MĂRCI IDENTITARE EXPRIMATE DE PORTUL POPULAR

Semnele identitare exprimate de pielea trupului la naştere au fost preluate de haina confecţionată şi îmbrăcată de om. Acest fenomen este bine exprimat de zicala „după coajă cunoşti pomul, după haină cunoşti omul”. Chiar şi la începutul secolului trecut sexul, vârsta, starea socială, etnia, zona etnografică de provenienţă a unei persoane erau apreciate prin croiul, […]

DIN VIAŢA ROMÂNILOR DE ALTĂDATĂ – MOARA CU CIUTURĂ, GENIU AL TEHNICII ŢĂRĂNEŞTI

Forţa apei captată de instalaţiile ţărăneşti a fost, până la folosirea energiei aburului şi a motoarelor cu combustie internă, principala sursă de energie pentru prelucrarea materiilor prime textile (pivele, dârstele, vâltorile), alimentare (morile) şi forestiere (ferăstraele). După sistemul de captare a energiei hidraulice, instalaţiile ţărăneşti sunt grupate de etnografi în două tipuri: cu roată orizontală, […]

DIN VIAŢA ZBUCIUMATĂ A POPORULUI ROMÂN – GARDUL ŢARINII

Etnologul Ion Ghinoiu ne vorbeşte în cartea sa „Calendarul ţăranului român” despre gardul ţarinii, numit şi gardul satului sau şanţul merelei, a fost atestat în Câmpia Română, Dobrogea şi sud-estul Moldovei. Avea funcţie de apărare împotriva atacurilor neprevăzute din afară: „Satul se înconjura cu gardul ţărnii. Fiecare gospodar îşi săpa în dreptul casei lui, către […]

DIN VIAŢA TRECUTĂ A POPORULUI ROMÂN – CASE CU ASCUNZĂTOARE

Multe le-a fost dat să trăiască înaintaşilor noştri. Vremurile de restrişte ale neamului românesc s-au succedat, aproape fără încetare, vreme de multe veacuri. Pus la grele încercări, românul a fost nevoit să improvizeze mereu pentru a supravieţui. Astfel, aflat în calea năvălirilor ţăranul nostru, om cu scaun la cap, şi-a adaptat locuinţa inventând locuri de […]

ÎNDELETNICIRI POPULARE ALE ROMÂNILOR – OCUPAŢII SECUNDARE. CULESUL DIN NATURĂ

Cu toţii cunoaştem o parte din ocupaţiile de veacuri ale poporului nostru. Ştim câte ceva despre olărit, tâmplărie, cusut, ţesut, cojocărit şi prelucrarea pieilor de la animale. În ultimele două luni am intrat mai adânc în tainele plutăritului. Ei bine, toate aceste îndeletniciri ale înaintaşilor noştri sunt socotite ca fiind principale. Există, prin urmare, şi […]

MEȘTEȘUGURI ROMÂNEȘTI – CĂULA, UN DERIVAT AL PLUTEI DE PE BISTRIȚA

„Cu căula treci strâmtura…” Vă mai aduceți aminte de căula cu ajutorul căreia pietrenii treceau Bistrița înainte de a fi instalată actuala punte din dreptul ștrandului municipal? Am găsit o serie de referiri la această căulă în cartea concetățeanului nostru, Ion H. Ciobanu – „Plutăritul pe Bistrița”, Editura „Nona”, Piatra-Neamț, 2004. „Căula (luntrea) era mijlocul […]

MEŞTEŞGURI ROMÂNEŞTI DISPĂRUTE – DUMITRU BUZNEA: „CU EMOŢIE DESPRE PLUTAŞII DE PE BISTRIŢA”

În ultimele săptămâni Centrul pentru Cultură şi Arte „Carmen Saeculare” Neamţ a intrat în lumea plutăritului, un meşteşug dispărut de multe decenii. Ţinutul Neamţ a beneficiat, datorită aşezării geografice, mai ales prin curgerea Bistriţei de-a lungul judeţului, de plutaşi destoinici, experimentaţi. După construirea barajului de la Bicaz şi a lacului de acumulare, pe Bistriţa plutăritul […]

ȘTIAȚI CĂ?

