Sărbători, practici și credințe populare SĂRBĂTORILE PRIMEI SĂPTĂMÂNI MARI – SPOLOCANELE

Printr-un paralelism specific lumii arhaice, prima şi ultima săptămână din postul Paştelui sunt numite „mari” datorită numeroa­selor semnificaţii sacre de care dispun amândouă. Nu întâmplător, toate zilele acestor două săptămâni se bucură de un tratament apar­te, fiecăreia fiindu-i consacrat un mare număr de practici magice cu valoare ceremonială. În cazul primei Săptămâni Mari, multe dintre […]

SĂPTĂMÂNA ALBĂ

În Săptămâna albă femeile nu torc de frică „ca să nu să facă peste an din puzderia ceea viermi în frupt”. În multe locuri este cunoscută prescripţia ca în aceste zile să se mănânce urzici, cu precizarea că „îţi iartă Dumnezeu păcatele; e ca şi cum ai plăti un sălindari”… E posibil ca recomandarea aceasta […]

Tradiții populare LĂSATUL SECULUI DE PAȘTI. DUMINICA ALBĂ. ALIMORI – FOCURI RITUALICE

Lăsatul Secului de Postul Mare era ultima mare sărbătoare a Câşlegilor de Crăciun şi cea care prefaţează intrarea în perioada pre- pascală, un fel de interfaţă între Crăciun şi Paşti. Mai era numită şi Lăsata Secului, Zăpostitul de Paşti, Pragul postului sau Duminica albă, fiind hotar între o perioadă de dulce, propice mai ales distracţiilor […]

SĂRBĂTORI POPULARE ARHAICE ÎNTÂMPINAREA DOMNULUI. STRETENIA (2 februarie)

Marea sărbătoare domnească de pe 2 februarie se numea în fel şi chip prin satele noastre: Şiretenia, Stracenie, Stretenia gheţii, Târcolitul viilor, Martinul cel mare sau Ziua ursului. în slava veche, stretenia, cu varianta stratenia, însemna „întâmpinare”, „întâlnire”; poporul de rând nu avea însă de unde să ştie acest lucru, aşa că, sub acest cuvânt […]

CREDINŢE POPULARE – URSUL METEOROLOG

Primele trei zile ale lunii februarie sunt dedicate unor divinităţi preistorice numite Martinii de Iarnă, patroni ai urşilor. Cel mai puternic şi mai periculos dintre ei, Martinul cel Mare, este sărbătorit în ziua de 2 februarie, Stretenia sau Ziua Ursului. Este un timp favorabil pentru observaţii meteorologice şi astronomice, pentru prorocirea belşugului viţei-de-vie şi pomilor […]

LEGENDA LUI FAUR – FEBRUARIE

Pentru că astăzi este întâi de făurar, iată o legendă populară care ne povesteşte legenda lunii februarie. „A fost odată un moş pe care îl chema Anul. Avea doisprezece feciori, numiţi cum se cheamă pe la noi lunile anului: Ianuar, Februar, Martie şi aşa mai departe. Altă avere nu avea decât o vie. Dă Dumnezeu […]

CREDINȚE ȘI LEGENDE POPULARE – DE ANUL NOU, DESCHIDEREA CERULUI ȘI ARDEREA COMORILOR

Credinţa că în nopţile marilor sărbători calendaristice, în special în noaptea de Revelion, se deschid cerurile şi mormintele, vorbesc animalele şi ard comorile, a larg răspândită. Privind Cerul, oamenii aveau şansa să surprindă acest moment şi să vadă pe Dumnezeu stând la masa împărătească înconjurat de cei mai apropiaţi sfinţi. Atunci, orice dorinţă aleasă le […]

SĂRBĂTORILE DE IARNĂ ALE ROMÂNILOR DE ALTĂDATĂ Povestea obiceiurilor şi datinilor moştenite din moşi strămoşi

