Anul deschis de Revelion este un timp necunoscut, misterios. De aceea, oamenii încercau să afle prin diferite mijloace cât mai multe lucruri despre el: dacă le va aduce sănătate sau boală, bogăţie sau sărăcie, pace sau război. Un prilej favorabil era obiceiul Vergelul Fetelor, act de divinaţie pentru aflarea ursitei în serile şi nopţile marilor sărbători de peste an. Fetele se întâlneau la o casă, de obicei la gazda unde îşi ţineau şezătorile, încuiau uşile, astupau ferestrele şi, la lumina opaiţului ori a lumânării, în prezenţa oficiantei ceremoniei, numită prin Moldova ursitoare, începeau obiceiul vergelului. După ce aşezau pe masă mai multe obiecte cu valoare simbolică şi matrimonială (cuţit, sare, piper, inel, piatră) şi un număr corespunzător de vase (blide, oale, farfurii), Ursitoarea, femeia-gazdă care avea autoritate deplină asupra participantelor, invita o tânără să părăsească încăperea. În lipsa acesteia erau puse sub vasele de lut obiectele prorocitoare. Fata ridica unul dintre vase, iar femeia îi citea ursita interpretând obiectul descoperit: cuţitul însemna bărbat aspru, cu limbă ascuţită ca tăişul cuţitului, care răneşte sufletul nevestei; sarea însemna bărbat plăcut, ca sarea în fiertură dacă nu întrece măsura; cărbunele de lemn însemna bărbat brunet, înalt şi sănătos care nu trebuie aprins pentru că se poate stinge numai cu lacrimile soţiei; pieptenele însemna bărbat dârz şi hotărât, dar bun la inimă; inelul însemna bărbat tânăr, frumos, subţire, tras printr-un inel; piatra însemna fata rămasă nemăritată în casă.
Ursita fetelor se mai putea afla cu ajutorul plumbului şi al cerii de albine topite la foc şi aruncate în apă rece, cu albuşul oului de găină scurs într-un pahar cu apă neîncepută, cu peri de porc arşi pe vatră, cu lumânările aprinse reflectate în apa fântânilor, cu turtiţe sărate date să le mănânce pisicile, prin numărarea pe întuneric a parilor de la gard şi însemnarea unuia dintre ei ca să vadă la lumina zilei cum îi va fi soţul, scularea vitelor care dorm prin lovirea lor cu piciorul, ascultarea lătratului câinilor şi aflarea direcţiei de unde va veni ursitul. (Ion Ghinoiu)