În ținutul Neamț, zonă de trecere dintre Moldova și Transilvania, între Bucovina și Muntenia, cu o mare circulație de oameni și mărfuri, cu mari atracții turistice montane și culturale, au fost construite numeroase hanuri. Dintre hanurile mari, amintim pe cele din satele: Șerbești (Ștefan cel Mare), Oșlobeni-Bodești, Girov, Urecheni, Răbâia – Petricani, Roznov și în […]

ȘTIAȚI CĂ?

Piesele cojocărești din zona Neamț reușesc să se distingă prin calități artistice deosebite, completând în mod plăcut costumele populare . Pielea și blana animalelor au fost printre primele materiale folosite de om, pentru a-i proteja corpul de intemperii. Din cele mai vechi timpuri și până astăzi ele s-au întrebuințat la confecționarea unui număr însemnat de […]

ȘTIAȚI CĂ?

Cingătorile de lungimea taliei se lucrau din piele de vită cu ornamente ștanțate sau țesute cu fâșii din piele, diferit colorate în motive fitomorfe, zoomorfe sau abstracte, aduse din Transilvania, sau cusute cu mărgele pe pânză și aplicate pe piele, de influență bucovineană, sau curelele cu ținte originale și specifice zonei Neamț. Curelele late din […]

MEŞTEŞUGURI ALE ROMÂNILOR DE ODINIOARĂ – PLUTĂRITUL. MODUL DE LEGARE A PLUTELOR

Tehnica de legare a plutelor de diverse categorii prezintă un deosebit interes pentru cunoaşterea aspectelor etnografice particulare regiunii în care plutăreau şi locuitorii din satele zonei Bicaz. Plutele erau formate din una, două sau mai multe căpătâie (acestea erau denumite şi table, iar la unele categorii de plute – dulapuri, dulăpaşi şi racle), în funcţie […]

ȘTIAȚI CĂ?

Una dintre ocupațiile de bază ale locuitorilor din Neamț, pe lângă agricultură, a fost și creșterea animalelor. Această îndeletnicire a fost dezvoltată în zonă, datorită bogatelor pășuni și fânețe. În trecut, marii proprietari dețineau stânele de oi, cirezile de vite sau hergheliile de cai, pe când țăranii săraci aveau doar câteva animale pe lângă casă, […]

MEŞTEŞUGURI ROMÂNEŞTI DE MULT UITATE – PLUTĂRITUL. TIPUL DE PLUTE ŞI ZONELE DE PROVENIENŢĂ

În general, plutele erau împărţite în două mari grupe: plute alcătuite din lemne rotunde, respectiv plute din lemne fasonate. La rîndul lor, acestea din urmă erau de mai multe feluri sau categorii, care se deosebeau după dimensiunile lemnului, după destinaţia de întrebuinţare şi după felul materialului. Pe Valea Bistriţei se trasportau plute de mai multe […]

MEȘTEȘUGURI ALE ROMÂNILOR DE ODINIOARĂ – PLUTĂRITUL. MIJLOCAE DE TRANSPORT. ZONE DE PLUTĂRIT ÎN NEAMȚ.

De câteva săptămâni, Centrul pentru Cultură și Arte “Carmen Saeculare” Neamț face o incursiune în lumea unui dintre meșteșugurile dispărute ale românilor de altădată, plutăritul. Am avut ocazia să aflăm de la învățătorul Teoctist Galinescu, de loc din Hangu, cum se face o plută, ce părți componente avea acest mijloc de transport, la ce foloseau […]

MEȘTEȘUGURI ALE ROMÂNILOR DE ODINIOARĂ – PLUTĂRITUL. O ÎNTÂMPLARE DE POMINĂ.