OBICEIURI PRACTICATE  DE CRĂCIUN Colindul, colindul cu steaua, Vicleimul sau Irozii, dar şi Turca din timpul lui Cantemir Colindatul nu este un obicei practicat în cinstea Naşterii lui Hristos, afirmaţie sprijinită de  faptul că însuşi Iisus mergea cu colinda pe cînd era copil. Colindele din vremea aceea aveau menirea de a anunţa un an nou […]

SĂRBĂTORILE DE IARNĂ ALE ROMÂNILOR DE ALTĂDATĂ – Povestea obiceiurilor şi datinilor moştenite din moşi strămoşi (I)

CRĂCIUNUL LA ROMÂNI În creștinismul primitiv Sărbătoarea lui Christos nu exista, nu era serbată. În schimb, la romani, erau celebrate sărbătorile de sfârșit de an, Saturnaliile, care atingeau apogeul pe 24 Decembrie, când era considerat finalul anului administrativ.  Mai târziu, a fost adoptată o perioadă de sărbătoare, până pe 6 ianuarie. Pentru stabilirea acestei date […]

SĂRBĂTORILE DE IARNĂ ALE ROMÂNILOR DE ALTĂDATĂ Povestea obiceiurilor şi datinilor moştenite din moşi strămoşi (II)

PRACTICI POPULARE DIN SEARA AJUNULUI LUI MOȘ AJUN – CALENDARUL DE CEAPĂ ȘI COLINDEAȚA În seara ajunului lui Moş Ajun se face aşa zisul calendar de pâine. Adică, este unsă lama cuţitului cu suc de ceapă şi apoi este înfiptă într-o pâine. După vreo trei-patru ore este examinată lama. Dacă o faţă va fi mai […]

SĂRBĂTORILE DE IARNĂ ALE ROMÂNILOR DE ALTĂDATĂ Povestea obiceiurilor şi datinilor moştenite din moşi strămoşi (III)

MOŞ AJUNZiua de ajun a Ajunului; asemănările lui Moş Ajun  cu Moş Crăciun Pătrunşi deja în cadrul zilei de ajun a Naşterii Domnului, merită subliniat faptul că această zi este patronată de Moş Ajun, cel care, sub influenţa creştinismului, cu timpul, a decăzut ca importanţă o dată cu apariţia lui Moş Crăciun. Cu toate astea, şi […]

SĂRBĂTORILE DE IARNĂ ALE ROMÂNILOR DE ALTĂDATĂ Povestea obiceiurilor şi datinilor moştenite din moşi strămoşi (IV)

Zilele de sărbători în comuna Tarcău Preotul Gheorghe Verşescu istoriseşte atmosfera din Ajun de Crăciun din casele ţăranilor, dar şi obiceiurile de Anul Nou Pe 24  decembrie, în dimineaţa de Ajun deci, „preotul şi cu dascălii, de pe la patru dimineaţa, umblă cu icoana Naşterii Domnului Iisus Hristos din casă în casă, începând cu [satul, […]

SĂRBĂTORILE DE IARNĂ ALE ROMÂNILOR DE ALTĂDATĂ – Povestea obiceiurilor şi datinilor moştenite din moşi strămoşi (V) ZILELE CUPRINSE ÎNTRE CRĂCIUN ȘI ANUL NOU

Prima zi de după Crăciun, cea de 26 decembrie, este destinată Soborului Maicii Domnului şi pomenirii sfântului şi dreptului Iosif logodncicul. Acesta, fiul al lui Iacov, din neamul lui David, de meserie tâmplar, a fost hărăzit de Dumnezeu drept logodnic al Fecioarei Maria şi, în consecinţă, fiind rânduit cu purtarea de grijă a Pruncului Sfânt, […]

SĂRBĂTORILE DE IARNĂ ALE ROMÂNILOR DE ALTĂDATĂ – Povestea obiceiurilor şi datinilor moştenite din moşi strămoşi (VI) OBICEIURI PRACTICATE DE ANUL NOU (I)

