „Carmen Saeculare“ Neamț, printr-un scurt moment aniversar, l-a omagiat pe actorul Paul Chiribuță la împlinirea a cinci decenii de activitate teatrală.
Coca Bloos și Paul Chiribuță, în spectacolul MUȘTELE, la Teatrul Tineretului. 
Maria Teslaru, Simona Măicănescu, Paul Chiribuță și Constantin Ghenescu, în BABA HÂRCA. 
Paul Chiribuță și Ana Ciontea, în PESCĂRUȘUL
Surse foto: Centrul pentru Cultură și Arte „Carmen Saeculare” Neamț, Teatrul Tineretului și publicațiile Dor de Neamț, Revista Apostolul.