Continuăm periplul prin lumea plutăritului, meșteșug dispărut astăzi. În episoadele anterioare, ghidați de învățătorul hangan Teoctist Galinescu, am putut afla cum se contruia o plută, pentru ce era ea folositoare. Episodul anterior ne înfățișa modul cum era îmbrăcat un plutaș. Acum, hâtrul povestitor Teoctist Galinescu ne împărătșește o pățanie a unor plutași aflați în drumul […]

MEȘTEȘUGURI ALE ROMÂNILOR DE ODINIOARĂ – PLUTĂRITUL. CONDIŢIILE GRELE ALE PLUTĂRITULUI

Continuăm astăzi periplul prin mirifica (pentru noi, cei din mileniul trei) lume a plutăritului, meșteșug dispărut de câteva zeci de ani. În episoadele anterioare, ghidați de învățătorul hangan Teoctist Galinescu, am putut afla cum se construia o plută și pentru ce era ea folositoare. De asemenea, ne-am familiarizat cu termeni specifici precum DĂLCĂUȘ sau ÎNCHISOARE […]

DIN CULTURA ŞI TRADIŢIILE POPULARE ROMÂNEŞTI – MEŞTEŞUGUL PLUTĂRITULUI. CUM SE CONSTRUIA O PLUTĂ.

“Tot aşa mi-a fost în gândCa s’aud cucul cântândŞi mierluşca fluierând;Pluta pe vale trecând,Fete cu mâna făcând:-Dă, bade, pluta la mal,Să mă sui, să-mi iau tulpan.Dă, bade, pluta la ştele,Să mă sui, să-mi iau mărgele…” Acest fragment din “Cântecul plutaşului”, text cules de la Vasile Pipirigeanu, “flăcău plutaş din Hangu” şi publicat pentru prima dată […]

ȘTIAȚI CĂ?

În seria creațiilor artistice țărănești, un loc bine precizat îl au și obiectele din metal. Arta prelucrării artistice a metalului nu se reduce la bijuterii sau podoabe de costum. Nu există produs de fier-forjat indiferent de destinația lui: unealtă, obiect de uz, simplă garnitură – fără ca un adaos decorativ să nu-și facă apariția pe […]

(4) MEȘTEȘUGURILE ÎNAINTAȘILOR NOȘTRI – PIELĂRITUL

Centrul pentru Cultură și Arte ”Carmen Saeculare” Neamț vă propune ca vreme de câteva zile să intrăm, virtual, în viața de zi cu zi a strămoșilor noștri, în lumea plină de farmec a meșteșugurilor populare.Vom porni în demersul nostru de la o lucrare a reputatului etnolog Romulus Vulcănescu intitulată “ETNOGRAFIA: știința culturii populare” (Editura Științifică, […]

(3) MEȘTEȘUGURILE ÎNAINTAȘILOR NOȘTRI – LEMNĂRITUL

Centrul pentru Cultură și Arte ”Carmen Saeculare” Neamț vă propune ca vreme de câteva zile să intrăm, virtual, în viața de zi cu zi a strămoșilor noștri, în lumea plină de farmec a meșteșugurilor populare.Vom porni în demersul nostru de la o lucrare a reputatului etnolog Romulus Vulcănescu intitulată “ETNOGRAFIA: știința culturii populare”. Meșteșuguri – […]

(2) MEȘTEȘUGURILE ÎNAINTAȘILOR NOȘTRI – ȚESUTUL

Centrul pentru Cultură și Arte ”Carmen Saeculare” Neamț continuă și astăzi periplul virtual în viața de zi cu zi a strămoșilor noștri, în lumea plină de farmec a meșteșugurilor populare.Luăm drept îndrumător lucrare a reputatului etnolog Romulus Vulcănescu intitulată “ETNOGRAFIA: știința culturii populare”. Meșteșuguri – Ţesutul. Îmbrăcămintea populară.Pe teritoriul patriei noastre, încă din comuna primitivă, […]

( 1) MEȘTEȘUGURILE ÎNAINTAȘILOR NOȘTRI – OLĂRITUL

Centrul pentru Cultură și Arte ”Carmen Saeculare” Neamț vă propune ca vreme de câteva zile să intrăm, virtual, în viața de zi cu zi a strămoșilor noștri, în lumea plină de farmec a meșteșugurilor populare.Vom porni în demersul nostru de la o lucrare a reputatului etnolog Romulus Vulcănescu intitulată “ETNOGRAFIA: știința culturii populare” (Editura Științifică, […]