Jocul măştilor, pluguşorul, jocul ursului Pluguşorul domină sărbătoarea Anului Nou. Urarea propriu-zisă, un poem plin de întâmplări ce spun despre întreaga muncă a câmpului de la arat şi semănat până la coptul colacilor, este spusă de un actor, în timp ce ceilalţi hăiesc la comanda urătorului şi activează instrumentele şi elementele de recuzită din dotare. […]

SĂRBĂTORILE DE IARNĂ ALE ROMÂNILOR DE ALTĂDATĂ – Povestea obiceiurilor şi datinilor moştenite din moşi strămoşi (VII) OBICEIURI PRACTICATE DE ANUL NOU (II)

Jocul caprei, al cerbului, căiuţii, cârcelul şi arnăuţii Capra. Jocul caprei, joc ritual practicat în ziua Ajunului Sfântul Vasile şi noaptea Anului Nou, este caracterizat prin vitalitate excesivă, captând atenţia asistenţei printr-un dans vioi şi prin multitudinea de ornamente (oglinzi, cârpe colorate, beteală, ciucuri, panglici multicolore, flori uscate). Capra este însoţită de personaje care simbolizează […]

SĂRBĂTORILE DE IARNĂ ALE ROMÂNILOR DE ALTĂDATĂ – Povestea obiceiurilor şi datinilor moştenite din moşi strămoşi (VIII) ZIUA AJUNULUI ANULUI NOU

Aşa cum s-a observat în materialele anterioare, schimbarea datei de celebrare a trecerii în noul an de la 25 decembrie la 1 ianuarie, a făcut ca noaptea dintre ani – 31 decembrie spre 1 ianuarie – să preia cu sine şi practicile de sfârşit de an atribuite până atunci datei care acum celebrează Naşterea Domnului. […]

CREDINȚE ȘI PRACTICI ARHAICE DE IGNAT

Deși creștinismul a asociat porcul necumpătării și lăcomiei, pentru comunitățile arhaice acest animal, mai ales prin sângele său, constituia unul dintre cele mai importante ajutoare întru revigorarea Sfântului Soare. Începând cu echinocțiul de toamnă, oamenii observau cum astrul ceresc intra într-un aparent proces de disparițe, consecința directă fiind micșorarea zilei și răcirea timpului. Românii din […]

SĂRBĂTORI POPULARE DIN VECHIME – ANA ZACETENIA

Ziua de 9 decembrie, solstițiul de iarnă pe stil vechi și începutul urcușului Soarelui spre vară, a fost un important reper pentru măsurarea timpului calendaristic al românilor din vechime. Peste fenomenul astronomic al solstițiului de iarnă, părinții Bisericii creștine au suprapus sărbătoarea Zămislirii Sfintei Fecioare Maria de către Sfânta Ana (9 decembrie), sau, Zămislirea Primăverii. […]

CALENDAR POPULAR – SÂNNICOARĂ SAU SFÂNTUL NICOLAE

Divinitatea din generaţia sfinţilor-moşi care a preluat numele şi data de celebrare a Sfântului Nicolae din Calendarul creştin (6 decembrie) este numită în Calendarul popular Sânnicoară (Transilvania), Moş Nicolae (Muntenia). Sfântul Nicolae a fost un personaj real: episcop din Myra, mort probabil în anul 342, apărător al dreptei credinţe în Iisus. În tradiţiile româneşti are […]

SĂRBĂTORI POPULARE – (V)OVIDENIA

Ziua intrării în Biserică a Fecioarei Maria, numită Ovidenia, Obrejenia sau Vovidenia, corespunde în Calendarul popular cu celebrarea unei năprasnice divinităţi a lupilor, Filipul cel Şchiop sau Filipul cel Mare (21 noiembrie). Local, în Bucovina, se credea că în această zi s-ar fi născut Domnul Hristos. Sărbătoarea de Ovidenie împreună cu Filipii de Toamnă, Noaptea […]

SĂRBĂTORI ȘI PRACTICI POPULARE ARHAICE OBEDENIA (VOVEDENIA)

În trecut, se credea că la Obedenie (Vovedenie) „s-ar fi vedit lumea pe care Dumnezeu a blagoslovit-o la Blagoviștenieˮ. Românii de pe vremuri țineau sărbăoarea de Ovidenie mai ales pentru ochii ce văd, „pentru vederiˮ, în acest scop femeile obișnuind să sfințească un fuior. Cu acesta, înmuiat în apă, se ștergeau la ochi atunci când […]

SĂRBĂTORI POPULARE ROMÂNEŞTI – FILIPII DE TOAMNĂ ŞI LĂSATUL SECULUI DE CRĂCIUN

Filipii de Toamnă, haită divină Filipii de Toamnă, năprasnice personificări ale lupilor, sunt o haită divină a cărei căpetenie, Filipul cel Mare sau Filipul cel Şchiop, este sărbătorit la Ovidenie (21 noiembrie) sau la Sântandrei (30 noiembrie). La încheierea perioadei de gestaţie a lupilor, la Circovii de Iarnă (16-18 ianuarie), crescătorii de animale sărbătoreau o […]

PRACTICI ȘI CREDINȚE POPULARE DIN ZIUA SFÂNTULUI MINA

Numită și Sărbătoarea Tâlharilor sau Sărbătoarea Hoţilor, Sărbătoarea Sfântului Mina era una dintre acele zile rare în care oamenii, mai ales prin mijloace magice, încercau să se pună la adăpost de acţiunile tâlharilor şi hoţilor. Sfântul Mina, unul din cei trei sfinţi comemoraţi pe 11 noiembrie în calendarul creştin-ortodox, îndeplinea orice rugăciune nu numai celor […]

Credințe Populare DESPRE ARHANGHELII MIHAL ȘI GAVRIL

Pe 8 noiembrie, românii celebrează ziua Arhanghelilor Mihail și Gavril. În trecut, sărbătoarea, fiind considerată una a Îngerilor, ținea trei zile. Acestea, cuprinse între 8 și 10 noiembrie, erau cunoscute în popor drept Capul, Mijlocul  și Coada Arhanghelului. De Mihail și Gavril se spunea că vara e trimisă pe Lumea cealaltă, lăsându-se locul iernii. Prin […]

PRACTICI POPULARE: LA ÎNCEPUT DE BRUMAR, LEGATUL GURII LUPILOR

Luna lui Brumar Aşa cum îi indică numele, noiembrie este a noua lună dintr-un vechi calendar cu început de an la 1 martie. Denumirile populare ale lunii anunţă timpul căderii brumelor groase şi promoroacei (Brumar; Brumarul Mare, Promorar) sau vremea fermentării şi limpezirii vinurilor în butoaie (Vinicer; Vinar). În sate începeau acum şezătorile şi se […]

SÂMEDRU (SFÂNTUL DUMITRU), DESCHIZĂTOR AL IERNII PASTORALE

Sâmedru, zeu al Panteonului românesc, incinerat simbolic în cadrul unui spectacu­los ceremonial nocturn, a preluat numele şi data de celebrare ale Sfântului Dumitru, Marele Mucenic de la Salonic, din Calendarul ortodox. Împreună cu Sângiorzul, Sâme­dru împarte anul pastoral în două anotimpuri simetrice: vara, între 23 aprilie şi 26 oc­tombrie, având ca miez al timpului data […]

CREDINŢE POPULARE – LUCINUL, ZIUA FORMĂRII HAITELOR DE LUPI

Lucinul, zi plasată în perioada când lupii se strâng în haite în vederea reproducerii, este dedicată unei divinităţi pastorale. Numele şi data de celebrare au fost preluate din Calendarul ortodox (18 octombrie, Sf. Apostol şi Evanghelist Luca). Pentru prevenirea stricăciunilor provocate de lupi, se efectuau diferite practici magice: încleştarea dinţilor de la pieptenii cu care […]

SĂRBĂTORI POPULARE – VINEREA (VENERA) MARE. NUNTA OILOR

Sărbătoarea populară din Vinerea Mare este dedicată reprezentării mitice cu acelaşi nume, Sfânta Vineri, identificată în Panteonul roman cu Zeiţa Venera, iniţial protectoare a vegetaţiei şi fertilităţii. La latitudinea geografică a României ciclul de reproducere al ovinelor şi caprinelor poate debuta primăvara sau toamna. Din motive economice, ciobanii vărează turmele de oi separat de berbeci […]

DIN VIAŢA ROMÂNILOR DE ALTĂDATĂ – CIVILIZAŢIA PASTORALĂ

Complexul cultural creat de crescătorii de animale pe păşunile şi fâneţele naturale sau obţinute prin defrişarea pădurii a generat o adevărată civilizaţie pastorală. Pentru folosirea eficientă a păşunilor şi fâneţelor aflate la mare distanţă de vatra satului păstorii au amenajat adăposturi specifice pentru oameni şi animale, drumuri ale oilor dublate de drumuri ale sării, fântâni […]

SĂRBĂTORI POPULARE – ZIUA CRUCII

Sărbătoarea din Calendarul popular care a preluat data şi numele unei importante zile din Calendarul ortodox, Înălţarea Sfintei Cruci (14 septembrie), este dedicată culegerii ultimelor plante de leac: boz, micşunele, mătrăgună, năvalnic, iarba de năjit. Local, sărbătoarea se numeşte Cârstovul Viilor sau Ziua Şarpelui. Pământul, care s-a deschis pentru plante, insecte şi reptile la Alexii […]

SĂRBĂTORI POPULARE ROMÂNEŞTI – PAŞTELE BLAJINILOR

În calendarul popular, ziua a opta de după Paşti se numeşte Lunea Morţilor sau Paştele Morţilor, zi în care, pe vremuri, se înălţau rugăciuni şi se făceau sacrificii la mormintele tuturor morţilor din familie. Prin Basarabia, acest fapt este încă o realitate vie, Paştele Blajinilor ţinându-se aici în Duminica Tomii sau în ziua următoare. Se […]

SĂPTĂMÂNA LUMINATĂ

Prin popor se povesteşte că Domnul Iisus, înviind din morți în ajunul acestei săptămâni, a luminat toată lumea. Pe de altă parte, tot poporul este cel care explică denumirea acestei săptămâni deosebite prin faptul că acum „toate se luminează, adică încep să înflorească și să se înnoiască”. Evident, mai toate zilele săptămânii sunt serbate, două […]

DIN CULTURA ȘI TRADIȚIILE POPULARE ROMÂNEȘTI – PAȘTELE DE ALTĂDATĂ. NOAPTEA ÎNVIERII.

Pentru oamenii de altădată, unul din momentele trăite cu cea mai mare intensitate era Noaptea Sfântă a Învierii, în noaptea aceasta desfăşurându-se o mulţime de datini şi obiceiuri mai mult sau mai puţin legate de învierea Domnului. Se considera că după o perioadă de degradare a timpului, de instaurarea chiar a haosului atunci când trupul […]

DIN CULTURA ȘI TRADIȚIILE POPULARE ROMÂNEȘTI – VINEREA MARE ȘI MIELUL DE PAȘTI

În comunităţile tradiţionale se considera că Vinerea Mare deschide un timp al haosului şi întunericului, oamenii rămânând astfel fără protecţie divină. Se spunea că Vinerea Mare ar echivala cu 12 vineri obişnuite, denumirea Vinerea Seacă fiind explicată prin postul negru pe care mulţi oameni obişnuiau să-l ţină acum. Cei care aveau bube, obişnuiau ca acum, […]

DIN CULTURA ȘI TRADIȚIILE POPULARE ROMÂNEȘTI – JOIA MARE

În vechime, ziua de joi era serbată în fiecare săptămână ca o zi de duminică, la romani joia fiind închinată lui Jupiter, zeul cerului. Nu întâmplător, joia era dedicată cultului şi odihnei, în Maramureş joia făcându-se până astăzi nunţi. Ne putem închipui ce importanţă are ziua de joi, aducându-ne aminte de cele nouă joi de […]

DIN CULTURA ȘI TRADIȚIILE POPULARE ALE ROMÂNILOR – SĂPTĂMÂNA MARE, SĂPTĂMÂNA PATIMILOR

Alături de prima săptămână a Postului Mare, această săptămână avea o importanţă deosebită pentru comunităţile arhaice, oamenii trăind acum într-un timp mult mai purificat, aproape sacru, din moment ce, din punct de vedere bisericesc, Săptămâna Mare sau Săptămâna Patimilor aparţinea Sărbătorii Paştelui. Potrivit Sfântului Ioan Chrisostomos „această săptămână se numeşte «mare» nu pentru că zilele […]

POVESTE POPULARĂ

O poveste populară spune că luna Martie a împrumutat de la fratele Februarie (Făurar) două zile pentu a putea prelungi vremea de iarnă. Numai că nu a mai vrut să înapoieze cele două zile. Și de atunci Făurel (Martie) e mereu în razboi cu Faur (Februarie). Plecând de aici, și fiindcă tot suntem la limita […]

OMAGIU ADUS MEMORIEI ACTORULUI CORNELIU-DAN BORCIA

Astăzi, 30 martie, Centrul pentru Cultură și Arte “Carmen Saeculare” Neamț omagiază memoria unei personalități artistice importante pentru ținutul Neamț – actorul Corneliu-Dan Borcia, cel care, a fost, în anii ‘90 ai veacului trecut, profesorul clasei de actorie din cadrul Școlii Populare de Artă Piatra-Neamț. CORNELIU-DAN BORCIA (30 martie 1943, Sibiu – 17 august 2014, […]

LEGENDA CUCULUI, VARIANTĂ AFLATĂ DE LA ETNOLOGUL SIMION FLOREA MARIAN

După cum bine știți, primăvara, anotimpul renașterii întregii naturi, peste tot, prin lunci, văi, poiene, avem parte de concertul dat de diverse păsări autohtone ori sosite de prin alte zări. În credința populară românească, în perioada cuprinsă între Buna Vestire (25 martie) și Sărbătoarea Sânzienelor (24 iunie), în pădure se aude cântecul cucului. Mai zilele […]

CALENDAR POPULAR – BUNA VESTIRE. ZIUA CUCULUI.

Buna Vestire sau Blagoveştenia este ziua când Biserica creştină prăznuieşte vestea adusă Fecioarei Maria de Arhanghelul Gavril că va naşte Fiul fără înaintaşi, Iisus Hristos. Sărbătoarea, situată în imediata apropiere a echinocţiului de primăvară, când sosesc rândunelele şi începe cucul a cânta, este numită în Calendarul popular şi Ziua Cucului. La Blagoveştenie se efectuau acte […]

DATINI, CREDINȚE ȘI SĂRBĂTORI POPULARE, ALEXIILE

În calendarul creștin-ortodox, ziua de 17 martie este dedicată sărbătoririi Sfântului Alexie (Moș Alexă, Alexiile, Alexa cel Cald, Alesiu, Alexe Boji sau Bojiile), omul lui Dumnezeu. Unele legende populare spun că Alexie, un fecior de împărat, era tare blajin. Venindu-i vremea însurătorii, se căsătorește, dar, imediat după cununie, fuge a de la curte, alegând calea […]

SĂRBĂTORI POPULARE – MĂCINICII

Ziua de Măcinici păstrează numeroase elemente rurale ale anului agrar celebrat la echinocţiul de primăvară. Peste această zi s-au suprapus două sărbători: una precreştină, ultima zi a Babei Dochia, când moare şi se preface în stană de piatră; şi alta creştină, prima zi a Moşilor jertfiţi şi transformaţi în cenuşă pe rugul funerar pentru dreapta […]

CALENDAR POPULAR – MARTIE, MĂRŢIŞOR

MARTIE, LUNA PRIMENIRII Prima lună a calendarului roman, cu începutul de an la 1 martie, şi a treia în calendarele iulian şi gregorian, cu începutul de an la 1 ianuarie, este dedicată lui Mars, zeul războiului. Denumirile zonale ale lunii păstrează, de obicei, rădăcina cuvântului originar (Mart, Mărţişor, Marţiu) sau exprimă trezirea la viaţă a […]

Sărbători, practici și credințe populare SĂRBĂTORILE PRIMEI SĂPTĂMÂNI MARI (III) – DE LA JOIA IEPELOR LA SÂMBĂTA CAILOR

Ziua următoare se numea, cel mai adesea, Joia iepelor. Era sărbătorită mai ales de femeile tinere, dar şi de femeile care au vite fiind rea de înţepătură. Dacă nu se ţine, se zice că „se înţeapă caii şi oamenii şi se îmbolnăvesc”. Femeile care lucrează în această zi riscau să poarte sarcina un an, iar […]

Sărbători, practici și credințe populare SĂRBĂTORILE PRIMEI SĂPTĂMÂNI MARI (II) – MARȚEA CIORILOR ȘI MIERCUREA STRÂMBĂ

Deosebit de bogată în reprezentări este şi ziua de marţi, a cărei concentrare de sacralitate este concretizată în multe practici şi interdicţii. Dintre numeroasele denumiri, amintim doar câteva: Marţea vaselor, Marţea încuiată, Marţea Sântoaderului, Marţea ciorilor, Marţea furnicilor și Marţea trăsnetului. Este Marţea vaselor or încuiată deoarece se închide orice intrare, simbolic vorbind, către zilele […]

SĂRBĂTORI POPULARE – DRAGOBETE, ZEU AL DRAGOSTEI

Dragostea curată a tinerilor este asociată de români cu ciripitul şi împerecherea păsărilor de pădure care au ca patron o îndrăgită reprezentare mitică, Dragobetele, sau Cap de Primăvară, sărbătorit în Calendarul popular în ziua de 24 februarie. Dragobetele, deschizătorul dragostei şi bunei dispoziţii pe plaiurile carpatice, este identificat cu Cupidon, zeul dragostei în mitologia romană, […]

SĂRBĂTORI ŞI PRACTICI POPULARE – SĂPTĂMÂNA NEBUNILOR

Săptămâna Albă sau a Brânzei din Calendarul creştin ortodox era numită în Calendarul popular şi Săptămâna Nebunilor. După un important sezon de nunţi început imediat după Bobotează şi încheiat la Lăsatul Secului de Paşti, românii mai acordau o săptămână căsătoriei celor cu şanse mai mici la selecţia marital: handicapaţi, văduvi, fete cu copii din flori […]

Credințe și sărbători populare MOȘII DE IARNĂ

La sfărșitul „Săptămânii clisei”, a „Săptămânii vrâstate” sau a … „Hârței”, strămoșii noștri prăznuiau Moșii de iarnă. Acești Moși… mobili erau cunoscuți și ca „Moșii de răcituri”, de „Piftii”, „Moșii de Cârnilegi”, ziua lor fiind numită și „Ziua morților”, a „Părinților” sau „Sâmbătă în Praguri”. Sunt zone ale țării unde „cad întotdeauna pre sâmbăta înainte […]

Credințe populare TREISPREZECE, NUMĂR CU GHINION (?)

Ghinionul este o personificare a răului care îşi anunţă sosirea prin diferite semne: iepurele care traversează drumul, femeia ieşită în cale cu găleata fără apă, zbaterea ochiului. Cel mai cunoscut ghinion în România şi, în general pe mapamond, este numărul 13. O asemenea superstiţie care înconjoară lumea are una şi aceeaşi cauză: numărul lunilor lunare […]

CREDINŢE ŞI PRACTICI POPULARE – AREZANUL VIILOR, CEREMONIAL BAHIC

În unele aşezări din sudul României se desfăşura, la început de  februarie, un ceremonial bahic de origine tracică, numit Arezanul sau Gurbanul Viilor. Dimineaţa, bărbaţii mergeau la plantaţiile de viţă-de-vie, de obicei în săniile trase de cai. Înainte de plecarea din sat se striga: „Hai să mergem la Gurbanu!” Ajunşi în câmp, fiecare proprietar tăia […]

Calendar popular 1 FEBRUARIE – TRIFONUL VIILOR, PATRON AL OMIZILOR, LĂCUSTELOR ŞI GÂNDACILOR

Trifonul Viilor, sărbătorit în Calendarul popular pe data de 1 februarie, este o reprezentare mitică mai mare peste omizi, lăcuste, viermi şi gândaci. în Muscel ziua se numea şi Trifonul Viermilor. Activitatea obişnuită din această zi era sfinţirea apei la biserică, apă cu care se stropeau apoi pomii din livezi. Celebrat cu o zi înainte […]

LUNA CAPRICIOASĂ A LUI FAUR

Denumirea populară a lunii februarie, Faur, este legată de meşterii fauri, lucrători ai fierului, care pregăteau uneltele de muncă, ascuţeau sau confecţionau fiarele sau cuţitele de plug înainte de deschiderea sezonului agrar. Personificare a celei mai scurte luni a anului, 28 de zile în anii normali, 29 în cei bisecţi, Faur este, dintre cei 12 […]

SĂRBĂTORI ȘI CREDINȚE POPULARE: 25 IANUARIE, SĂRBĂTOAREA SFÂNTULUI GRIGORE TEOLOGUL

Sărbătoarea populară a Sfântului Grigore Teologul făcea parte din ciclul Filipilor de iarnă. În cartea sa, „Timpul sacru. Sărbătorile de altădată”, etnologul Marcel Lutic arată că românii din vechime făceau o conexiune curioasă între termenul „teolog” – cuvântător de Dumnezeu – și beteșugul cunoscut în popor drept ologeală. Astfel, spre a nu suferi de ologeală, […]

CREDINŢE POPULARE – SÂNPETRUL LUPILOR

În noaptea de 15/16 ianuarie, la Circovii de Iarnă, se spune că lupii s-ar strânge în haite la urlători unde încep să cânte urlând, ca să vină marea lor divinitate, Sânpetrul de Iarnă, să le împartă tainul, adică prada ce li se cuvine pentru un an de zile. Acesta soseşte pe un cal alb la […]

CREDINŢE POPULARE – CIRCOVII DE IARNĂ. MIEZUL IERNII

Miezul sau puterea iernii pastorale, anotimp de şase luni deschis de Sâmedru la 26 octombrie şi închis de Sângiorz la 23 aprilie, este marcat de o sărbătoare de trei zile (15-17 ianuarie) dedicată unor năprasnice divinităţi meteorologice, Circovii de Iarnă. Aceştia ar fi răspunzători de manifestările violente ale naturii (viscole, vârtejuri, grindină, trăsnete) şi de […]

PRACTICI POPULARE – IORDĂNITUL FEMEILOR (TONTOROIUL FEMEILOR), PETRECERE DIONISIACĂ

Iordănitul Femeilor este o petrecere de pomină a nevestelor organizată în ziua şi în noaptea Sfântului Ion (7 şi 7/8 ianuarie), reminiscenţă a manifestărilor antice dionisiace. Femeile se adunau în cete la câte o gazdă, unde aduceau alimente (ouă, faină, carne) şi băutură pentru ospăţ. Toată noaptea mâncau şi beau din belşug, spunând că se […]